2ra-1747/21 — partajarea averii comune în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1747/21 — partajarea averii comune în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1747/21

2-17090357-01-2ra-18102021

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. A. Bologan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru)

DECIZIE

26 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Serghei Gornean, reprezentat de avocatul Grigore

Placinta,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Gornean

împotriva lui Serghei Gornean cu privire la partajarea averii comune în devălmășie și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

admise apelurile declarate de Natalia Gornean, reprezentată de avocatul Maria Goncear

și Serghei Gornean, reprezentat de avocatul Grigore Placinta și a fost casată parțial

hotărârea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, fiind

pronunțată în partea casată o hotărâre nouă,

constată:

La data de 19 mai 2017, Natalia Gornean a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Serghei Gornean cu privire la partajarea averii comune în devălmășie și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în anul 1987 a înregistrat căsătoria

cu pârâtul Gornean Serghei, iar din relațiile de familie s-au născut trei copii, care la

moment au atins vârsta majoratului. Din cauza relațiilor ostile apărute între soți,

căsătoria lor a fost desfăcută la 03 noiembrie 2015.

A menționat că în anul 1989, ca familie tânără nou-formată, le-a fost repartizat un

teren pentru construcția casei de locuit cu suprafața de 0,1038 ha în XXXXX, pe care

din surse comune a fost construită casă de locuit individuală, garaj și construcții

accesorii. Bunurile imobile au fost înregistrate la organul cadastral și anume: terenul

1

pentru construcții cu suprafața totală de 0,1038 ha, număr cadastral XXXXX, casa de

locuit individuală cu suprafața de 158,5 m.p., număr cadastral XXXXX, garaj cu

suprafața de 17,6 m.p., număr cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de

23,1 m.p., număr cadastral XXXXX și construcție accesorie cu suprafața de 22,0 m.p.,

număr cadastral XXXXX, amplasate în satul XXXXX.

La fel, timpul căsniciei comune au fost procurate bunuri care se află în gospodărie

și anume: - televizor la prețul de 2400 lei; - canapea cu două fotolii la preșul de 3600

lei; - canapea cu două fotolii la prețul de 3200 lei; două divane la prețul de 1200 lei

fiecare, în total de 2400 lei; mobilier pentru baie la prețul de 4600 lei; - cadă cu cabină

la prețul de 7600 lei; - un perete la prețul de 3200 lei; - un perete la prețul de 6700 lei,

- dormitor la prețul de 3800 lei; - frigider la prețul de 8200 lei; - mașină de spălat la

prețul de 8000 lei: - aragaz la prețul de 4600 lei; - aragaz la prețul de 1000 lei; - set de

bucătărie la prețul de 1600 lei; - trei mese a câte 160 lei fiecare, în total 480 lei; - o

masă și mobilier de bucătărie la prețul de 1600 lei; - mobilier de bucătărie la prețul de

6500 lei; - cazan la prețul de 11800 lei; - hotă la prețul de 1200 lei; - cuptor cu

microunde la prețul de 1700 lei; - două incubatoare a câte 400 lei fiecare, în total 800

lei; - plapumă groasă la prețul de 900 lei; -plapumă groasă la prețul de 600 lei; - trei

covoare moldovenești a câte 400 lei fiecare în total 1200 lei; - două covoare din fire

sintetice a câte 600 lei fiecare, în total de 1200 lei; - un covor din lână la prețul de 4250

lei; - trei butoaie din plastic a câte 450 lei fiecare, în total 1350 lei; - aspirator la prețul

de 2200 lei; - aspirator la prețul de 300 lei; - mașină de cusut electrică la prețul de 2200

lei; - mașină de măcinat cafea la prețul de 200 lei; - cinci seturi de pahare a câte 100 lei

fiecare, în total 500 lei; - set de cuțite la prețul de 220 lei; - un cuțit din titan la prețul

de 100 lei; - doi saci cu zahăr la prețul de 500 lei fiecare, în total 1000 lei; - mașină de

curățat porumb la prețul de 1500 lei; - mașină de mărunțit porumbul la prețul de 2000

