2ra-1380/21 — anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1380/21

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud. I. Volcovschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu)

ÎNCHEIERE

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Caută

Mariana, reprezentată de avocatul Casap Anatolie,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Caută Mariana

împotriva Grădiniței satului Topala, raionul Cimișlia, intervenient accesoriu Consiliul

sătesc Topala, raionul Cimișlia cu privire la anularea ordinului de concediere,

restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de

la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 martie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de Caută Mariana, reprezentată de avocatul Casap Anatolie și a

fost menținută hotărârea din 18 decembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,

constată:

La data de 16 decembrie 2019, Caută Mariana a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Grădiniței satului Topala, raionul Cimișlia, intervenient accesoriu

Consiliul sătesc Topala, raionul Cimișlia cu privire la anularea ordinului de concediere,

restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de

la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin ordinul nr. 1 din 01 septembrie

2017, a fost transferată în cadrul Grădiniței s. Topala în funcția de ajutor de educator,

în acest sens fiind încheiat contractul individual de muncă nr. 07 din 01 septembrie

lengeriță.

A susținut că, din motive necunoscute, la data de 04 decembrie 2019 a primit prin

poștă extrasul din ordinul nr. 46 din 28 noiembrie 2019 cu privire la concediere, semnat

de către directorul interimar al Grădiniței s. Topala, prin care, în baza art. 86 alin. (1)

1

lit. n) din Codul muncii, a fost concediată din funcțiile de educator și lengeriță, începând

cu 02 decembrie 2019.

Reclamanta a menționat că la 06 decembrie 2019, a expediat în adresa pârâtei o

cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea ordinului de concediere, restabilirea în

funcțiile deținute și încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă,

însă, nu a primit răspuns.

Caută Mariana consideră că ordinul nr. 46 din 28 noiembrie 2019 este ilegal,

deoarece niciodată nu a aplicat violența fizică sau psihică față de copii, mereu a avut o

atitudine grijulie față de aceștia și a fost surprinsă când a primit ordinul de concediere.

De asemenea, reclamanta a invocat că angajatorul a încălcat prevederile art. 81

alin. (3) din Codul muncii, care stipulează că, contractul individual de muncă încetează

în temeiul ordinului (dispoziției, deciziei, hotărârii) angajatorului, care se aduce la

cunoștința salariatului, sub semnătură, cel târziu la data eliberării din serviciu, pe când

la caz, ordinul din 28 noiembrie 2019 i-a fost adus la cunoștință abia la 04 decembrie

2019.

A mai indicat că, contrar prevederilor art. 206 alin. (1) lit. d) și 208 alin. (1) din

Codul muncii, angajatorul nu a solicitat o explicație scrisă privind eventuala fapta ce i

s-a imputat, nu a efectuat nicio anchetă de serviciu, încălcând astfel dreptul dânsei la

apărare. La fel, ordinul contestat nu conține temeiurile de fapt ale aplicării sancțiunii

disciplinare, nefiind descrisă fapta în temeiul căreia a fost concediată, prin ce s-a

manifestat aceasta, timpul când a fost comisă și modalitatea de producere – acțiune,

inacțiune, neglijență, precum nici nu s-a indicat organul în care sancțiunea poate fi

contestată.

A declarat că în urma concedierii ilegale, i-a fost cauzat prejudiciu moral în

mărime de 50 000 de lei, manifestat prin disconfort, frustrare și retrăiri zilnice, salariul

fiind unica sursă de venit, având la întreținere copii studenți.

Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. 46 din 28 noiembrie 2019 cu privire

la concediere, restabilirea în funcțiile anterior deținute de asistent de educator și

lengeriță, încasarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă

din 02 decembrie 2019 până la data emiterii hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei, încasarea cheltuielilor poștale în sumă de

10,95 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 7000 de lei.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,

acțiunea depusă de Caută Mariana a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La data de 21 decembrie 2020 Caută Mariana, reprezentată de avocatul Casap

Anatolie, a declarat apel împotriva hotărârii din 18 decembrie 2020 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii

instanței de fond și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 12 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

declarat de Caută Mariana, reprezentată de avocatul Casap Anatolie și a fost menținută

hotărârea din 18 decembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin plângerea din 26

noiembrie 2019, un grup de părinți, copii cărora frecventează Grădinița sat. Topala, au

2

solicitat directorului grădiniței să fie luate măsuri cu ajutorul de educator Caută Mariana

în care ei nu au încredere, deoarece aceasta agresează fizic copiii, strigă la ei și îi

numește cu cuvinte urâte. Conform procesului-verbal din 27 noiembrie 2019, la data

de 22 noiembrie 2019 Marianei Caută i s-a cerut explicații asupra comportamentului

agresiv, să-și argumenteze activitatea și să motiveze motivele care au determinat-o la

un astfel de comportament cu copiii, însă, reclamata a refuzat. De asemenea, reclamanta

a refuzat și să ia cunoștință de ordinul de concediere, fapt confirmat prin procesul-

verbal din 28 noiembrie 2019.

Curtea de Apel Comrat a conchis că ordinul nr. 46 din 28 noiembrie 2019 a fost

emis în conformitate cu legislația în vigoare și temeiuri de anulare a acestuia nu au fost

stabilite. Angajatorul Grădinița s. Topala, în persoana directorului Sandu Mihail, prin

emiterea ordinului de concediere în privința Marianei Caută a acționat prompt în

conformitate cu prevederile art. 201 din Codul muncii, contracarând acțiunile violente

ale ultimei asupra discipolilor, care sunt copii de vârstă preșcolară.

Cu privire la argumentul reclamantei precum că angajatorul era obligat să

efectueze o anchetă de serviciu întru confirmarea vinovăției sale în comiterea violenței

fizice și psihice asupra discipolilor, instanța de apel l-a apreciat ca neîntemeiat,

deoarece conform art. 208 alin. (2) din Codul muncii, angajatorul este în drept să

organizeze și o anchetă de serviciu, dar nicicum obligat după cum a invocat reclamantă.

Instanța de apel a mai indicat că, ancheta de serviciu, deși făcută ulterior emiterii

ordinului de concediere, a confirmat în mod indubitabil circumstanțele invocate de

grupul de părinți care au înaintat plângere colectivă în privința Marianei Caută pentru

comiterea violenței fizice asupra discipolilor.

La data de 29 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Caută Mariana,

reprezentată de avocatul Casap Anatolie, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului, s-a invocat că decizia instanței de apel este emisă cu

încălcarea normelor de drept material și procedural, fiind nemotivată.

A susținut că angajatorul nu a respectat procedura de înregistrare, examinare a

cazului de violență și nici nu a făcut dovada faptului violenței fizice pretinse, contrar

art. 122 din Codul de procedură civilă nu a prezentat nicio probă pertinentă și admisibilă

în acest sens, iar, plângerea părinților nu este în măsură să probeze temeinicia

concedierii. Mai mult ca atât, prin decizia din 17 decembrie 2019, Inspectoratul de

Poliție Cimișlia a constatat că faptele expuse în informația parvenit cu privire la

agresarea minorului, nu s-au adeverit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 12 mai 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost recepționată

de către Caută Mariana și avocatul Casap Anatolie la data de 07 iulie 2021 (f.d. 236,

240, volumul I).

3

Astfel, recursul declarat la 29 iulie 2021, este în termen.

La 16 august 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților

Grădinița satului Topala, raionul Cimișlia și Consiliul sătesc Topala, raionul Cimișlia,

cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 24, 26-27, volumul II).

Intimații nu și-au valorificat dreptul respectiv și nu au depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Caută Mariana, reprezentată de

4

avocatul Casap Anatolie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Caută

Mariana, reprezentată de avocatul Casap Anatolie, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Caută Mariana, reprezentată de avocatul Casap Anatolie,

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Caută Mariana, reprezentată de avocatul Casap Anatolie, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5