2ra-1644/21 — Încasarea prejudiciului cauzat

2ra-1644/21 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1644/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Judecător – N. Pasecinic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Panov, I. Secrieru, I. Țurcan

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de avocatul Gherțescu Alexei în

interesele Valeriei Bega și de ÎMGFL nr.13, prin intermediul juristului Ranga

Victor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bega Valeria către

Socol Tamara și ÎMGFL nr.13 cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat

prin inundarea apartamentului și compensarea cheltuielilor de judecată,

și la acțiunea reconvențională înaintată de Socol Tamara către Bega Valeria cu

privire la încasarea prejudiciului material cu titlu de cheltuieli suportate în urma

lucrărilor de dezvelire a teracotei în legătură cu efectuarea expertizei și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2021, prin care a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 martie 2017,

c o n s t a t ă :

La 26 iunie 2015, Bega Valeria a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată pe parcurs, către Socol Tamara, indicând ÎMGFL nr.13 ca intervenient

accesoriu, cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat în urma inundației

apartamentului în sumă de 121122,23 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietara apartamentului

xxxxx din str. Xxxxx, xxxxx, mun. Chișinău.

La 06 ianuarie 2015, apartamentul său a fost inundat în urma scurgerilor de apă

din apartamentul xxxxx, amplasat cu un nivel mai sus, fapt ce se confirmă prin

actul nr.229/1 din 22 ianuarie 2015, întocmit de reprezentanții ÎMGFL nr.13, care

gestionează blocul locativ.

Potrivit actului dat, s-a constatat că la 06 ianuarie 2015, xxxxx din str. Xxxxx,

xxxxx, a fost inundat din apartamentul xxxxx, amplasat cu un nivel mai sus, care îi

aparține Tamarei Socol.

S-a mai constatat că Serviciul de urgență apelat de proprietarul xxxxx, în scopul

evitării inundării în continuare a apartamentului în cauză, a deconectat țevile

sistemului central de încălzire din camera de baie.

Chemați la 07 ianuarie 2015 la adresa dată, reprezentanții ÎMGFL nr.13 au

confirmat faptul inundării apartamentelor xxxxx și xxxxx.

1

În urma inundației, pereții, podeaua și tavanul din xxxxx au fost deteriorate.

Totodată, cauza producerii inundației nu a fost găsită, deoarece, în urma

lucrărilor de reparație efectuate în xxxxx, țevile de încălzire din baie au fost

ascunse/înfundate în podeaua acoperită cu gresie.

În vederea depistării cauzei producerii inundației, reprezentanții ÎMGFL nr.13 i-

au propus reprezentantului proprietarului xxxxx, să efectueze lucrări de deschidere

parțială a podelei în locul unde au fost înfundate țevile de încălzire, însă acesta a

refuzat.

Reclamanta a menționat că în urma inundării apartamentului, i-a fost cauzat un

prejudiciu semnificativ, dat fiind faptul că a avut de suferit atât apartamentul

(acesta fiind reparat capital), cât și bunurile aflate în el.

Pentru stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat în urma inundării și a cauzei

inundării, Bega Valeria a apelat la serviciile expertului judiciar de categorie

superioară (inclus în Registrul de stat al experților judiciari atestați sub nr. 33,

potrivit datelor din Registrul de stat actualizat la 26.09.2012) - Achimov Anatol.

În rezultatul examinărilor și cercetărilor vizuale a xxxxx (la 14 ianuarie 2015 -

în prezenta beneficiarului și la 09 aprilie 2015 - în prezența comisiei formată din

șeful adjunct al ÎMGFL nr.13, Fussa Victor și beneficiarului Bega Valeria),

expertul judiciar Achimov Anatol a întocmit raportul de constatare tehnico-

științifică nr.152 din 27 aprilie 2015, prin care a constatat faptul că, apartamentul

menționat a suportat inundații, scurgeri de apă din apartamentul din același bloc

locativ amplasat cu un nivel mai sus.

De asemenea, în urma inundației, a avut de suferit și dormitorul, iar grupul

sanitar și mobilierul au fost deteriorate.