lei; - aparat de sudat la prețul de 3000 lei; - aparat de lipit țevi plastice la prețul de 1800

lei; - polizor unghiular la prețul de 1800 lei; - polizor unghiular la prețul de 1200 lei; -

perforator la prețul de 2000 lei; - mașină de despicat lemne la prețul de 3000 lei; -

compresor la prețul de 1000 lei; - motor cu pompă la prețul de 800 lei; - un butoi din

lemn la prețul de 600 lei; - motor de ascuțit uneltele agricole la prețul de 200 lei; - masă

din plastic la prețul de 200 lei; - patru scaune din plastic a câte 100 lei fiecare, în total

400 lei; - două mese din inox a câte 200 lei fiecare, în total 400 lei; - motocicletă ”Java”

la prețul de 1500 lei; - ceaun mare din fontă la prețul de 1000 lei; - automobil de model

”Volkswagen Jetta”, anul producerii 1984, valoarea căruia la moment nu o cunoaște;

bunuri mobile în sumă totală de 123600 lei, pe care în absența sa, fostul soț le-a dus din

gospodăria lor comună în alte gospodării din vecinătate, pentru a o lipsi de dreptul de a

se folosi de aceste bunuri.

Reclamanta a indicat că la moment, valoarea automobilului de model

”Volkswagen Jetta”, anul producerii 1984 nu poate fi stabilită, din motivul că pârâtul

l-a transportat într-o gospodărie străină, pe acest caz fiind pornit proces penal.

A susținut că, după desfacerea căsătoriei, împreună cu pârâtul au rămas să

locuiască în casa de locuit comună, însă, ultimul îi creează obstacole în folosirea și

administrarea bunurilor comune. S-a adresat pârâtului de nenumărate ori privind

partajul pe cale amiabilă a bunurilor de care dispun în comun, însă acesta refuză.

2

La data de 16 martie 2018 reclamanta Gornean Natalia a depus cerere de majorare

și concretizare a pretențiilor privind partajul averii comune în devălmășie, prin care a

solicitat:

- împărțirea în natură, în două părți egale, a bunurilor proprietate comună în

devălmășie ale reclamantei Gornean Natalia și pârâtului Gornean Serghei, și anume din

bunurile: terenul pentru construcții cu suprafața totală de 0,1038 ha, număr cadastral

XXXXX, casa de locuit individuală cu suprafața de 158,5 m.p., număr cadastral

XXXXX, garaj cu suprafața de 17,6 m.p., număr cadastral XXXXX, construcție

accesorie cu suprafața de 23,1 m.p., număr cadastral XXXXX și construcție accesorie

cu suprafața de 22,0 m.p., număr cadastral XXXXX, amplasate în satul XXXXX, bun

imobil evaluat la prețul de 38246 lei;

- împărțirea în natură, în două părți egale, a bunurilor proprietate comună în

devălmășie ale reclamantei Gornean Natalia și pârâtului Gornean Serghei, evaluate la

prețul de 143229,00 lei, și anume: - televizor la prețul de 2400 lei; - canapea cu două

fotolii la preșul de 3600 lei; - canapea cu două fotolii la prețul de 3200 lei; două divane

la prețul de 1200 lei fiecare, în total de 2400 lei; mobilier pentru baie la prețul de 4600

lei; - cadă cu cabină la prețul de 7600 lei; - un perete la prețul de 3200 lei; - un perete

la prețul de 6700 lei, - dormitor la prețul de 3800 lei; - frigider la prețul de 8200 lei; -

mașină de spălat la prețul de 8000 lei: - aragaz la prețul de 4600 lei; - aragaz la prețul

de 1000 lei; - set de bucătărie la prețul de 1600 lei; - trei mese a câte 160 lei fiecare, în

total 480 lei; - o masă și mobilier de bucătărie la prețul de 1600 lei; - mobilier de

bucătărie la prețul de 6500 lei; - cazan la prețul de 11800 lei; - hotă la prețul de 1200

lei; - cuptor cu microunde la prețul de 1700 lei; - două incubatoare a câte 400 lei fiecare,

