3ra-939/21 — anularea actului administrativ si obligarea la emiterea actului administrativ individual favorabil

3ra-939/21 — anularea actului administrativ si obligarea la emiterea actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-939/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A Minciuna, V. Clima, I. Muruianu)

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea Comercială

„Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Societatea Comercială „Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Agenției Proprietății Publice cu privire la anularea actului administrativ și

obligarea la emiterea actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 9 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 septembrie 2019 Societatea Comercială „Continental Grup” Societate cu

Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Agenției Proprietății Publice cu privire la

anularea actului administrativ și obligarea la emiterea actului administrativ individual

favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că potrivit comunicatului informativ cu

privire la desfășurarea concursurilor de privatizare a bunurilor proprietate publică de

stat din 27 iulie 2018 (publicat pe pagina app.gov.md), pârâta Agenția Proprietății

Publice a anunțat demararea concursului privind privatizarea, printre alte bunuri

proprietate publică de stat, a Complexului Patrimonial Unic – Întreprinderea de Stat

Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală”.

A menționat că, conform aceluiași comunicat informativ, pe lângă condițiile

generale pentru participarea la concursul respectiv, Agenția a mai relatat detalii și

despre procedura de desfășurare a acestui concurs, care urma să aibă loc în două etape,

după cum urmează: la prima etapă, în baza documentelor și ofertelor prezentate,

Comisia califică ofertanții participanți la concurs, iar la etapa a doua, în rezultatul

concursului de majorare a prețului și de îmbunătățire a celorlalte propuneri, Comisia

determină câștigătorul concursului.

1

Reclamanta a afirmat că fiind interesată de privatizarea bunului imobil sus-

menționat și având în vedere faptul că, întrunea toate condițiile legale pentru

participarea la concurs, a achitat garanția de participare în mărime de 200 000 de lei și

a depus în termeni utili documentația necesară pentru a participa la concursul privind

privatizarea Complexului Patrimonial Unic Întreprinderea de Stat Firma Editorial

Poligrafică „Tipografia Centrală”.

A relatat că, la ședința din 14 decembrie 2018, Comisia pentru desfășurarea

concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice, instituită

prin hotărârea Guvernului nr. 919 din 20 iulie 2008, a decis calificarea reclamantei în

calitate de participant la etapa a doua a concursului comercial de privatizare a

Complexului Patrimonial Unic Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică

„Tipografia Centrală”, nefiind identificate careva nereguli sau incompatibilități.

Reclamanta a explicat că după petrecerea etapei a doua a concursului, prin decizia

Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare

a proprietății publice din 7 iunie 2019, a fost desemnată câștigător al concursului

comercial de privatizare a Complexului Patrimonial Unic Întreprinderea de Stat Firma

Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală”, la următoarele condiții: prețul de vânzare

în mărime de 26 500 000 de lei, cu achitarea integrală până la semnarea contractului

de vânzare-cumpărare, în baza unui contract de cont Escrow, în termen de 45 zile

calendaristice de la data adoptării deciziei de privatizare. Totodată, s-a mai decis faptul

că, garanția de participare în sumă de 200 000 de lei, achitată de către reclamanta SC

„Continental Grup” Societatea cu Răspundere Limitată conform ordinului de plată nr.

3355 din 12 decembrie 2018 va fi inclusă în prețul de vânzare și s-a pus în sarcina

reclamantei de a achita până la semnarea contractului de vânzare-cumpărare, impozitul

privat în mărime de 1% din valoarea de achiziție a bunului, prevăzut de Legea bugetului

de stat, ceea ce constituie 265 000 de lei.

A notat că, prin scrisoarea din data de 13 iunie 2019, pârâta Agenția Proprietății

Publice l-a informat despre faptul că, în temeiul Regulamentului concursurilor

comerciale și investiționale de privatizate a proprietății publice, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 919 din 30 iulie 2018, în corespundere cu decizia Comisiei de concurs,

termenul de achitare a prețului și de încheiere a contractului de vânzare - cumpărare nu

va depăși data de 22 iulie 2019.