Consecințele inundației sunt demonstrate prin următoarele: pe tavanul și pereții

încăperilor nominalizate din xxxxx, mai intens în zona unde s-au prelins șiroaie de

apă, au apărut pete de culoare surie - gălbuie cu apariția gradului sporit de

mucegai, pardoseala din dormitor acoperită cu carpete urmează a fi schimbată,

deoarece s-a schimbat geometria acestuia, miroase înțepător, s-a deformat în urma

scurgerilor produse; pardoseala și pereții grupului sanitar sunt finisați cu teracotă,

care urmează a fi demontată și montată din nou; bunurile ce au fost udate

(mobilierul din dormitor și ușa ce separă dormitorul de grupul sanitar) sunt

distruse.

Astfel, defectele vizibile menționate, depistate în xxxxx, demonstrează că

acestea s-au produs din scurgerile de apă din xxxxx, amplasat cu un nivel mai sus,

cauzându-i reclamantei un prejudiciu material esențial.

În urma cercetărilor repetate din 09 aprilie 2015, de către șeful adjunct al

ÎMGFL nr.13 - Fussa Victor, s-a confirmat că pricina inundării xxxxx, este xxxxx.

Mai menționează că în vederea soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, la 31

martie 2015, reclamanta a expediat în adresa Tamarei Socol, reclamația privind

participarea la efectuarea reparației și, concomitent, la expertiza repetată

planificată pentru 09 aprilie 2015, ora 10.00, însă, pârâta a ignorat această

notificare.

La 07 aprilie 2015, cu câteva zile înainte de efectuarea expertizei, executorul

judecătoresc Șapa Liudmila, s-a deplasat la domiciliul Tamarei Socol în vederea

înmânării, în mod repetat, a invitației de a fi prezentă la efectuarea expertizei, însă

pârâta nu a deschis ușa. Aceeași situație s-a repetat și în ziua efectuării expertizei

din 09 aprilie 2015, când pârâta fiind acasă, a refuzat să deschidă ușa.

2

Reclamanta a mai menționat că, la 11 mai 2015, a expediat în adresa pârâtei,

pretenția privind repararea prejudiciului cauzat în urma inundației, cu rezervarea,

în caz de refuz, a dreptului de a înainta o acțiune în instanța de judecată, dar și

această încercare de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară a eșuat.

În concluzie, menționează că în urma cercetărilor efectuate s-a confirmat faptul

că inundarea ap. xxxxx, amplasat în blocul locativ în mun. Chișinău, str. Bănulescu

Bodoni, xxxxx, din 06 ianuarie 2015, s-a produs din cauza scurgerii de apă din

xxxxx, cauzându-i astfel un prejudiciu material în sumă de 121122,23 lei.

La 28 iulie 2015, Bega Valeria și-a concretizat cerințele din acțiune, solicitând

încasarea de la Socol Tamara a prejudiciului material survenit în urma inundației

apartamentului în sumă de 126059 lei, încasarea cheltuielilor de judecată compuse

din taxa de stat în sumă de 3635 lei, a cheltuielilor pentru serviciile de investigare

și întocmire a raportului de constatare tehnico-științifică în mărime de 3600 lei, a

cheltuielilor pentru extrasul OCT Chișinău în mărime de 306 lei, a cheltuielilor

executorului judecătoresc Șapa Liudmila pentru comunicarea actului în mărime de

700 lei, a cheltuielilor executorului judecătoresc Cațer Victor pentru asigurarea

acțiunii în mărime de 2000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de

10000 lei, și obligarea Tamarei Socol să efectueze lucrările de remediere a

scurgerii din xxxxx, amplasat în blocul locativ situat în mun. Chișinău, str. Xxxxx,

xxxxx.

În motivarea acesteia a indicat că în vederea efectuării reparației în xxxxx, a

contactat SC “Vimconstruct” SRL, semnând în acest sens contractul nr.3 din 04

mai 2015, iar concomitent cu semnarea contractului, de către părți a fost întocmit

devizul local nr.3 în sumă de 121954,25 lei.

În urma efectuării lucrărilor de reparație, antreprenorul SC ”Vimconstruct” SRL

a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 4105 lei pentru electricitate,

neprevăzute în raport de către expert, iar faptul că în urma inundației a avut de

suferit și sistemul de electricitate este stabilit atât în actul nr.229/1 din 22 ianuarie

2015 întocmit de ÎMGFL nr.13, cât și în raportul de constatare tehnico - științifică

nr.152 din 27 aprilie 2015. De altfel, costul lucrărilor de reparație a constituit

126059,25 lei, sumă achitată integral de antreprenorului, fapt confirmat prin actul

cu privire la lucrările executate în sumă de 121954,25 lei și actul de îndeplinire a

lucrărilor pe electricitate în sumă de 4105 lei și ordinul de plată nr.1 din 22 iulie

2015 în sumă de 126059 lei.