în total 800 lei; - plapumă groasă la prețul de 900 lei; -plapumă groasă la prețul de 600

lei; - trei covoare moldovenești a câte 400 lei fiecare în total 1200 lei; - două covoare

din fire sintetice a câte 600 lei fiecare, în total de 1200 lei; - un covor din lână la prețul

de 4250 lei; - trei butoaie din plastic a câte 450 lei fiecare, în total 1350 lei; - aspirator

la prețul de 2200 lei; - aspirator la prețul de 300 lei; - mașină de cusut electrică la prețul

de 2200 lei; - mașină de măcinat cafea la prețul de 200 lei; - cinci seturi de pahare a

câte 100 lei fiecare, în total 500 lei; - set de cuțite la prețul de 220 lei; - un cuțit din titan

la prețul de 100 lei; - o cisternă din metal la prețul de 1000 lei; - doi saci cu zahăr la

prețul de 500 lei fiecare, în total 1000 lei; - mașină de curățat porumb la prețul de 1500

lei; - mașină de mărunțit porumbul la prețul de 2000 lei; - aparat de sudat la prețul de

3000 lei; - aparat de lipit țevi plastice la prețul de 1800 lei; - polizor unghiular la prețul

de 1800 lei; - polizor unghiular la prețul de 1200 lei; - perforator la prețul de 2000 lei;

- mașină de despicat lemne la prețul de 3000 lei; - compresor la prețul de 1000 lei; -

motor cu pompă la prețul de 800 lei; - un butoi din lemn la prețul de 600 lei; - motor de

ascuțit uneltele agricole la prețul de 200 lei; - masă din plastic la prețul de 200 lei; -

patru scaune din plastic a câte 100 lei fiecare, în total 400 lei; - două mese din inox a

câte 200 lei fiecare, în total 400 lei; - motocicletă ”Java” la prețul de 1500 lei; - ceaun

mare din fontă la prețul de 1000 lei; - două ligheane a câte 200 lei fiecare, în total 400

lei; - un lighean la prețul de 150 lei; - un lighean din aluminiu la prețul de 180 lei; - 5

metri de perdea a câte 200 lei per metru, în total 1000 lei; draperie la ușă la prețul de

600 lei; carniz la prețul de 400 lei; - linoleum 14 m.p. 150 lei la prețul total de 2100 lei;

3

- trei topoare mici a câte 80 lei fiecare, în total 240 lei; -topor mare la prețul de 100 lei;

- beschie la prețul de 150 lei; - trei ferestraie a câte 50 lei fiecare, în total 150 lei; -

cuvaldă la prețul de 120 lei; - două ciocane mari a câte 35 lei fiecare, în total 70 lei; -

ciocan mijlociu la prețul de 30 lei; - două ciocane mici a câte 25 lei fiecare, în total 50

lei; o cutie de lac la prețul de 350 lei; - trei cutii cu grund a câte 40 lei fiecare, în total

120 lei; -patru lacăte cu mâner a câte 300 lei fiecare, în total 1200 lei; - cratiță din fontă

la prețul de 200 lei; - ceaun din fontă la prețul de 200 lei; - tigaie grill la prețul de 200

lei; - răzătoare cu suport la prețul de 50 lei; - cuțit pentru tăiat varza la prețul de 30 lei;

- set de pahare la prețul de 90 lei; - trei seturi de pahare pentru suc a câte 100 lei fiecare,

în total 300 lei; - trei seturi de pahare mici cu picior a câte 100 lei fiecare, în total 100

lei; - 3 seturi de pahare pentru vin a câte 120 lei fiecare, în total 360 lei; - trei seturi de

pahare pentru șampanie a câte 120 lei fiecare, în total 360 lei; - mixer la prețul de 500

lei; - set de veselă pentru ceai la prețul de 250 lei; - cratiță din sticlă călită la prețul de

