2ra-1659/21 — Demolarea constructiilor neautorizate

Dosarul nr. 2ra-1659/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – O. Parfeni Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru Î N C H E I E R E 17 noiembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Căpățînă Ion în interesele Nadejdei Banari, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Gheorghița Igor în interesele Alexandrei Rîmșina și a lui Rîmșin Mihail către Banari Nadejda, Banari Mariana și Banari Andrei, intervenienți accesorii Pretura sectorului Buiucani, mun.

Chișinău și ÎMGFL nr. 16 (în procedura falimentului) cu privire la înlăturarea obstacolelor prin demolarea construcției neautorizate și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2021, prin care a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2021, c o n s t a t ă : La 15 mai 2019, Rîmșina Alexandra și Rîmșin Mihail, prin intermediul avocatului Gheorghița Igor, au depus cerere de chemare în judecată, concretizată pe parcurs, către Banari Nadejda, Banari Mariana și Banari Andrei, intervenienți accesorii Pretura sect. Buiucani și ÎMGFL nr. 16 (în procedura falimentului) cu privire la înlăturarea obstacolelor prin obligarea pârâților să demoleze construcția - peretele și ușa, instalate samavolnic, din holul proprietate comună în condominiu situat în proximitatea apartamentului nr.68 de la etajul 8 al blocului locativ situat în mun.

Chișinău, str. Xxxxx, xxxxx scara nr.2, și încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul reclamanților a sumei de 12222,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată au indicat că, la 14 septembrie 2015, au sesizat ÎMGFL nr.16 cu privire la constatarea construcției neautorizate amplasate pe str. Xxxxx, xxxxx și anume a peretelui cu ușă, alăturat apartamentului xxxxx, prin care, Banari Nadejda a ocupat abuziv, în lipsa actelor corespunzătoare, o porțiune din coridorul comun de la parterul etajului nr. 8. La 11 noiembrie 2015, reclamanții au primit răspuns, prin care au fost informați că în urma examinării la fața locului, s-a confirmat faptul reamplasării ușii intrare/ieșire pentru apartamentul xxxxx, executată de către proprietarii apartamentului în cauză, fiind întocmit actul de examinare din 17 septembrie 2015, 1 cu informarea proprietarilor apartamentului xxxxx, prin prescripția nr.16/168 din 24 septembrie 2015, despre necesitatea demontării acesteia în termen de până la 15 octombrie 2015, însă, Banari Nadejda a ignorat somația ÎMGFL nr. 16. La 30 iunie 2016, Pretura sectorului Buiucani, mun.

Chișinău a emis prescripția cu nr. 06, în adresa Nadejdei Banari, din care rezultă că în urma verificării construcției amplasate pe str. Xxxxx, xxxxx s-a depistat edificarea unui perete cu instalarea unei uși, alăturat apartamentului xxxxx, prin care s-a ocupat abuziv, în lipsa actelor corespunzătoare, o porțiune de coridorul comun de la parterul etajului nr. 8, din str. Xxxxx, xxxxx Conform prescripției, Preturii sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Banari Nadejda a fost obligată să suspende lucrările de construcție a peretelui și instalare a ușii, alăturate apartamentului xxxxx. La 02 iulie 2016, Banari Nadejda s-a adresat Preturii sectorului Buiucani, mun. Chișinău, cu o cerere prealabilă, solicitând anularea prescripției nr. 06 din 30 iunie 2016. Prin răspunsul nr. 255 din 08 iulie 2017 cererea prealabilă a fost respinsă.

Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Banari Nadejda și anulată prescripția Preturii sectorului Buiucani, mun. Chișinău nr. 06 din 30 iunie 2016. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017, a fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016 și emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii înaintată de Banari Nadejda, însă, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 noiembrie 2017, a fost admis recursul declarat de Banari Nadejda, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017 și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016. Ca urmare a acestor fapte, la 29 ianuarie 2018, prin cererea cu nr. 35, privind evaluarea riscului de incendiu cu ieșire la fața locului, a fost sesizat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență Direcția Situații Excepționale mun.