Suplimentar, reclamanta a menționat că la cererea creditorului, de către instanța

de judecată a fost emisă încheierea din 30 iunie 2015 și titlul executoriu cu privire

la aplicarea măsurilor de asigurare asupra conturilor, bunurilor mobile și imobile

ale pârâtei, în limita valorii acțiunii, care a fost pus spre executare de către

executorul judecătoresc Cațer Victor.

Astfel, reclamanta a suportat cheltuieli de avansare a procedurii de executare a

încheierii și titlului executoriu din 30 iunie 2015 în sumă de 2000 lei.

La 05 iulie 2016, Socol Tamara, prin intermediul avocatului Grigore Popa, a

înaintat o acțiune reconvențională împotriva Valeriei Bega, solicitând încasarea din

contul acesteia a prejudiciului material cauzat în urma lucrărilor de dezvelire a

teracotei în nodul sanitar din xxxxx, în legătură cu efectuarea raportului de

expertiză nr.317 din 25 aprilie 2016, în sumă de 1525,51 lei și a taxei de stat în

sumă de 150 lei.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că, prin încheierea instanței de

3

judecată din 29 septembrie 2015 și 10 decembrie 2015, a fost admis demersul

reprezentantului său de efectuare a expertizei judiciare în construcții.

La 25 aprilie 2016 a fost întocmit raportul de expertiză nr.317 la care au

participat expertul judiciar în domeniul construcțiilor Achimov Anatolie, expertul

judiciar în domeniul trasologiei Melnicenco Nicolae și expertul tehnic în domeniul

materialelor de construcții Scamina Raisa.

La 17 februarie 2016, în legătură cu efectuarea raportului de expertiză nr.317 din

25 aprilie 2016, de către experți au fost efectuate lucrări de dezvelire a teracotei în

nodul sanitar din xxxxx din str. Xxxxx, xxxxx, până sub nodul închis al coloanei

verticale de încălzire centralizată (4 cm adâncime), drept urmare a fost deteriorată

atât pardoseala din plăci de gresie porțelanată, cât și placajul din plăcuțe de gresie

porțelanată de pe perete.

Potrivit raportului de expertiză nr.317 din 25 aprilie 2016, experții au

concluzionat că nodul ingineresc supus cercetărilor a fost uscat, ceea ce nu putea

duce la inundare, careva urme cu privire la scurgeri de ape nu s-au depistat, iar

cauza și sursa scurgerilor de ape care au condus, la 06 ianuarie 2015, la inundarea

xxxxx de la etajul inferior, este uzura fizică (fisurarea, coroziunea, etc.) a țevii de

încălzire centrală la nivelul planșeului între etajul 6 și 7, care separă xxxxx și

xxxxx.

Totodată, experții au menționat că planșeul între etajul 6 și 7, care separă xxxxx

și xxxxx, nu reprezintă element constructiv din interiorul xxxxx.

Astfel, în urma intentării unei acțiuni neîntemeiate împotriva sa, în cadrul căreia

a fost nevoită să solicite expertiza judiciară, Socol Tamara consideră că i-a fost

cauzat un prejudiciu material, prin lucrările de dezvelire a teracotei în nodul sanitar

din xxxxx din str. Xxxxx, xxxxx, și care urmează a fi încasat de la Bega Valeria.

Mai mult ca atât, reieșind din concluziile experților, cât și din normele Anexei

nr.1 și nr.2 cu privire la Lista lucrărilor de bază pentru deservirea tehnică, reparația

și gestionarea fondului de locuințe din Hotărârea Guvernului despre aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative,

comunale și ne comunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și

condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă nr.191 din 19 februarie 2002, planșeul între etajul 6 și 7, care

separă xxxxx și xxxxx, nu reprezintă element constructiv din interiorul xxxxx sau

xxxxx, dar face parte din elementele structurale constructive ale clădirii.

Prin urmare, pârâta nu poartă răspundere pentru uzura fizică (fisurarea,

coroziunea, etc.) țevii de încălzire centrală la nivelul planșeului dintre etaje,

deoarece deservirea acestor porțiuni ale blocului cât și a coloanei comune din afara

apartamentelor este de competența gestionarului blocului de locuit.

