2ra-1639/21 — partajarea averii

2ra-1639/21 — partajarea averii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1639/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Gh. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Cotorobai, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Aurelia

Sîngerean, reprezentat de avocatul Victor Burac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aurelia Sîngerean,

reprezentată de avocatul Victor Burac împotriva lui Anatolie Railean cu privire la

stabilirea cotelor-părți din averea comună în devălmășie, partajarea averii comune

în devălmășie a soților și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei suplimentare din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a fost respinsă cererea depusă de Aurelia Sîngerean, reprezentată de

avocatul Victor Burac cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată și

împotriva deciziei din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelul declarat de Anatolie Railean, reprezentat de avocatul Vladislav

Ciobanu-Nițuleac și apelul incident declarat de Aurelia Sîngerean, reprezentată de

avocatul Victor Burac, și a fost menținută hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 22 noiembrie 2018 Aurelia Sîngerean a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Anatolie Railean cu privire la stabilirea cotelor-părți din

averea comună în devălmășie, partajarea averii comune în devălmășie a soților și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 04 februarie 2000 la Primăria

Cucuruzeni, r-nul Orhei cu nr. 2, a fost înregistrată căsătoria între reclamanta Aurelia

Sîngerean și pârâtul Anatolie Railean. Din căsătorie s-au născut trei copii: xxxxx,

xxxxx, xxxxx.

A menționat că, în urma căsătoriei între părți au fost dobândite în proprietate

comună în devălmășie următoarele bunuri imobile:

1) apartamentul nr. 9 amplasat pe adresa: xxxxx cu suprafața de 199,1 m.p.

având valoarea estimată (conform datelor din Registrul bunurilor imobile la data

ultimei evaluări) de 1124901 lei în baza contractului de investiție nr. 62 din 20 iulie

1

2005 și Actului de transmitere-primire nr. 9 din 02 aprilie 2007 și înregistrate în

Registrul bunurilor imobile la 05 iunie 2007;

2) garajul nr. 25 amplasat pe adresa xxxxxx, cu suprafața de 31,2 m.p. avînd

valoarea estimată (conform datelor din Registrul bunurilor imobile la data ultimei

evaluări) de 100 756 de lei în baza contractului de investiție nr. 62/D din 02 aprilie

2007 și Actului de transmitere -primire nr. 36 din 02 aprilie 2007, înregistrat în

Registrul bunurilor imobile la 05 iunie 2007.

A indicat că, aceste fapte sunt confirmate prin hotărârea Judecătoriei Orhei

din 28 noiembrie 2017, devenită irevocabilă la 08 februarie 2018. Prin această

hotărâre, s-a dispus inclusiv desfacerea căsătoriei între părți și stabilirea domiciliului

copiilor minori cu mama- reclamanta Aurelia Sîngerean.

A subliniat că, este imposibilă împărțirea proprietății în devălmășie a soților

în baza unui acord comun din motivul situației conflictuale create între părți.

A menționat că, după desfacerea căsătoriei domiciliul tuturor copiilor,

inclusiv a doi copii minori, a fost stabilit cu reclamanta Aurelia Sîngerean, care îi

are la întreținere, astfel are nevoie în mod obiectiv de mai mult spațiu locativ decât

pârâtul Anatolie Railean care după desfacerea căsătoriei locuiește singur; totodată

pârâtul Anatolie Railean se eschivează până în prezent de la întreținerea copiilor, iar

veniturile reclamantei Aurelia Sîngerean sunt sub limita salariului mediu stabilit

chiar în Republica Moldova, iar cu aceste venituri reclamanta Aurelia Sîngerean

trebuie să întrețină o familie compusă din patru persoane în Italia.

În ședință de judecată a primei instanțe, Aurelia Sîngerean, reprezentată de

avocatul Victor Burac și-a concretizat pretențiile din acțiune solicitând stabilirea

cotelor-părți din averea comună în devălmășie după cum urmează:

- ¾ cotă parte ideală reclamantei Aurelia Sîngerean și ¼ cotă parte ideală

pârâtului Anatolie Railean în bunul imobil cu destinație locativă, nr. cadastral

xxxxxxxx, cu suprafața de 199,1 m.p. având valoarea estimată (conform datelor din

Registrul bunurilor imobile la data ultimei evaluări) de 1124901 lei.

- ¾ cotă parte ideală reclamantei Aurelia Sîngerean și ¼ cotă parte ideală

pârâtului Anatolie Railean în bunul imobil cu destinație nelocativă, xxxxxxxxx, cu

suprafața 31,2m.p. având valoarea estimată (conform datelor din Registrul bunurilor

imobile la data ultimei evaluări) de 100756 de lei.

Totodată, reprezentantul reclamantei, avocatul Victor Burac, a consimțit că,

dacă instanța va aprecia critic capetele de cerere indicate, atunci solicită stabilirea

cotelor-părți din averea comună în devălmășie, în părți egale, pentru reclamantă și

pârât (1/2 cotă-parte ideală), în bunurile sus-indicate și partajarea averii comune în

devălmășie a părților, prin vânzarea bunurilor imobile indicate la licitație și

distribuirea prețului obținut către proprietate (reclamantă și pârât) proporțional cotei-

părți a fiecăruia dintre ei, precum stabilite de instanța de judecată.

Prin hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru acțiunea

depusă de Aurelia Sîngerean a fost admisă parțial. Au fost partajate bunurile obținute

în timpul căsătoriei dintre Aurelia Sîngerean și Anatolie Railean, prin atribuirea a

câte ½ cotă parte pentru fiecare din: xxxxxx, cu suprafața de 199,1m.p., cu nr.

cadastral xxxxxx, precum și a garajului xxxxxx, cu suprafața de 31,2, cu nr. cadastral

xxxxxx.

