3ra-565/21 — cu privire la anularea actului administrativ, reclacularea si achitarea pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ, reclacularea si achitarea pensiei
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-565/21 — cu privire la anularea actului administrativ, reclacularea si achitarea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-565/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Țurcan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru ÎNCHEIERE 12 mai 2021 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oleksandr Klybanivskyi, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oleksandr Klybanivskyi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Ministerul Apărării cu privire la anularea refuzului de recalculare și achitare a pensiei, obligarea recalculării și achitării pensiei, încasarea dobânzii de întârziere și recuperarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins apelul declarat de către Oleksandr Klybanivskyi și s-a menținut hotărârea din 08 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La data de 16 iulie 2018 Oleksandr Klybanivskyi a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recunoașterea refuzului nr. K-1179/18 din 20 iunie 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale ca fiind neîntemeiat, obligarea recalculării pensiei din 01 septembrie 2016, stabilirea pensiei lunare în mărime de 4605,94 lei, cu indexările ulterioare,
încasarea pensiei neachitate pentru perioada 01.09.2016 - 07.11.2017 în sumă de 55 271,28 lei, încasarea diferenței între pensia nou-stabilită și cea achitată pentru perioada din 07.11.2017-01.04.2018 în sumă de 3991,80 lei, încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a satisfăcut serviciul militar la Ministerul Apărării mai mult de 28 de ani și a ieșit la pensie militară. În legătură cu situația familială a plecat în Ucraina, unde din anul 1992 i-a fost stabilită pensia, iar, la întoarcere în Republica Moldova, pensia i-a fost transferată, dar stabilită din 07 noiembrie 2017 în mărime de 3807,58 lei.
În contextul circumstanțelor de fapt relatate, a menționat că, potrivit tratatelor internaționale semnate de Republica Moldova, și anume, Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor familiilor lor și alte modalități ale protecției lor sociale din 21.07.2007, ratificat la 29.05.2008 de către Parlamentul RM și alte acte, pensiile transferate se achită fără întrerupere, în aceleași condiții.
1 Consideră că Casa Națională de Asigurări Sociale incorect a aplicat normele de stabilire a pensiei, or pensia suspendată în Ucraina la 31 august 2016 trebuia să fie achitată din 01 septembrie 2016 (fără întrerupere), pe când Casa Națională de Asigurări Sociale a numit-o doar la 07 noiembrie 2017. Totodată, a indicat că Casa Națională de Asigurări Sociale greșit a calculat pensia de 62 % din salariu, deoarece stagiul său este de 28 ani serviciu militar și ar avea dreptul la 75 % din salariu. Astfel, pensia trebuie să-i fie calculată nu în mărime de 3807,58 lei (62 %), dar în mărime de 4605,94 lei (75 %), începând cu 01 septembrie 2016 până la 07 noiembrie 2017, ceea constituie suma de (4605,94 lei x 14 luni) = 55 271,28 lei.
Din 07 noiembrie 2017 nu i-a fost achitată diferența, și anume, 4605,94 lei - 3807,58 lei = 798,36 lei x 5 luni (lunile XI, XII - 2017 și I, II și III - 2018) = 3991,80 lei, iar din 01 aprilie 2018 pensia recalculată (indexată cu 6,6 %) ar trebui să fie în mărime de 4909,93 lei. Reclamantul a menționat că la cererea prealabilă a primit la 20 iunie 2018 refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recalcularea și achitarea pensiei. Prin încheierea din 07 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Apărării. (f.d.
23- 24) Prin hotărârea din 08 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins acțiunea depusă de către Oleksandr Klybanivskyi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Ministerul Apărării cu privire la anularea refuzului de recalculare și achitare a pensiei, obligarea recalculării și achitării pensiei, încasarea dobânzii de întârziere și recuperarea cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată. (f.d. 69, 78-85) La data de 01 iunie 2020 Oleksandr Klybanivskyi, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, în termen, a depus cerere de apel. Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de către Oleksandr Klybanivskyi și s-a menținut hotărârea din 08 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
(f.d.