250 lei; - cratiță din sticlă călită la prețul de 150 lei; 24 linguri din inox la prețul de 360

lei; - 12 farfurii la prețul de 180 lei; - 20 de farfurii de servit la prețul de 360 lei; - 12

farfurii la prețul de 180 lei; - 20 farfurii de servit la prețul de 240 lei; - două salatiere a

câte 60 lei fiecare, în total 120 lei; - 20 farfurii la prețul de 200 lei; - combină de

bucătărie la prețul de 2400 lei; - set de site la prețul de 100 lei; - cuvertură la prețul de

200 lei; set de cuvertură la prețul de 500 lei; - fier de călcat la prețul de 300 lei; - piatră

de polizor la prețul de 80 lei; - șase fețe de pernă la prețul de 180 lei; - trei plase de fier

pentru gard a câte 100 lei fiecare, în total 300 lei; - scară din aluminiu la prețul de 300

lei; - roabă la prețul de 360 lei; - fortan la prețul de 500 lei; - un butoi de lemn la prețul

de 1000 lei; - bobină de ață la prețul de 45 lei; - 18 bobine de ață la prețul de 54 lei; -

două butoaie din plastic la prețul de 80 lei; - cărucior pentru greutăți la prețul de 250lei;

- 20 kg de ață de legat vița-de-via la prețul de 300 lei; iar de la pârât să se încaseze în

beneficiul reclamantei suma de 71649,00 lei, ceea ce constituie ½ din suma totală a

bunurilor proprietate comună în devălmășie;

- încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor judiciare legate de prezentul proces.

La data de 12 iunie 2020 Gornean Natalia a depus cerere de concretizare a

cerințelor privind partajul averii comune în devălmășie, prin care a solicitat:

- partajarea în natură, în două părți egale, a bunurilor proprietate comună în

devălmășie ale reclamantei Gornean Natalia și pârâtului Gornean Serghei și anume

atribuindu-i-se în natură terenul pentru construcții cu suprafața totală de 0,1038 ha,

număr cadastral XXXXX, casa de locuit individuală cu suprafața de 158,5 m.p., număr

cadastral XXXXX, garaj cu suprafața de 17,6 m.p., număr cadastral XXXXX,

construcție accesorie cu suprafața de 23,1 m.p., număr cadastral XXXXX și construcție

accesorie cu suprafața de 22,0 m.p., număr cadastral XXXXX, amplasate în satul

XXXXX, în schimbul unei sulte echivalente cu ½ din prețul bunurilor imobile stabilită

prin raportul de expertiză judiciară nr. 2589-2594 din 18 noiembrie 2019;

- încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor judiciare legate de prezentul proces.

Totodată, reclamanta a indicat că refuză la capătul din cererea de chemare în

judecată de concretizare a cerințelor privind partajarea bunurilor mobile dobândite de

părți în timpul căsătoriei.

4

Prin hotărârea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial și a fost partajată proprietatea în devălmășie a lui Gornean

Serghei și Gornean Natalia, constituită din bunurile imobile: casa de locuit cu

nr.cadastral XXXXX, suprafața de 158,50 m.p. cu construcțiile accesorii și terenul

aferent casei cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de 0,1038 ha, situat în satul XXXXX

după cum urmează:

S-a recunoscut după Gornean Natalia dreptul de proprietate asupra a ½ cotă -

parte ideală din bunurile imobile: casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de

158,50 m.p; garajul cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de 17,6 m.p; construcția

accesorie cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de 23,1 m.p; construcția accesorie cu nr.

cadastral XXXXX, suprafața de 22,0 m.p. și terenul aferent casei cu suprafața de 0,1038

ha, nr. cadastral XXXXX, toate situate în satul XXXXX.

S-a recunoscut după Gornean Serghei dreptul de proprietate asupra a ½ cotă -

parte ideală din bunurile imobile: casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de

158,50 m.p; garajul cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de 17,6 m.p; construcția

accesorie cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de 23,1 m.p; construcția accesorie cu nr.

cadastral XXXXX, suprafața de 22,0 m.p. și terenul aferent casei cu suprafața de 0,1038

ha, nr. cadastral XXXXX, toate situate în satul XXXXX.