2

A fost dispusă vânzarea la licitație a apartamentului xxxxxx, cu suprafața de

199,1 m.p., cu nr. cadastral xxxxxx, precum și a garajului xxxxx, cu suprafața de

31,2, cu nr. cadastral xxxxxx, cu distribuirea prețului a câte ½ lui Aurelia Sîngerean

și Anatolie Railean.

A fost încasată de la Anatolie Railean în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 150 de lei.

Au fost încasate de la Anatolie Railean în beneficiul Aureliei Sîngerean

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 iulie 2020 Anatolie

Railean, reprezentat de avocatul Vladislav Ciobanu-Nițuleac a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 14 iulie 2020.

La 13 ianuarie 2021, Aurelia Sîngerean, reprezentată de avocatul Victor

Burac, a depus prin intermediul adresei electronice apel incident împotriva hotărârii

din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Anatolie Railean, reprezentat de avocatul Vladislav Ciobanu-Nițuleac și

apelul incident declarat de Aurelia Sîngerean, reprezentată de avocatul Victor Burac,

și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia suplimentară din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

respinsă cererea depusă de Aurelia Sîngerean, reprezentată de avocatul Victor Burac

cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea soluției sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 20, 25

alin. (1)-(3), 26 alin. (1) Codul familiei, art.321 alin. (2), art. 371, 361 alin. (1) și (2),

363 alin. (1), 371 Codul civil, în redacția legii pînă la 01 martie 2019, și a conchis

că bunurile litigioase au fost dobândite în timpul căsătoriei celor doi soți, având un

caracter devălmaș, iar instanța de judecată urmează ca în temeiul probelor anexate

la actele cauzei să dispună partajarea acestuia în limitele prevederilor legale.

Totodată, a reținut instanța de apel că nu s-a constatat posibilitatea partajării

în natură a bunurilor ce constituie obiect al partajului, iar prima instanță just a stabilit

cotele părți ideale între soți a câte ½ cotă parte pentru fiecare din: apartamentul nr.

xxxxx, cu suprafața de 199,1m.p., cu nr. xxxxxxx, precum și din garajul xxxxxx, cu

suprafața de 31,2, cu nr. cadastral xxxxxx și vânzarea bunurilor la licitație cu

distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei,

deoarece reclamanta/intimată Aurelia Sîngerean a optat pentru această variantă de

partajare.

De asemenea, instanța de apel a reținut și faptul că pîrîtul/apelant nu a solicitat

prin cerere reconvențională, pînă la începerea dezbaterilor judiciare în prima

instanță, atribuirea întregului bun imobil litigios, în schimbul unei sulte bănești. Or,

reclamanta/apelantă nu a optat pentru aceasta variantă de partajare, iar instanța nu

este în drept să o atribuie din oficiu.

În susținerea deciziei suplimentare, instanța de apel a indicat că reieșind din

faptul că apelul incident depus de Aurelia Sîngerean, reprezentată de avocatul

Victor Burac a fost respins și nu a avut cîștig de cauză, acesteia din urmă în temeiul

art. 94 alin. (1) CPC nu i se poate compensa cheltuielile de asistență juridică.

La 02 septembrie 2021, prin intermediul adresei electronice Aurelia

Sîngerean, reprezentată de avocatul Victor Burac a declarat recurs împotriva deciziei

3

instanței de apel din 20 mai 2021 și a deciziei suplimentare a instanței de apel din

17 iunie 2021, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și deciziei

suplimentare ale instanței de apel și modificarea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia și decizia

suplimentară a instanței de apel, și hotărârea primei instanțe pe care le consideră

neîntemeiate și ilegale, deoarece instanțele de judecată nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată.

A invocat că soluția instanței de apel în partea respingerii apelului incident

este arbitrară și nemotivată.

De asemenea, a susținut că și decizia suplimentară a instanței de apel este

emisă cu încălcarea esențială a normelor de drept material și anume nu a aplicat

prevederile art. 94 alin. (1), 94 alin. (3), 96 alin. (1) CPC, deoarece acțiunea

reclamantei/recurente a fost admisă parțial de prima instanță, soluție menținută și de

instanța de apel, și prin urmare cheltuielile de judecată urmau a fi încasate

proporțional pretențiilor admise din acțiune.

A mai considerat că instanța de apel la emiterea deciziei suplimentare a aplicat

o lege care nu trebuia să fie aplicată și anume prevederile art. 3621 alin. (2) CPC.

La 28 septembrie 2021, în adresa lui Anatolie Railean a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de Aurelia Sîngerean cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 148, vol. III).

La 19 octombrie 2021 Anatolie Railean, reprezentat de avocatul Vladislav

Ciobanu-Nițuleac a depus referință, prin care a solicitat ca recursul declarat de

Aurelia Sîngerean, reprezentată de avocatul Victor Burac să fie considerat

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei din 20 mai 2021 și a

deciziei suplimentare din 17 iunie 2021 ale Curții de Apel Chișinău au fost

comunicate Aureliei Sîngerean, reprezentată de avocatul Victor Burac, prin

intermediul adresei electronice la 02 iulie 2021 (f. d.128, vol. III).

Astfel, recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 02

septembrie 2021, adică în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului declarat de Aurelia Sîngerean, reprezentată

de avocatul Victor Burac completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

4

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Aurelia Sîngerean, reprezentată

de avocatul Victor Burac nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Aurelia Sîngerean, reprezentată de avocatul Victor Burac urmează a fi considerat

ca inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Aurelia Sîngerean, reprezentată de avocatul Victor Burac

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6