De asemenea, pentru a constata cuantumul prejudiciului material cauzat în urma

dezvelirii teracotei în cadrul efectuării raportului de expertiză nr.317 din 25 aprilie

2016, din xxxxx din str. Xxxxx, xxxxx, devizierul atestat în domeniul elaborării

devizelor de cheltuieli - Mînăscurtă Constantin, a întocmit devizul local nr.1 din 30

mai 2016, prin care s-a determinat valoarea executării lucrărilor de reparații prin

înlocuirea parțială a plăcilor ceramice din nodul sanitar din apartamentul în cauză,

în sumă de 1525,51 lei.

La 28 septembrie 2016, Bega Valeria, prin intermediul avocatului Valentin

Mardari, și-a concretizat cerințele din acțiune solicitând încasarea în mod solidar

de la Socol Tamara și ÎMGFL nr.13 a prejudiciului material survenit în urma

4

inundației apartamentului în sumă de 126059 lei, a cheltuielilor de judecată

compuse din taxa de stat în mărime de 3635 lei, a cheltuielilor suportate pentru

serviciile de investigare și întocmire a raportului de constatare tehnico - științifică

în mărime de 3600 lei, a cheltuielilor suportate la eliberarea extrasului OCT

Chișinău în mărime de 306 lei, a cheltuielilor suportate de executorul judecătoresc

Ludmila Șapa pentru comunicarea actului în mărime de 700 lei, a cheltuielilor

suportate de executorul judecătoresc Victor Cațer pentru asigurarea acțiunii în

mărime de 2000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată concretizate, a invocat suplimentar

că potrivit încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 10 decembrie 2015,

s-a dispus efectuarea de către Centrul de Expertize Independente ”Cexin” SRL a

expertizei în cadrul dosarului civil nr.2-3713/2015, în baza demersului

reprezentatului Tamarei Socol.

Astfel, la 25 aprilie 2016, de către ”Cexin” SRL a fost întocmit raportul de

expertiză nr.317, potrivit căruia, cauza și sursa scurgerilor de ape care au condus la

inundarea xxxxx, este uzura fizică (fisurarea, coroziunea, etc.) a țevii de încălzire

centrală la nivelul planșeului între etajul 6 și 7 care separă apartamentele xxxxx și

xxxxx de pe str. Xxxxx, xxxxx, mun. Chișinău.

Starea tehnică a rețelei termice (țeava verticală de încălzire centrală) care este

închisă la nivelul pardoselii din grupul sanitar a apartamentului xxxxx este

satisfăcătoare, iar urme de scurgere a apei nu s-au depistat. Planșeele sunt elemente

de suprafață plană, de regulă orizontale, care compartimentează pe verticală

clădirea, având rol de separație interioară între etaje sau de separație a clădirii de

mediul exterior (ultimul planșeu).

Planșeul între etajul 6 și 7 care separă apartamentele xxxxx și xxxxx din blocul

locativ de pe str. Xxxxx xxxxx, mun. Chișinău, face parte din elementele

structurale constructive ale clădirii și nu reprezintă element constructiv din

interiorul unui apartament.

Reieșind din concluziile experților, dar și prevederile Hotărârii Guvernului nr.

191 din 19 februarie 2002, planșeul între etajul 6 și 7 care separă apartamentele

xxxxx și xxxxx din blocul locativ de pe str. Xxxxx xxxxx, mun. Chișinău, nu

reprezintă element constructiv din interiorul unui apartament (xxxxx), dar face

parte din elementele structurale constructive ale clădirii.

Prin urmare, răspunzător pentru inundarea xxxxx de la etajul inferior, din blocul

locativ de pe str. str. Xxxxx xxxxx, mun. Chișinău, este ÎMGFL nr.13.

A mai menționat că în cadrul dosarului civil a fost prezentat raportul de

constatare tehnico - științifică nr.152 din 27 aprilie 2015, întocmit de expertul

judiciar de categorie superioară - Achimov Anatol (inclus în Registrul de stat al

experților judiciari atestați sub nr. de înregistrare 33, potrivit datelor din Registrul

de stat actualizat la 26.09.2012) și raportul de expertiză nr.317 din 25 aprilie 2016

întocmit de către experții ”Cexin” SRL - Achimov Anatolie, Melnicenco Nicolae,

Scamina Raisa.