Chișinău, Detașamentul Salvatori și Pompieri Buiucani. Prin răspunsul din 20 februarie 2018 a fost confirmată existența unui perete și a unei uși. La 13 iunie 2018, prin petiția nr.1847, a fost sesizată Agenția pentru Supravegherea Tehnică, cu solicitarea efectuării unui control la fața locului, cu constatarea încălcărilor legislației în construcții prin construcția neautorizată a peretelui și a ușii alăturat apartamentului xxxxx, prin care s-a ocupat abuziv, în lipsa actelor corespunzătoare o porțiune de coridor comun de la parterul etajului nr. 8, din str. Xxxxx, xxxxx de către proprietarul apartamentului respectiv. Prin răspunsul nr. 606/A8T din 21 iunie 2018, s-a comunicat că sesizarea înaintată ține de competența administrației publice locale.

La 03 iulie 2018, a fost sesizat Ministrul Economiei și Infrastructurii, iar conform notei informative din 12 iulie 2018 cu nr. 05/2-7401, demersul vizat a fost remis conform competenței spre examinare către Agenția pentru Supraveghere Tehnică. La aceeași dată, prin cererea cu nr. 06111/4230, a fost sesizată Primăria mun. Chișinău, iar prin nota informativă nr. 02-676/18 din 26 iulie 2018, reclamanții au fost informați că în rezultatul examinării cu ieșire la fața locului, Pretura a întocmit 2 procesul-verbal seria JC nr. 000403 din 23 iulie 2018 în privința persoanei fizice Banari Nadejda conform art. 179 din Codul contravențional, cu expedierea acestuia la Judecătoria mun. Chișinău, sediul Buiucani, pentru examinare după competență.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 31 octombrie 2018 (menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2018) procesul contravențional pe marginea procesului-verbal JC nr.000403 din 23 iulie 2018, întocmit în privința Nadejdei Banari, în baza art. 179 din Codul contravențional, a fost încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție. Cu toate acestea, reclamanții consideră că încetarea procesului contravențional pe motivul intervenirii termenului de prescripție, nu anulează obligativitatea demolării peretelui edificat ilegal.

În continuare, reclamanții menționează că, la 23 ianuarie 2019, au expediat o somație către Banari Nadejda, cu privire la demolarea benevolă a construcției neautorizate, însă Banari Nadejda și-a exprimat dezacordul prin răspunsul recepționat la 01 martie 2019. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 12 octombrie 2020 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea avocatului Căpățînă Ion, în interesele Nadejdei Banari, cu privire la excepția de tardivitate. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 04 februarie 2021, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Rîmșina Alexandra și Rîmșin Mihail. S-au obligat, în mod solidar, pârâții Banari Nadejda, Banari Mariana și Banari Andrei să înlăture obstacolele din holul proprietate comună în condominiu de la etajul 8 al blocului locativ situat în mun.

Chișinău, str. Xxxxx, xxxxx scara nr. 2, și anume, să demoleze peretele și ușa instalată samavolnic, în proximitatea apartamentului nr.68. S-au încasat, în mod solidar, de la Banari Nadejda, Banari Mariana și Banari Andrei în beneficiul Alexandrei Rîmșina și Rîmșin Mihail, cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 100 lei, cheltuielile pentru eliberarea certificatului privind înscrierile din Registrul bunurilor imobile în sumă de 122, 40 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 6000 lei. La 09 februarie 2021, avocatul Căpățină Ion, în interesele Nadejdei Banari, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 04 februarie 2021, în partea motivată a căruia a solicitat casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind tardivă.

Totodată, a solicitat casarea încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 octombrie 2020, prin care a fost respinsă cererea cu privire la excepția de tardivitate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2021, a fost respins apelul declarat de avocatul Căpățînă Ion, în interesele Nadejdei Banari, și s-au menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2021, și încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 octombrie 2020. Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel în coroborare cu circumstanțele cauzei și în raport cu prevederile legale aplicabile speței în cauză, Curtea de apel a menționat că, de fapt concluzia primei instanțe privind 3 obligarea demolării construcției neautorizate, este legală și întemeiată.