A comunicat că, în vederea executării deciziei Comisiei pentru desfășurarea

concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice din 7

iunie 2019, încă la data de 5 iulie 2019 reclamanta Societatea Comercială „Continental

Grup” Societate cu Răspundere Limitată a achitat în contul Trezoreriei de Stat

impozitul privat în mărime de 265 000 de lei, fiind astfel pregătită și pentru semnarea

contractului de vânzare-cumpărare și respectiv - achitarea prețului de vânzare-

cumpărare.

A precizat că Agenția Proprietății Publice de asemenea a inițiat procedura de

executare a deciziei Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și

investiționale de privatizare a proprietății publice din 7 iunie 2019 și chiar a expediat,

prin intermediul poștei electronice, la data de 5 iulie 2019, în adresa Societății

Comerciale „Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată a proiectului

contractului de vânzare-cumpărare a Complexului Patrimonial Unic – Întreprinderea

de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală”, pentru studiere și confirmare.

2

A specificat că însă prin ordinul nr. 205 din 12 iulie 2019, Agenția Proprietății

Publice a dispus, în temeiul art. 2 și 26 din Legea nr. 121 din 4 mai 2007 privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice, indicațiilor din cadrul ședinței

Guvernului Republicii Moldova din 20 iunie 2019 și demersului CA/51 nr. 11 iunie

2019 al Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a

privatizării și concesiunii proprietății publice, instituită prin hotărârea Parlamentului

nr. 51 din 17 iunie 2019, anularea pct. 2 din procesul-verbal nr. 82 din 7 iunie 2019 al

ședinței Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de

privatizare a proprietății publice din 7 iunie 2019 cu privire la etapa a II-a a concursului

comercial de privatizare a Întreprinderii de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia

Centrală”, mun. Chișinău, str. Florilor nr. 1 și desemnarea Societății Comerciale

„Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată în calitatea de câștigător al

concursului comercial de privatizare a Complexului Patrimonial Unic Întreprinderea

de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală”, respectiv decizia Comisiei

din 14 decembrie 2018, în partea ce tine de calificarea reclamantei în calitate de

participant la etapa a doua a concursului comercial de privatizare a Complexului

Patrimonial Unic – Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia

Centrală”.

A relevat că ordinul respectiv, împreună cu o scrisoare de însoțire, a fost remis în

adresa sa abia la data de 15 iulie 2019, fiind indicat totodată faptul că, drept motiv

determinant la emiterea ordinului privind anularea a rezultatelor concursului comercial

de privatizare a Complexului Patrimonial Unic - Întreprinderea de Stat Firma Editorial

Poligrafică „Tipografia Centrală”, a servit prezența incompatibilității reclamantului în

procedura de privatizare a întreprinderii de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia

Centrală”, prin existența gradului de rudenie între administratorul întreprinderii în

proces de privatizare, Dinu Sorocovici și Iulian Sorocovici, administrator și asociat

unic al Societății Comerciale „Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată.

A indicat că nefiind de acord cu ordinul respectiv, în vederea soluționării amiabile

a litigiului intervenit, la data de 12 august 2019, prin intermediul oficiului poștal, a

expediat cerere prealabilă în adresa pârâtei Agenția Proprietății Publice, solicitând

suspendarea executării ordinului nr. 205 din 12 iulie 2019 și anularea acestuia ca fiind

unul neîntemeiat, cu repunerea părților în poziția anterioară cât și finalizarea executării

deciziei Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de

privatizare a proprietății publice din 7 iunie 2019, prin încheierea contractului de

vânzare-cumpărare a Complexul Patrimonial Unic Întreprinderea de Stat Firma

Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală”.

Reclamanta a susținut că, deși Agenția Proprietății Publice a recepționat cererea

prealabilă încă la data de 14 august 2019, contrar prevederilor art. 167 alin. (3) din

Codul administrativ, care prevede că autoritatea publică emitentă soluționează cererea

prealabilă în termen de 15 zile calendaristice, până în prezent aceasta nu a emis vreo

soluție pe marginea cererii prealabile depuse, motiv din care a fost nevoită să se

adreseze cu prezenta cerere în instanța de judecată.