Din conținutul rapoartelor prezentate se constată cu certitudine că, la 06 ianuarie

2015, xxxxx, din str. Xxxxx, xxxxx, mun. Chișinău, a fost inundat, scurgerea de

apă a parvenit de la nivelul superior din apartamentul xxxxx, amplasat cu un nivel

mai sus, care îi aparține Tatianei Socol, suma prejudiciului material fiind evaluată

la 121122,23 lei, iar de către Bega Valeria fiind efectuate lucrările de reparație în

sumă totală de 126059,25 lei.

5

Conform concluziilor expuse în raportul de constatare tehnico - științifică nr.152

din 27 aprilie 2015, s-a confirmat faptul că inundarea xxxxx, s-a produs din cauza

scurgerii de apă din xxxxx, din același bloc locativ amplasat cu un nivel mai sus.

Potrivit concluziilor expuse în raportul de expertiză nr.317 din 25 aprilie 2016,

rezultă că răspunzător pentru inundarea xxxxx de la etajul inferior, din blocul

locativ de pe str. Xxxxx, xxxxx, mun. Chișinău, este ÎMGFL nr.13.

În situația dată, reclamanta și-a concretizat cerințele prin prezenta cerere și

anume de a solicita încasarea prejudiciului material în sumă de 126059 lei, în mod

solidar de la Socol Tamara (pârâtă) și de la ÎMGFL nr.13 (copârâtă).

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 19

decembrie 2016, SA ”Termoelectrica“ a fost atrasă în proces în calitate de

intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 martie 2017, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Bega Valeria.

S-au încasat de la ÎMGFL nr.13 în beneficiul Valeriei Bega prejudiciul material

în sumă de 126059 lei, cauzat în urma inundației, și cheltuielile de judecată în

sumă de 15781,77 lei.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

S-au încasat de la Bega Valeria în beneficiul Tamarei Socol cheltuielile de

efectuare a expertizei în sumă de 2400 lei.

S-a admis acțiunea reconvențională înaintată de Socol Tamara.

S-au încasat de la Bega Valeria în beneficiul Tamarei Socol prejudiciul material

în sumă de 1525,51 lei și taxa de stat în sumă de 150 lei.

La 11 aprilie 2017, Bega Valeria a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău sediul Buiucani din 29 martie 2017, solicitând casarea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii.

La 28 aprilie 2017, ÎMGFL nr.13 a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 29 martie 2017, solicitând casarea acesteia, cu

emiterea unei noi hotărâri privind respingerea integrală a cererii de chemare în

judecată a Valeriei Bega și admiterea acțiunii reconvenționale a Tamarei Socol.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2019 a fost restituită

cererea de apel depusă de Valeria Bega în partea cerinței privind încasarea de la

ÎMGFL nr.13 și Socol Tamara, a dobânzii de întârziere în sumă de 65384, 9 lei,

calculate pentru perioada 27 iunie 2015 - 20 septembrie 2018.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2019, au fost respinse

apelurile declarate de Bega Valeria și ÎMGFL nr.13, și menținută hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 martie 2017.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 iunie 2019, au fost admise

recursurile declarate de Bega Valeria și ÎMGFL nr.13, și casată decizia Curții de

Apel Chișinău din 31 ianuarie 2019, cu restituirea cauzei la rejudecare, în instanța

de apel, în alt complet de judecători.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2021, au fost respinse

apelurile declarate de Bega Valeria și de ÎMGFL nr.13 și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 29 martie 2017.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererile de apel în coroborare

cu circumstanțele cauzei și în raport cu prevederile legale aplicabile speței în

cauză, Curtea de apel a remarcat temeinicia concluziei primei instanțe privind

încasarea prejudiciului cauzat în urma inundației, dar și a sumelor relevante

6

procesului de constatare a motivelor scurgerii apei în/din apartamentele din litigiu.

Astfel, făcând referire la motivele Curții Supreme de Justiție, invocate pentru

restituirea cauzei spre rejudecare în apel, și că în concluziile raportului de

constatare tehnico-științifică nr.152 din 27 aprilie 2015 și ale raportului de

expertiză nr.317 din 25 aprilie 2016 există divergențe, Curtea de Apel Chișinău a

menționat că la 03 februarie 2021 a fost întocmit raportul de expertiză judiciară

nr.196-201, prin prisma căruia, se confirmă temeinicia concluziei primei instanțe.

