3ra-565/21 — cu privire la anularea actului administrativ, reclacularea si achitarea pensiei

3ra-565/21 — cu privire la anularea actului administrativ, reclacularea si achitarea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-565/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru

ÎNCHEIERE

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oleksandr

Klybanivskyi, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oleksandr

Klybanivskyi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu

Ministerul Apărării cu privire la anularea refuzului de recalculare și achitare a

pensiei, obligarea recalculării și achitării pensiei, încasarea dobânzii de întârziere și

recuperarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de către Oleksandr Klybanivskyi și s-a menținut hotărârea

din 08 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La data de 16 iulie 2018 Oleksandr Klybanivskyi a depus cerere de chemare

în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, prin care a solicitat recunoașterea refuzului nr. K-1179/18 din 20

iunie 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale ca fiind neîntemeiat, obligarea

recalculării pensiei din 01 septembrie 2016, stabilirea pensiei lunare în mărime de

4605,94 lei, cu indexările ulterioare, încasarea pensiei neachitate pentru perioada

01.09.2016 - 07.11.2017 în sumă de 55 271,28 lei, încasarea diferenței între pensia

nou-stabilită și cea achitată pentru perioada din 07.11.2017-01.04.2018 în sumă de

3991,80 lei, încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a satisfăcut serviciul militar la

Ministerul Apărării mai mult de 28 de ani și a ieșit la pensie militară.

În legătură cu situația familială a plecat în Ucraina, unde din anul 1992 i-a fost

stabilită pensia, iar, la întoarcere în Republica Moldova, pensia i-a fost transferată,

dar stabilită din 07 noiembrie 2017 în mărime de 3807,58 lei.

În contextul circumstanțelor de fapt relatate, a menționat că, potrivit tratatelor

internaționale semnate de Republica Moldova, și anume, Acordul între Guvernul

Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu

pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor familiilor lor și alte

modalități ale protecției lor sociale din 21.07.2007, ratificat la 29.05.2008 de către

Parlamentul RM și alte acte, pensiile transferate se achită fără întrerupere, în aceleași

condiții.

1

Consideră că Casa Națională de Asigurări Sociale incorect a aplicat normele

de stabilire a pensiei, or pensia suspendată în Ucraina la 31 august 2016 trebuia să

fie achitată din 01 septembrie 2016 (fără întrerupere), pe când Casa Națională de

Asigurări Sociale a numit-o doar la 07 noiembrie 2017.

Totodată, a indicat că Casa Națională de Asigurări Sociale greșit a calculat

pensia de 62 % din salariu, deoarece stagiul său este de 28 ani serviciu militar și ar

avea dreptul la 75 % din salariu. Astfel, pensia trebuie să-i fie calculată nu în mărime

de 3807,58 lei (62 %), dar în mărime de 4605,94 lei (75 %), începând cu 01

septembrie 2016 până la 07 noiembrie 2017, ceea constituie suma de (4605,94 lei x

14 luni) = 55 271,28 lei.

Din 07 noiembrie 2017 nu i-a fost achitată diferența, și anume, 4605,94 lei -

3807,58 lei = 798,36 lei x 5 luni (lunile XI, XII - 2017 și I, II și III - 2018) = 3991,80

lei, iar din 01 aprilie 2018 pensia recalculată (indexată cu 6,6 %) ar trebui să fie în

mărime de 4909,93 lei.

Reclamantul a menționat că la cererea prealabilă a primit la 20 iunie 2018

refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recalcularea și achitarea

pensiei.

Prin încheierea din 07 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Apărării. (f.d. 23-

24)

Prin hotărârea din 08 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins acțiunea depusă de către Oleksandr Klybanivskyi împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Ministerul Apărării cu privire la

anularea refuzului de recalculare și achitare a pensiei, obligarea recalculării și

achitării pensiei, încasarea dobânzii de întârziere și recuperarea cheltuielilor de

judecată ca fiind neîntemeiată. (f.d. 69, 78-85)

La data de 01 iunie 2020 Oleksandr Klybanivskyi, reprezentat de avocatul

Valeriu Pelin, în termen, a depus cerere de apel.

Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel depusă de către Oleksandr Klybanivskyi și s-a menținut hotărârea

din 08 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 119, 120-130)

Reieșind din prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din

23.06.1993 în coraport cu materialele cauzei, instanța de fond, cât și instanța de apel

au reținut că, pretențiile lui Oleksandr Klybanivskyi cu privire la recalcularea pensiei

începând cu 01 septembrie 2016, cu stabilirea sumei de 4605,94 lei și indexarea

ulterioară, încasarea pensiei neachitate pentru perioada 01 septembrie 2016 – 07

noiembrie 2017 în sumă de 55 271,28 lei, încasarea diferenței între pensia nou

stabilită și achitată în perioada 07 noiembrie 2017-01 aprilie 2018 în sumă de

3991, 80 lei cu încasarea dobânzii de întârziere nu se justifică în contextul în care,

Acordului nr. 450 din 21.10.2007 între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul

de Miniștri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din

serviciul militar stabilește fără echivoc că, asigurarea cu pensii a membrilor

familiilor acestor militari se efectuează în condițiile, în mărimea și în modul, stabilite

de legislația statului Parte, pe teritoriul căruia aceștia își au domiciliul.

Legislația în vigoare a Republicii Moldova stabilește expres că, acordarea

drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisă

2

de organul de asigurări sociale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii cu

toate actele necesare.

Respectiv, art. 2 din Acord prevede că pensiile persoanelor eliberate din

serviciul militar și membrilor familiilor lor se stabilesc și se achită de către organele

competente corespunzătoare ale Părților numai la locul unde aceștia își au

domiciliul. La schimbarea domiciliului de pe teritoriul unui stat, care a semnat

prezentul Acord, pe teritoriul celuilalt stat, plata pensiei la fostul domiciliu

încetează. Materialele dosarelor cu privire la pensii, care vor fi remise pentru

asigurarea în continuare cu pensii în contextul acestui Acord, trebuie să fie traduse,

de către organul care le îndreaptă, în limba statului Parte unde este domiciliat

pensionarul sau în limba rusă.

Mai mult, potrivit prevederilor care reglementează realizarea asigurării cu

pensii, conținute în Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul

Ucrainei privind garantarea drepturilor cetățenilor în domeniul asigurării cu pensii

din 29 august 1995, care a servit bază la încheierea Acordului special nr. 450 din

21.10.2007 între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei

cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar,

stabilește că asigurarea cu pensii a cetățenilor Republicii Moldova și cetățenilor

Ucrainei și a membrilor familiilor lor se efectuează în conformitate cu legislația

statului, pe teritoriul căruia ei domiciliază permanent. În cazul în care pensionarul

trece cu domiciliul permanent de pe teritoriul unui stat pe teritoriul celuilalt stat,

plata pensiei la fostul domiciliu se suspendă în conformitate cu legislația fiecăruia

dintre state. La noul domiciliu al pensionarului pensia se stabilește începând cu luna

următoare aceleia în care a fost suspendată plata la vechiul domiciliu, dar se plătește

nu mai mult decât pentru șase luni înainte de luna obținerii vizei de reședință sau

permisului de ședere. Prin urmare, pretențiile deduse judecății, așa cum au fost

formulate nu se justifică prin prisma suportului juridic. Iar, din circumstanțele de

fapt, rezultă cert că Oleksandr Klybanivskyi a obținut permisul de ședere

permanentă care să-i confirme domiciliu la data de 16 octombrie 2017.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Oleksandr Klybanivskyi,

reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a depus recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 08 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea

unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. (f. d. 131-135, 151-159)

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel s-a expus în

mod superficial asupra argumentelor și criticilor invocate în cererea de apel,

deoarece nu a dat apreciere argumentelor prezentate. Hotărârea instanței de fond și

decizia instanței de apel nu satisfac criteriile legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, deoarece nu corespund prevederilor art. 239 și art. 241 din Codul de

procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

3

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 16 februarie 2021.

Decizia motivată a fost notificată avocatului Valeriu Pelin, care reprezintă

interesele lui Oleksandr Klybanivskyi, cu poștă recomandată la data de 07 aprilie

2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8001416229AS. (f.d. 139)

Oleksandr Klybanivskyi, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a depus recurs

motivat la data de 15 martie 2021 la Curtea de Apel Chișinău și la 29 aprilie 2021,

la Curtea Supremă de Justiție. Astfel, dreptul de contestare a fost executat în termen.

La 19 aprilie 2021 și la 29 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat

în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale și Ministerului Apărării copia

recursului declarat de către Oleksandr Klybanivskyi. (f.d. 141, 160)

La data de 29 aprilie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

referință, solicitând respingerea recursului declarat de către Oleksandr Klybanivskyi

ca fiind neîntemeiat, deoarece argumentele recurentului nu denotă o încălcare sau o

aplicare eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu poate constitui temei de casare a deciziei

recurate.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

4

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Oleksandr Klybanivskyi, reprezentat de avocatul

Valeriu Pelin, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5