S-a încasat de la Gornean Serghei în beneficiul statului suma de 972,80 de lei cu

titlu de taxă de stat, precum și în beneficiul Nataliei Gornean suma de 3000 de lei cu

titlu de cheltuieli pentru asistența juridică și 18 900 de lei - cheltuieli suportate pentru

efectuarea expertizelor judiciare, în total 21900 de lei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 25 septembrie 2020 Natalia Gornean, reprezentată de avocatul Maria Goncear,

a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a hotărârii din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral conform

cerințelor din cererea de concretizare a pretențiilor.

La 20 octombrie 2020 Serghei Gornean, reprezentat de avocatul Grigore Placinta,

a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,

modificarea hotărârii din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și

încasarea din contul lui Serghei Gornean în beneficiul Nataliei Gornean 1/2 din

cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 9450 de lei.

Prin decizia din 03 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile

declarate de Natalia Gornean, reprezentată de avocatul Maria Goncear și Serghei

Gornean, reprezentat de avocatul Grigore Placinta și a fost casată hotărârea din 21

septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, în partea în care au fost respinse

cerințele privind înstrăinarea bunurilor imobile casa de locuit, accesorii și terenul

aferent pentru a fi înstrăinate la licitație, distribuirea prețului către proprietari

proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei și compensarea cheltuielilor de judecată, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care a fost admisă acțiunea depusă

de Gornean Natalia împotriva lui Gornean Serghei privind vânzarea bunurilor imobile

pentru a fi înstrăinate la licitație și distribuirea prețului către proprietari proporțional

cotei-părți a fiecăruia dintre ei. S-a dispus înstrăinarea la licitație și distribuirea prețului

5

către proprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei a bunurilor imobile: casa

de locuit cu nr. cadastral XXXXX; garajul cu nr. cadastral XXXXX, construcțiile

accesorii cu nr. cadastral: XXXXX; nr. XXXXX; terenul aferent cu nr. cadastral

XXXXX, proprietate comună a Nataliei Gornean și Gornean Serghei, amplasate în satul

XXXXX. Au fost compensate cheltuielile de judecată suportate de către Gornean

Natalia proporțional cerințelor admise și s-a încasat din contul lui Gornean Serghei în

beneficiul Nataliei Gornean suma de 9450 de lei - cheltuieli de judecată pentru

efectuarea expertizei judiciare, 1114 lei - cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei

de stat în prima instanță și 1500 lei - cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. S-

a încasat în beneficiul statului taxa de stat neachitată în prima instanță proporțional

cerințelor admise din contul Nataliei Gornean suma de 1920 lei și din contul lui Gornean

Serghei suma de 1920,5 lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La data de 01 octombrie 2021 Serghei Gornean, reprezentat de avocatul Grigore

Placinta a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea admiterii apelului

Nataliei Gornean și menținerea deciziei în partea admiterii apelului său.

În motivarea recursului s-a invocat interpretarea eronată a legii de către instanța

de apel.

A menționat că în cererea de chemare în judecată, intimata Gornean Natalia nu a

solicitat vânzarea bunurilor imobile la licitație și distribuirea bunului dobândit, ambele

părți solicitând ca bunurile să le aparțină lor. Astfel, instanța de apel a examinat cerințe

care nici nu au fost înaintate și examinate de către instanța de fond, aplicând neîntemeiat

prevederile cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părți, la caz

fiind aplicabile prevederile cu privire la împărțirea bunurilor proprietate comună în

devălmășie.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 03 iunie 2021.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa lui Gornean Serghei

și avocatului Placinta Grigore la data de 19 iulie 2021 (f.d. 250, volumul I), lipsind date

cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul declarat la 01 octombrie 2021, este în termen.

La data de 18 octombrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa

Nataliei Gornean (f.d. 12, 14, volumul II), cu înștiințarea despre depunerea referinței,

însă, intimata nu și-a valorificat dreptul respectiv.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 22 decembrie 2021 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei

6

instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor

de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că în anul 1987 a fost

înregistrată căsătoria între Gornean Natalia și Gornean Serghei.