În context, instanța de apel a reținut faptul că, nodul de închidere a circuitului

din sistemul de apă caldă centralizată (de debranșare) din apartamentul xxxxx (din

grupul sanitar) al blocului locativ situat în mun. Chișinău, str. Xxxxx, xxxxx, nu

reprezintă element constructiv din interiorul xxxxx sau xxxxx, dar face parte din

elementele structurale constructive ale clădirii.

Respectiv, intimata Socol Tamara nu poartă răspundere pentru defecțiunile țevii

de încălzire centrală la nivelul planșeului dintre etaje, deoarece deservirea acestor

porțiuni ale blocului cât și a coloanei comune din afara apartamentelor este de

competența gestionarului blocului de locuit.

În aceeași ordine de idei, cu referire la pct.20 al Hotărârii Guvernului nr.1224

din 21 decembrie 1998 privind aprobarea Regulilor provizorii de exploatare a

locuințelor, întreținere a blocurilor locative și teritoriilor aferente în Republica

Moldova, Curtea de Apel Chișinău a menționat că ÎMGFL nr.13 din Chișinău, are

obligația să efectueze din contul său reparația țevilor de încălzire centrală dinafara

apartamentelor.

În concluzie, instanța de apel a menționat că legea materială, aplicabilă la caz,

reglementează expres răspunderea patrimonială a gestionarului blocului locativ

pentru prejudiciul cauzat locuințelor private în urma defecțiunii sistemelor și a

utilajului ingineresc al imobilului, iar prima instanță corect a dispus admiterea

parțială a pretențiilor Valeriei Bega privind repararea prejudiciului material din

contul ÎMGFL nr.13 din mun. Chișinău, în mărime de 126059 lei.

Sub alt aspect, cu referire la acțiunea reconvențională, instanța de apel a

menționat că, întru demonstrarea faptului că nu este culpabilă pentru prejudiciul

adus Valeriei Bega, reclamanta Socol Tamara a solicitat numirea unei expertize.

Astfel, la 17 februarie 2016, în legătură cu efectuarea raportului de expertiză

nr.317 din 25 aprilie 2016, de către experți au fost efectuate lucrări de dezvelire a

teracotei în nodul sanitar din xxxxx din str. Xxxxx, xxxxx, până sub nodul închis a

coloanei verticale de încălzire centralizată (4 cm adâncime). Totodată, în cadrul

expertizei a fost deteriorată atât pardoseala din plăci de gresie porțelanată cât și

placajul din plăcuțe de gresie porțelanată de pe perete.

Respectiv, Curtea de Apel Chișinău a constatat temeinicia pretențiilor Tamarei

Socol, cu privire la încasarea din contul Valeriei Bega a prejudiciului material

cauzat în urma lucrărilor de dezvelire a teracotei în nodul sanitar din xxxxx din str.

Xxxxx, xxxxx, în legătură cu efectuarea raportului de expertiză nr.317 din 25

aprilie 2016, care, potrivit devizului local nr.1 din 30 mai 2016, întocmit de

Mînăscurtă Constantin, constituie 1525,51 lei.

Totodată, cu referire la argumentele ÎMGFL nr.13 mun. Chișinău, privind

motivele apariției scurgerilor de apă, și anume executarea de către Socol Tamara a

unor lucrări de replanificare a țevilor încălzirii centralizate, Curtea de Apel

Chișinău a menționat că din raportul de expertiză judiciară nr.196-201 din 03

februarie 2021 rezultă că nodul de închidere a circuitului din sistemul de apă caldă

7

centralizată (de debranșare) din apartamentul xxxxx (din grupul sanitar) al blocului

locativ situat în mun. Chișinău, str. Xxxxx, xxxxx, a fost admisă spre exploatare cu

încălcări de la normativele în construcție (f.d.128-132) cu mult înainte de inundația

respectivă. De altfel, deconectarea apartamentului xxxxx de la sistemul centralizat

de încălzire a SA “Termocom”, inclusiv lucrările de inelare a coloanelor de

încălzire și instalare a încălzirii autonome, au fost executate în primăvara anului

2013 conform proiectului întocmit de SRL “Metan K”.