Astfel, instanța de apel a remarcat faptul că, din conținutul informației ÎMGFL nr. 16 nr. 01-13/635 din 11 noiembrie 2015, din conținutul actului de examinare întocmit de ÎMGFL nr. 16 din 17 septembrie 2015, din conținutul scrisorii Preturii Buiucani nr. 255 din 08 iulie 2016 și nr. 02-676/18, din 26 iulie 2018 și din conținutul scrisorii Detașamentului Salvatori și Pompieri Buiucani nr. 131 din 20 februarie 2018, rezultă cert că, executând reamplasarea ușii intrare/ieșire pentru apartamentul xxxxx, pârâții/apelanți au ocupat samavolnic spațiul din suprafața comună a palierului cu înaintare spre exterior cu aproximativ 0,80 m, fapt prin care au încălcat normele legale, utilizând în mod abuziv holul comun din proximitatea apartamentului său, încălcând astfel dreptul de proprietate comună a celorlalți coproprietari, precum și că deschiderea ușii spre exterior este contrară normelor tehnice, normelor antiincendiare și antiseismice.

De asemenea, instanța de apel a remarcat faptul că procesul contravențional în privința Nadejdei Banari, intentat în temeiul procesului-verbal seria JC nr. 000403 din 23 iulie 2018 în baza art. 179 din Codul contravențional - executarea construcțiilor de orice categorie, a lucrărilor de modificare, reamenajare, consolidare și reparație capitală a clădirilor și edificiilor, indiferent de tipul de proprietate și de destinație, fără autorizație de construcție, precum și a construcțiilor ce cad sub incidența legislației privind calitatea în construcții fără licență eliberată în modul stabilit, a fost încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție a răspunderii contravenționale, dar nu pe motivul că nu există faptul contravenției.

Suplimentar, cu referire la argumentele apelantei despre tardivitatea acțiunii și aplicarea excepției de tardivitate, Curtea de Apel Chișinău a menționat că atentarea în mod inadmisibil asupra dreptului de proprietate privată cât și proprietate comună a reclamanților/intimați este o acțiune continuă, în așa fel prin edificarea construcției neautorizate în fiecare zi împiedică intimații/vecini de a beneficia de dreptul de proprietate nestingherit și anume prin limitarea accesului în propriul apartament inclusiv accesul în holul comun. La 14 septembrie 2021, prin intermediul serviciului poștal, avocatul Căpățînă Ion, în interesele Nadejdei Banari, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2021, solicitând casarea actului judecătoresc și restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept indicate în cererea de apel, avocatul Căpățînă Ion a menționat că instanțele de judecată nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și nu au aplicat normele legale care urmau a fi aplicate. Astfel, reprezentantul recurentei a menționat că instanțele de judecată s-au expus eronat asupra circumstanțelor de fapt și normelor de drept, cu privire la tardivitatea acțiunii, deoarece, peretele și ușa din litigiu, au fost instalate în anul 1991. Respectiv, reclamanții/intimați au omis termenul de prescripție pentru înaintarea prezentei acțiuni. Mai mult ca atât, reprezentantul recurentei a menționat că netemeinicia și tardivitatea acțiunii înaintate de Alexandrei Rîmșina și Rîmșin Mihail, se constată prin prisma încetării procesului contravențional, pe motivul expirării termenului de prescripție.

4 În altă ordine de idei, avocatul Căpățînă Ion a punctat faptul că reclamanții/intimați nu au demonstrat prin care fapte și acțiuni, recurenta atentează la drepturilor lor. În concluzie, avocatul Căpățînă Ion a remarcat netemeinicia dispozițiilor instanței de apel cu referire la compensarea cheltuielilor de judecată. În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2021, a fost expediată participanților la proces, la 16 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice.

(f.d.19 vol.II) Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului constată că recursul depus la 14 septembrie 2021, de către avocatul Căpățînă Ion în interesele Nadejdei Banari, este în termen. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Căpățînă Ion, în interesele Nadejdei Banari, urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. Însă, criticile invocate de recurentă, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, 5 verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanțele de judecată inferioare, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Căpățînă Ion în interesele Nadejdei Banari. Astfel, Completul constată lipsa temeiurilor în urma cărora ar fi necesară declararea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Căpățînă Ion în interesele Nadejdei Banari. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6