2ra-1697/21 — încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1697/21

Prima instanță: (Judecătoria Anenii Noi, sediul Central) A. Mocanu

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaila

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Guțuleac Nadejda,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dragalin Emilia

împotriva Nadejdei Guțuleac cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2021,

c o n s t a t ă :

La 14 mai 2019, Dragalin Emilia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nadejdei Guțuleac cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Dragalin Emilia a menționat că în luna iunie 2013, i-a

dat cu împrumut Nadejdei Guțuleac suma de 10 000 euro cu termen de rambursare

până în luna septembrie 2015, fapt pentru care a semnat o recipisă.

Reclamanta a invocat că pârâta nu a restituit suma în termenul stabilit în

recipisă, iar la solicitările de a restitui împrumutul, nu a reacționat în nici un fel.

Dragalin Emilia a solicitat, inclusiv prin cererea de concretizare a cerințelor

(f.d. 129-139 Vol. I), repunerea în termen a cererii de chemare în judecată,

încasarea de la Guțuleac Nadejda a sumei de 10 000 euro cu titlu de împrumut,

încasarea sumei de 5 337,26 de euro cu titlu de dobândă de întârziere pentru

perioada 01 octombrie 2015 – 14 mai 2019, încasarea sumei de 10 000 lei cu titlu

de prejudiciu moral, încasarea sumei de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică, încasarea sumei de 9 354,71 de lei cu titlu de cheltuieli de taxă de stat și

încasarea sumei de 2 256 de lei cu titlu de cheltuieli pentru aplicarea sechestrului.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 04 noiembrie 2020,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Dragalin Emilia.

1

S-a încasat de la Guțuleac Nadejda în beneficiul Emiliei Dragalin suma de

10 000 euro, echivalentul în valută națională conform cursului oficial al BNM la

momentul executării.

S-a încasat de la Guțuleac Nadejda în beneficiul Emiliei Dragalin suma de

6 034,14 lei cu titlu de taxă de stat, suma de 2 256 de lei cu titlu de cheltuieli de

asigurare a acțiunii și suma de 4 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că din conținutul recipisei din 10 mai 2015, rezultă că Guțuleac Nadejda a

primit de la Dragalin Emilia suma de 10 000 euro pentru înstrăinarea ap. XXXXX

(odăii) situate pe XXXXX, cu obligația întocmirii contractului de vînzare-

cumpărare, fapt confirmat de însăși pârâta în ședința de judecată.

De asemenea, instanța de fond a stabilit că între părți nu a fost încheiat un

contract de vânzare-cumpărare a odăii, iar în scopul procurării bunului imobil

respectiv, Dragalin Emilia a achitat Nadejdei Guțuleac suma de 10 000 euro, fapt

recunoscut de către părți în recipisa întocmită 10 mai 2015.

La fel, instanța de judecată a constatat că deși Guțuleac Nadejda a declarat în

ședința de judecată că, a predat bunul imobil în posesia reclamantei Dragalin

Emilia, iar ultima deja nu mai dorește să-l procure, pârâta după recepționarea

mijloacelor financiare în mărime de 10 000 euro ce a fost stabilit ca preț al bunului

imobil, urma să-și execute corespunzător obligațiile sale de vânzător, astfel încât,

odată cu predarea bunului, să transmită inclusiv și dreptul de proprietate asupra lui,

ceea ce nu a fost executat de Guțuleac Nadejda, iar banii i-a reținut în contul său

fără just temei.

Astfel, întrucât raportul obligațional a decăzut, or contractul de vânzare-

cumpărare a bunului imobil dintre Guțuleac Nadejda și Dragalin Emilia nu a fost

încheiat, instanța de judecată a ajuna la concluzia că Guțuleac Nadejda urmează să

restituie toate prestațiile acceptate, ce au fost efectuate de către Dragalin Emilia.

Cu referire la argumentele pârâtei că acțiunea civilă a fost înaintată cu

încălcarea termenului de prescripție de 3 ani, dat fiind faptul că conform recipisei,

suma de 10 000 euro a fost acordată Nadejdei Guțuleac cu scadență în luna

septembrie 2015, însă reclamanta s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

numai la data de 14 mai 2019, respectiv cu omiterea termenului de prescripție,

instanța de fond a concluzionat că termenul de prescripție extinctivă urma a fi

invocat de pârâtă și calculat nu din data nerestituirii pretinsului împrumut

(septembrie 2015), dar din data când reclamanta a aflat sau trebuia să afle despre

încălcarea dreptului său patrimonial - data refuzului Nadejdei Guțuleac de a

perfecta documentele necesare pentru vânzarea-cumpărarea imobilului și refuzului

de a restitui suma primită de 10 000 euro.

În speță însă, pârâta Guțuleac Nadejda și-a motivat cerința de tardivitate a

acțiunii civile înaintate de reclamantă, prin prisma pretinsului împrumut, pe care

pârâta însăși l-a negat, respectiv și lipsa scadenței împrumutului din septembrie

2015.

Astfel, prima instanță a concluzionat că la caz, între părți nu a fost stabilit un

raport juridic de împrumut, ci îmbogățire fără justă cauză a pârâtei Guțuleac

Nadejda, astfel cererea de chemare în judecată a fost depusă în termen, motiv

2

pentru care solicitarea reclamantei cu privire la repunerea acțiunii în termen devine

inoportună.

Totodată, instanța de fond a reiterat că deoarece în speță nu a fost stabilită

existența unui raport juridic de împrumut între părți, urmează a fi respinsă cerința

reclamantei cu privire la încasarea dobânzii de întârziere pentru pretinsa

nerambursare a împrumutului în termen.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2021, s-a respins apelul

declarat de Guțuleac Nadejda și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Anenii Noi,

sediul Central din 04 noiembrie 2020.

La 27 septembrie 2021, Guțuleac Nadejda a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca fiind

tardivă.

Recurenta Guțuleac Nadejda, în motivarea recursului a invocat interpretarea

în mod eronată a legii, precum și faptul că aprecierea probelor de către instanțele

de judecată a fost arbitrară, astfel erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale.

De asemenea, a menționat că este eronată concluzia instanțelor de judecată cu

referire la faptul că suma de 10 000 euro indicată în recipisă a fost transmisă în

schimbul înstrăinării apartamentului (odăii).

Or, concluzia în cauză este eronată și nu corespunde realității, deoarece

conform probelor prezentate, banii au fost primiți sub forma unui împrumut, dar

nu pentru înstrăinarea odăii.

Deci, înscrisurile prezentate pe parcursul examinării cauzei denotă faptul că

între părți a fost încheiat un contract de împrumut, care urma a fi restituit în luna

septembrie 2015.

Prin urmare, a invocat că termenul de prescripție urma a fi calculat din data

nerestituirii împrumutului (septembrie 2015), însă reclamanta s-a adresat cu cerere

de chemare în judecată numai la data de 14 mai 2019, cu depășirea termenului de

prescripție.

Mai mult ca atât, a specificat că Dragalin Emilia nu a prezentat probe întru

care ar demonstra imposibilitatea depunerii cererii de chemare în judecată în

interiorul termenului de prescripție.

La 07 octombrie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimatei copia

recursului, fiind recepționat de către Dragalin Emilia la 19 octombrie 2021,

conform avizului de recepție (f.d. 30 Vol. II).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 24 iunie

2021, iar la 09 august 2021, receurenta Guțuleac Nadejda a recepționat decizia

motivată a instanței de apel (f.d. 245 verso Vol. II).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 27 septembrie 2021, respectiv se consideră depus

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

3

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

4

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Guțuleac Nadejda,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Guțuleac Nadejda.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

5