Potrivit certificatului de divorț seria XXXXX, la 03 noiembrie 2015 a fost

desfăcută căsătoria încheiată între Gornean Natalia și Gornean Serghei, în temeiul

hotărârii Judecătoriei Criuleni (f.d. 11, volumul I).

În anul 1989, lui Gornean Serghei și Gornean Natalia, ca familie tânără nou-

formată, li s-a repartizat un teren pentru construcția casei de locuit cu suprafața de

0,1038 ha în satul XXXXX, pe care din surse comune a fost construită casă de locuit

individuală, garaj și construcții accesorii.

Bunurile imobile au fost înregistrate la organul cadastral și anume: terenul pentru

construcții cu suprafața totală de 0,1038 ha, număr cadastral XXXXX, casa de locuit

individuală cu suprafața de 158,5 m.p., număr cadastral XXXXX, garaj cu suprafața de

17,6 m.p., număr cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 23,1 m.p.,

număr cadastral XXXXX și construcție accesorie cu suprafața de 22,0 m.p., număr

cadastral XXXXX, amplasate în satul XXXXX (f.d. 12, volumul I).

Înaintând prezenta acțiunea, concretizată pe parcurs, Gornean Natalia a solicitat:

partajarea în natură, în două părți egale, a bunurilor proprietate comună în devălmășie

ale reclamantei Gornean Natalia și pârâtului Gornean Serghei, atribuindu-i-se în natură

terenul pentru construcții cu suprafața totală de 0,1038 ha, număr cadastral XXXXX,

casa de locuit individuală cu suprafața de 158,5 m.p., număr cadastral XXXXX, garaj

cu suprafața de 17,6 m.p., număr cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața

de 23,1 m.p., număr cadastral XXXXX și construcție accesorie cu suprafața de 22,0

m.p., număr cadastral XXXXX, amplasate în satul XXXXX, în schimbul unei sulte

echivalente cu ½ din prețul bunurilor imobile stabilită prin raportul de expertiză

judiciară nr. 2589-2594 din 18 noiembrie 2019; încasarea din contul pârâtului a

cheltuielilor judiciare legate de prezentul proces.

Prima instanță, fiind învestită cu examinarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii și a partajat proprietatea în devălmășie a lui Gornean

Serghei și Gornean Natalia, constituită din bunurile imobile: casa de locuit cu

nr.cadastral XXXXX, suprafața de 158,50 m.p. cu construcțiile accesorii și terenul

aferent casei cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de 0,1038 ha, situat în satul XXXXX,

prin recunoașterea după fiecare a dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-parte ideală

7

din bunurile imobile: casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de 158,50 m.p;

garajul cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de 17,6 m.p; construcția accesorie cu nr.

cadastral XXXXX, suprafața de 23,1 m.p; construcția accesorie cu nr. cadastral

XXXXX, suprafața de 22,0 m.p. și terenul aferent casei cu suprafața de 0,1038 ha, nr.

cadastral XXXXX, toate situate în satul XXXXX. Totodată, s-a încasat de la Gornean

Serghei în beneficiul statului suma de 972,80 de lei cu titlu de taxă de stat, precum și în

beneficiul Nataliei Gornean suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența

juridică și 18 900 de lei - cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare,

în total 21900 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de

Natalia Gornean, reprezentată de avocatul Maria Goncear și Serghei Gornean,

reprezentat de avocatul Grigore Placinta, a ajuns la concluzia temeiniciei acestora și a

casat hotărârea primei instanțe în partea în care au fost respinse cerințele privind

înstrăinarea bunurilor imobile casa de locuit, accesorii și terenul aferent pentru a fi

înstrăinate la licitație, distribuirea prețului către proprietari proporțional cotei-părți a

fiecăruia dintre ei și compensarea cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri, prin care a fost admisă acțiunea depusă de Gornean Natalia

împotriva lui Gornean Serghei privind vânzarea bunurilor imobile pentru a fi înstrăinate

la licitație și distribuirea prețului către proprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia

dintre ei. S-a dispus înstrăinarea la licitație și distribuirea prețului către proprietari

proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei a bunurilor imobile: casa de locuit cu nr.