În opinia reclamantei, întrucât Agenția Proprietății Publice nu a indicat în actul

administrativ contestat termenul și modalitatea de atac al acestuia, rezultă că este

îndreptățită să înainteze cererea de chemare în judecată în termen de un an din

momentul comunicării acestuia, adică în termen de până la data de 15 august 2020.

3

A enunțat că, conform art. 224 alin. (l) lit. a) din Codul administrativ, examinând

acțiunea în contencios administrativ instanța de judecată adoptă una din următoarele

hotărâri: în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul

administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii

prealabile, dacă acestea sunt ilegale și prin ele reclamatul este vătămat în drepturile

sale, la caz, având în vedere faptul că ordinul contestat este unul ilegal, prejudiciind

drepturile și interesele reclamantei, urmare a examinării acțiunii în contencios

administrativ, actul administrativ sus-menționat necesită a fi anulat, cu repunerea

părților în poziția anterioară.

A relatat că, în speță, în sensul legii sus-menționate, participant la privatizarea

Complexului Patrimonial Unic Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică

„Tipografia Centrală” a fost doar reclamanta, în calitate de persoană juridică care a

prezentat cererea de participare la privatizare.

A invocat dispozițiile art. 26 al Legii nr. 121 din 4 mai 2007 cu privire la

administrarea și deetatizarea proprietății publice, conform cărora nu pot fi participanți

la privatizare: a) persoanele juridice de drept public, instituțiile publice, întreprinderile

de stat/municipale, societățile comerciale în al căror capital social pachetul de acțiuni

sau cota socială proprietate publică constituie cel puțin 25%: b) persoanele care au

participat anterior la privatizare și nu au îndeplinit condițiile contractului de vânzare-

cumpărare, din a căror vină contractele de vânzare-cumpărare au fost reziliate sau

declarate nule: c) persoanele juridice aflate în proces de lichidare benevolă sau în

proces de insolvabilitate. Nu pot participa concomitent la privatizarea unui și aceluiași

bun: a) persoana juridică și alt participant la privatizare care exercită control asupra

acestei persoane.

Reclamanta a opinat că, deși Agenția Proprietății Publice în mod evaziv a indicat

ca temei de drept pentru anularea pct. 2 din procesul-verbal nr. 82 din 7 iunie 2019 al

ședinței Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de

privatizare a proprietății publice din 7 iunie 2019, prevederile art. 26 al Legii nr. 121

din 4 mai 2007 cu privire la administrarea și deetatizarea proprietății publice, fără a

specifica concret ce incompatibilitate a fost constatată față de reclamantă în opinia

ultimei, nici alin. (1) și nici alin. (2) al articolului sus-menționat nu sunt aplicabile la

speță.

Făcând referire la alin. (1) din art. 26 al Legii nr. 121 din 4 mai 2007 cu privire la

administrarea și deetatizarea proprietății publice, reclamanta a precizat că nu este o

persoană juridică de drept public și nici nu are capitalul social sau cotă - socială

proprietate publică, anterior nu a participat la privatizarea bunului imobil în cauză,

motiv din care nici nu a avut cum să nu îndeplinească condițiile contractului de

vânzare-cumpărare. Mai mult, este relevant și faptul că societatea este un agent

economic activ, nu se află în proces de lichidare benevolă și nici în insolvabilitate.

A explicat că la procesul de privatizare al Complexului Patrimonial Unic -

Întreprinderea de Stat Firma Editorial Poligrafică „Tipografia Centrală”, nu au

participat concomitent persoane juridice ai căror administratori ar fi rude, așa cum a

fost indicat în scrisoarea din 15 iulie 2019 a Agenției Proprietății Publice or, la procesul

de privatizare din speță, a fost participant în sensul art. 2 al Legii nr. 121 din 4 mai

2007 cu privire la administrarea și deetatizarea proprietății publice doar reclamanta,

fiindcă Complexul Patrimonial Unic – Întreprinderea de Stat Firma Editorial

Poligrafică „Tipografia Centrală” nu a participat nemijlocit la procesul de privatizare,

4

acesta având doar rolul de obiect al viitorului contract de vânzare - cumpărare, care

într-un final, conform prevederilor pct. 47 din hotărârea Guvernului nr. 919 din 30 iulie

2008 cu privire la organizarea și desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale

de privatizare a proprietății publice, urma a fi încheiat între Agenția Proprietății Publice

și reclamantă.