La 24 iunie 2021, avocatul Gherțescu Alexei, în interesele Valeriei Bega, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2021,

solicitând casarea actului judecătoresc și restituirea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

indicate în cererea de apel, avocatul Gherțescu Alexei a menționat că instanța apel

a examinat dosarul într-o procedură improprie cazului în speță.

De asemenea, reprezentantul recurentei a menționat faptul că, în legătură cu

starea de urgență declarată în Republica Moldova, a fost depusă o cerere de

amânare a ședinței de judecată, însă instanța de apel nu a ținut cont de acest fapt.

În concluzie, avocatul Gherțescu Alexei a menționat că instanța de apel a

încălcat normele procedurale la examinarea cauzei date, fapt prin care a încălcat

dreptul de acces la justiție al Valeriei Bega.

La 01 octombrie 2021, a fost înregistrat recursul declarat de juristul ÎMGFL

nr.13 – Ranga Victor, prin care s-a solicitat casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 27 aprilie 2021 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

din 29 martie 2017, și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii Valeriei

Bega.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

indicate în cererea de apel, reprezentantul ÎMGFL nr.13 a menționat că instanțele

de judecată nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei și nu au aplicat normele legale care urmau a fi aplicate.

Astfel, recurenta a menționat că, culpa pentru deteriorarea țevii, din care s-a

produs scurgerea apei, nu-i aparține, deoarece, proprietara apartamentului de la

etajul superior - Socol Tamara, efectuând lucrări de reparație, a acoperit cu ciment

și teracotă nodul țevii, fapt care a creat impedimente pentru inspectarea rețelei

termice și, respectiv, onorarea de către gestionarul blocului locativ a obligațiilor de

întreținere a țevilor.

Mai mult ca atât, chiar și după producerea incidentului respectiv, sub diferite

pretexte, Socol Tamara nu a permis accesul în imobil, pentru inspectare.

În altă ordine de idei, reprezentantul ÎMGFL nr.13 a făcut referire la

divergențele din rapoartele de expertiză anexate la materialele cauzei, de altfel,

conform raportului de expertiză nr.317 din 25 aprilie 2016, este cert că nodul

ingineresc supus cercetărilor, a fost uscat, ceea ce exclude scurgerile de apă din

acest compartiment.

Totodată, cu referire la concluziile ultimului raport de expertiză nr. 196-201 din

03 februarie 2021, juristul Ranga Victor a remarcat că potrivit conținutului actului

respectiv, apariția fisurii pe nodul de închidere a circuitului din sistemul de apă

caldă centralizat, a putut fi condiționată în timpul dezgolirii pardoselii, pentru a fi

examinat.

În concluzie, reprezentantul recurentei a menționat că instanța de apel nu a ținut

8

cont și nu a elucidat pe deplin circumstanțele de fapt, în legătură cu prejudiciul

material, cauzat rețelei electrice în apartamentul xxxxx.

La 20 octombrie 2021, a fost înregistrată referința avocatului Popa Grigore, în

interesele Tamarei Socol, prin care s-a solicitat declararea ca fiind inadmisibile, a

cererilor de recurs depuse de ÎMGFL nr.13 și de Bega Valeria.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie

2021, a fost expediată participanților la proces, la 02 iunie 2021 (f.d.188 vol.III),

însă, date cu privire la recepționarea actului judecătoresc, nu au fost constatate.

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului consideră că recursurile declarate de avocatul Gherțescu Alexei în

interesele Valeriei Bega la 24 iunie 2021 și, respectiv, de juristul ÎMGFL nr.13 -

Ranga Victor la 01 octombrie 2021, sunt în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

declarate de avocatul Gherțescu Alexei, în interesele Valeriei Bega, și de juristul

ÎMGFL nr.13 - Ranga Victor, urmează a fi declarate inadmisibile, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurenților este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

Însă, criticile invocate de recurenți, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or,

acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a

9

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanțele de judecată inferioare, iar argumentele

recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune

declararea acestora ca fiind admisibile.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă

care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Gherțescu Alexei

în interesele Valeriei Bega și nici în recursul declarat de juristul ÎMGFL nr.13 -

Ranga Victor.

Astfel, Completul constată lipsa temeiurilor în urma cărora ar fi necesară

declararea recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de avocatul Gherțescu Alexei în

interesele Valeriei Bega și de ÎMGFL nr.13 prin intermediul juristului Ranga

Victor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

10