119, 120-130) Reieșind din prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23.06.1993 în coraport cu materialele cauzei, instanța de fond, cât și instanța de apel au reținut că, pretențiile lui Oleksandr Klybanivskyi cu privire la recalcularea pensiei începând cu 01 septembrie 2016, cu stabilirea sumei de 4605,94 lei și indexarea ulterioară, încasarea pensiei neachitate pentru perioada 01 septembrie 2016 – 07 noiembrie 2017 în sumă de 55 271,28 lei, încasarea diferenței între pensia nou stabilită și achitată în perioada 07 noiembrie 2017-01 aprilie 2018 în sumă de 3991, 80 lei cu încasarea dobânzii de întârziere nu se justifică în contextul în care, Acordului nr. 450 din 21.10.2007 între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar stabilește fără echivoc că, asigurarea cu pensii a membrilor familiilor acestor militari se efectuează în condițiile, în mărimea și în modul, stabilite de legislația statului Parte, pe teritoriul căruia aceștia își au domiciliul.
Legislația în vigoare a Republicii Moldova stabilește expres că, acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisă 2 de organul de asigurări sociale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare. Respectiv, art. 2 din Acord prevede că pensiile persoanelor eliberate din serviciul militar și membrilor familiilor lor se stabilesc și se achită de către organele competente corespunzătoare ale Părților numai la locul unde aceștia își au domiciliul. La schimbarea domiciliului de pe teritoriul unui stat, care a semnat prezentul Acord, pe teritoriul celuilalt stat, plata pensiei la fostul domiciliu încetează. Materialele dosarelor cu privire la pensii, care vor fi remise pentru asigurarea în continuare cu pensii în contextul acestui Acord, trebuie să fie traduse, de către organul care le îndreaptă, în limba statului Parte unde este domiciliat pensionarul sau în limba rusă.
Mai mult, potrivit prevederilor care reglementează realizarea asigurării cu pensii, conținute în Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind garantarea drepturilor cetățenilor în domeniul asigurării cu pensii din 29 august 1995, care a servit bază la încheierea Acordului special nr. 450 din 21.10.2007 între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, stabilește că asigurarea cu pensii a cetățenilor Republicii Moldova și cetățenilor Ucrainei și a membrilor familiilor lor se efectuează în conformitate cu legislația statului, pe teritoriul căruia ei domiciliază permanent.
În cazul în care pensionarul trece cu domiciliul permanent de pe teritoriul unui stat pe teritoriul celuilalt stat, plata pensiei la fostul domiciliu se suspendă în conformitate cu legislația fiecăruia dintre state. La noul domiciliu al pensionarului pensia se stabilește începând cu luna următoare aceleia în care a fost suspendată plata la vechiul domiciliu, dar se plătește nu mai mult decât pentru șase luni înainte de luna obținerii vizei de reședință sau permisului de ședere. Prin urmare, pretențiile deduse judecății, așa cum au fost formulate nu se justifică prin prisma suportului juridic.
Iar, din circumstanțele de fapt, rezultă cert că Oleksandr Klybanivskyi a obținut permisul de ședere permanentă care să-i confirme domiciliu la data de 16 octombrie 2017. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Oleksandr Klybanivskyi, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 08 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. (f. d. 131-135, 151-159) În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel s-a expus în mod superficial asupra argumentelor și criticilor invocate în cererea de apel, deoarece nu a dat apreciere argumentelor prezentate.
Hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel nu satisfac criteriile legalității și temeiniciei unui act judecătoresc, deoarece nu corespund prevederilor art. 239 și art. 241 din Codul de procedură civilă. Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei 3 instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 16 februarie 2021. Decizia motivată a fost notificată avocatului Valeriu Pelin, care reprezintă interesele lui Oleksandr Klybanivskyi, cu poștă recomandată la data de 07 aprilie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8001416229AS. (f.d. 139) Oleksandr Klybanivskyi, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a depus recurs motivat la data de 15 martie 2021 la Curtea de Apel Chișinău și la 29 aprilie 2021, la Curtea Supremă de Justiție. Astfel, dreptul de contestare a fost executat în termen. La 19 aprilie 2021 și la 29 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale și Ministerului Apărării copia recursului declarat de către Oleksandr Klybanivskyi.
(f.d. 141, 160) La data de 29 aprilie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de către Oleksandr Klybanivskyi ca fiind neîntemeiat, deoarece argumentele recurentului nu denotă o încălcare sau o aplicare eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu poate constitui temei de casare a deciziei recurate. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea 4 recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Oleksandr Klybanivskyi, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.