A notat că, în situația creată, la emiterea ordinului contestat, Agenția Proprietății

Publice a interpretat și aplicat eronat prevederile art. 2 și art. 26 din Legea nr. 121 din

4 mai 2007 cu privire la administrarea și deetatizarea proprietății publice, anulând în

mod neîntemeiat rezultatele unui concurs desfășurat în mod legal și transparent.

Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. 205 din 12 iulie 2019 a Agenției

Proprietății Publice, cu repunerea părților în poziția anterioară, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 4 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Societatea Comercială „Continental Grup”

Societate cu Răspundere Limitată. S-a anulat ordinul Agenției Proprietății Publice nr.

205 din 12 iulie 2019. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

La data de 24 martie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 din Codul

administrativ, Agenția Proprietății Publice, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 27

mai 2021 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri

de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 9 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel

depusă de către Agenția Proprietății Publice, s-a casat hotărârea din 4 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă hotărâre prin care a fost

respinsă integral, ca fiind neîntemeiată, acțiunea depusă de către Societatea Comercială

„Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin ordinul nr. 205 din 12 iulie

2019, supus în speță controlului de legalitate, Agenția Proprietății Publice în mod

corect a reținut criticile membrilor Comisiei parlamentare de anchetă expuse în

demersul CA/51, nr. 17 din 11 iulie 2019 privind existența conflictului de interese

consumat la desfășurarea ședințelor și adoptarea deciziilor Comisiei de concurs din 14

decembrie 2018 și 7 iunie 2019 privind privatizarea complexului patrimonial unic –

Întreprinderea de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, mun.

Chișinău, str. Florilor, 1.

Instanța ierarhic inferioară a notat că sunt lipsite de temei, fiind superficiale

convingerile primei instanțe și alegațiile reclamantei precum că existența vreunui

conflict de interese este exclusă prin faptul că licitația a fost organizată de către

autoritatea publică centrală, dar nu de întreprinderea supusă vânzării.

Situația descrisă privind conflictul de interese consumat reprezenta un impediment

important care făcea imposibilă calificarea Societății Comerciale „Continental Grup”

Societate cu Răspundere Limitată în calitate de participant la concursul de privatizare

a Întreprinderii de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală” în condițiile

anunțate în Monitorul Oficial nr. 384/395 din 12 octombrie 2018, precum și făcea

imposibilă desfășurarea etapei a doua a concursului comercial de privatizare a

Întreprinderii de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală” în condițiile

anunțate în 12 octombrie 2018. Pentru atingerea obiectivului de privatizare a

Întreprinderii de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, având în

5

vedere specificul circumstanțelor speței, Comisia de concurs urma să acționeze în

corespundere cu art. 30 Legea nr. 121/2007 coroborat cu art. 14 Legea nr. 133/2016,

putând să rezolve situația de conflict de interese prin instituirea unei administrări

speciale, inclusiv prin desemnarea unui nou administrator la Întreprinderea de Stat

Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”.

Astfel, art. 30 alin. (1) din Legea nr. 121/2007 prevede că, la pregătirea de

privatizare a întreprinderilor de stat/municipal și a societăților comerciale cu majoritar

public, în cazuri excepționale (lipsa administratorului întreprinderii sau organului de

conducere, tărăgănarea restructurării sau a privatizării etc. – listă completată implicit

cu situația de conflict de interese în care se afla administratorul Întreprinderii de Stat

Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală” având în vedere interesul fratelui său

pentru privatizarea întreprinderii), organul abilitat sau consiliul local poate institui, în

condițiile legii, o administrare specială. În cadrul administrării speciale, noul

administrator, după cum prevede art. 30 alin. (3) din Legea nr. 121/2007, trebuie să

asigure inventarierea patrimoniului întreprinderii, confruntarea creanțelor și

obligațiilor financiare ale întreprinderii, actualizarea bilanțului contabil al

întreprinderii, rezilierea sau anularea, în modul stabilit, a contractelor ilegale sau

evident inechitabile, întreprinderea unor alte măsuri prevăzute de lege – toate acestea

fiind aspecte relevante pentru concurs din punct de vedere tehnic și juridic și necesare

pentru pregătirea fără vicii a unui nou dosar de privatizare și, respectiv, a unui nou

concurs comercial.

Deci, pentru că s-a procedat diferit, contrar legii, instanța de apel a conchis că actele

Comisiei din 14 decembrie 2018 și din 7 iunie 2019, în partea ce ține de calificarea

Societății Comerciale Editura „Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată în

calitate de participant la etapa a doua a concursului comercial de privatizare a

Întreprinderii de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, desfășurarea

etapei a II-a a concursului comercial de privatizare și desemnarea Societății Comerciale

Editura „Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată în calitate de câștigător

al concursului comercial de privatizare a complexului patrimonial unic Întreprinderea

de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, conțin vicii deosebit de

grave.

Drept urmare, instanța inferioară a indicat că Agenția Proprietății Publice în mod

corect, cu respectarea legii, procedurii și competenței, a invocat nulitatea actelor

Comisiei de concurs din 14 decembrie 2018 și din 7 iunie 2019, în partea menționată,

declarându-le nule, prin emiterea în acest sens a ordinului nr. 205 din 12 iulie 2019.

Nulitatea absolută a actelor administrative emise într-o situație de conflict de interese

real este prevăzută de art. 141 alin. (1), alin. (4) din Codul administrativ în coroborare

cu art. 15 Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. Astfel,

art. 15 alin. (1) al Legii nr. 133/2016, prevede că actele administrative emise/adoptate

sau actele juridice încheiate personal sau prin intermediul unei persoane terțe într-o

situație de conflict de interese real sunt lovite de nulitate absolută, cu excepția cazului

în care anularea acestora ar aduce daune interesului public. Art. 141 alin. (1) din Codul

administrativ prevede că un act administrativ individual este nul dacă conține un viciu

deosebit de grav și acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor

circumstanțelor care se iau în considerare. Competența Agenției Proprietății Publice de

a invoca nulitatea oricând din oficiu e prevăzută de alin. (4) art. 141 din Codul

administrativ.

6

La caz, instanța de apel a respins afirmația reclamantei și a primei instanțe precum

că Agenția Proprietății Publice ar fi acționat de o manieră arbitrară.

La data de 29 iulie 2021 și ulterior repetat la 3 august 2021, Societatea Comercială

„Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată a depus recurs fiind completat

prin suplimentul din 21 septembrie 2021 și 16 noiembrie 2021 împotriva deciziei din

9 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de admitere în parte a acțiunii,

conform hotărârii instanței de fond.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a menționat că nu este de acord cu decizia instanței de apel.

A indicat că nu este clar cum instanța de apel a respins acțiunea, în condițiile în

care verificând legalitatea hotărârii instanței de fond, la fel a constatat că autoritatea

intimată ilegal, adică fără a avea la bază motivele de drept a anulat rezultatele unei

licitații.

A notat că, la fel instanța de apel și-a depășit împuternicirile în partea ce ține de

verificarea constituționalității prevederilor art. 2 din hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 51 din 18 iunie 2019 și art. 1 din hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 89 din 19 iulie 2019.

A specificat că instanța inferioară la adoptarea deciziei a notat că rolul

administratorului Întreprinderii de Stat Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia

Centrală”, este unul decisiv, or acesta este o verigă importantă în procesul de

privatizare a patrimoniului companiei. Astfel, instanța de apel a reținut niște concluzii

tendențioase, fără a reține detalii importante. Deși, procesul de privatizare a fost

organizat în exclusivitate de autoritatea intimată.

A afirmat că, instanța de apel a distorsionat rigorile legii, le-a apreciat în mod

arbitrar, în sensul soluției pe care se urmărea a fi emisă și nu în spiritul legii.

Prin referința depusă la data de 4 octombrie 2021 Agenția Proprietății Publice a

solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 9 iulie 2021, însă date

privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, decizia motivată din 9 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului/reprezentantului la data de 21 august 2021, fapt confirmat prin

extrasul de pe poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.76, Vol. II).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Societatea Comercială „Continental Grup” Societate cu

Răspundere Limitată, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Societatea Comercială

„Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată, în raport cu materialele cauzei,

7

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

8

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Societatea Comercială „Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Societatea Comercială „Continental Grup” Societate cu

Răspundere Limitată, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

9

Dosarul nr. 3ra-939/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A Minciuna, V. Clima, I. Muruianu)

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă

de către Societatea Comercială „Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Societatea Comercială „Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Agenției Proprietății Publice cu privire la anularea actului administrativ și

obligarea la emiterea actului administrativ individual favorabil,

c o n s t a t ă:

La 12 septembrie 2019 Societatea Comercială „Continental Grup” Societate cu

Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Agenției Proprietății Publice cu privire la

anularea actului administrativ și obligarea la emiterea actului administrativ individual

favorabil.

Prin hotărârea din 4 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Societatea Comercială „Continental Grup”

Societate cu Răspundere Limitată. S-a anulat ordinul Agenției Proprietății Publice nr.

205 din 12 iulie 2019. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

La data de 24 martie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 din Codul

administrativ, Agenția Proprietății Publice, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 27

mai 2021 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri

de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 9 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel

depusă de către Agenția Proprietății Publice, s-a casat hotărârea din 4 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă hotărâre prin care a fost

respinsă integral, ca fiind neîntemeiată, acțiunea depusă de către Societatea Comercială

„Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată.

10

La data de 29 iulie 2021 și ulterior repetat la 3 august 2021, Societatea Comercială

„Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată a depus recurs fiind completat

prin suplimentul din 21 septembrie 2021 și 16 noiembrie 2021 împotriva deciziei din

9 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de admitere în parte a acțiunii,

conform hotărârii instanței de fond.

La 16 noiembrie 2021 Societatea Comercială „Continental Grup” Societate cu

Răspundere Limitată a depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate,

prin care a solicitat admiterea acesteia, suspendarea procesului și transmiterea Curții

Constituționale a sesizării întru verificarea constituționalității art. 26 din Legea nr. 121

din 4 mai 2007 cu privire la administrarea și deetatizarea proprietății publice, art. 2 din

hotărârea Parlamentului nr. 51 din 18 iunie 2019 și art. 1 din hotărârea Parlamentului

nr. 89 din 19 iulie 2019.

Examinând cererea Societății Comerciale „Continental Grup” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, și luând

în considerare că recursul depus de Societatea Comercială „Continental Grup”

Societate cu Răspundere Limitată împotriva deciziei din 9 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău este inadmisibil, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din motivele

ce succed.

Prin prisma art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu dispozițiile art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în

cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța

de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea

Constituțională.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se

pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor

contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a)

din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este

ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect

prevederile contestate.

Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată poate

ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau

cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege, ori dacă cererea de recurs

împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Codul de

procedură civilă rezultă cert că pentru a fi admisă, cererea cu privire la ridicarea

11

excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale trebuie să

întrunească anumite condiții cumulative, una dintre care este ca obiectul excepției să

intre în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.

Mai mult, în sensul logico-juridic al dispozițiilor art. 121 alin. (5) din Codul de

procedură civilă, instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar

dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a fost

sesizată.

Așadar, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când

cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut

de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost

declarată admisibilă conform legii, însă la caz, recursul depus de către Societatea

Comercială „Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată, a fost declarat

inadmisibil.

Prin urmare, din motivele reliefate supra, cererea cu privire la ridicarea excepției

de neconstituționalitate depusă de către Societatea Comercială „Continental Grup”

Societate cu Răspundere Limitată urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu

art.121 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă

de către Societatea Comercială „Continental Grup” Societate cu Răspundere Limitată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

12