cadastral XXXXX; garajul cu nr. cadastral XXXXX, construcțiile accesorii cu nr.

cadastral: XXXXX; nr. XXXXX; terenul aferent cu nr. cadastral XXXXX, proprietate

comună a Nataliei Gornean și Gornean Serghei, amplasate în satul XXXXX. Au fost

compensate cheltuielile de judecată suportate de către Gornean Natalia proporțional

cerințelor admise și s-a încasat din contul lui Gornean Serghei în beneficiul Nataliei

Gornean suma de 9450 de lei - cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei

judiciare, 1114 lei - cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat în prima instanță

și 1500 lei - cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. S-a încasat în beneficiul

statului taxa de stat neachitată în prima instanță proporțional cerințelor admise din

contul Nataliei Gornean suma de 1920 lei și din contul lui Gornean Serghei suma de

1920,5 lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul litigios, constată că decizia instanței de apel este contradictorie.

În conformitate cu 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute

de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea

acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns

afirmativ sau negativ.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

8

În conformitate cu art. 240 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, la

deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și

admisibilitatea acțiunii.

Instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de

reclamant.

Potrivit art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au

importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată

multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale

cauzei.

Conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui proces

echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația

să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să nu se

limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară (Hirro

Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei

nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate, instanța

de recurs constată că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând apelurile, a

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina sub toate

aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și

legislația în vigoare.

Conform art. 20 alin. (1) din Codul familiei, bunurile dobândite de către soți în

timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform

legislației.

Conform art. 25 alin. (1)-(3) din Codul familiei, împărțirea proprietății în

devălmășie a soților poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît și după desfacerea ei, la

cererea oricăruia dintre soți. Proprietatea în devălmășie poate fi împărțită în baza

acordului dintre soți. În caz de neînțelegere, determinarea cotei-părți a fiecărui soț în

proprietatea în devălmășie, precum și împărțirea acesteia în natură, se face pe cale

judecătorească.

9

Potrivit art. 26 alin. (1) din Codul familiei, la împărțirea proprietății în

devălmășie a soților și determinarea cotelor-părți din aceasta, părțile soților sunt

considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.

În corespundere cu art. 371 alin. (1) din Codul civil (redacția până la 01 martie

2019), bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt proprietatea lor comună în

devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit

un alt regim juridic pentru aceste bunuri.

Art. 361 alin. (1), (2) din Codul civil (redacția până la 01 martie 2019) prevede

că împărțirea bunului proprietate comună pe cote-părți se face în natură, proporțional

cotei-părți a fiecărui coproprietar.

Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este partajabil

în natură, împărțirea se face prin:

a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai

multor coproprietari, la cererea lor;

b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere,

la licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia

dintre ei.

La caz, în partea de motivare a deciziei contestate, instanța de apel a indicat că

potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 842-8462594 din 16 mai 2019, efectuată

de Centrul Național de Expertize Judiciare, partajarea în două părți egale a bunurilor

imobile situate în satul XXXXX, cu numerele cadastrale XXXXX, conform situației

existente la momentul examinării vizuale din 09 aprilie 2019, reieșind din

caracteristicile tehnice ale acestuia, nu este posibilă.

Curtea de Apel Chișinău a stabilit că, deși prima instanță a dispus recunoașterea

după Gornean Natalia și Gornean Serghei a dreptul de proprietate asupra a 1/2 cotă-

parte ideală fiecare din bunurile imobile, totuși, nu a dispus asupra modalității de

împărțire a bunului proprietate comună.

Astfel, având în vedere faptul că Gornean Natalia a optat pentru atribuirea în

natură a bunul imobil litigios, împreună cu construcțiile accesorii, cu achitarea sultei

lui Gornean Serghei, însă, ultimul nu și-a exprimat acordul privind acceptarea sultei

bănești pentru valoarea cotei-sale părți din bunurile imobile, instanța de apel a

considerat optime și legale două modalități de împărțire a bunului proprietate comună

prevăzute de art. 361 alin. (2) din Codul civil (redacția până la 01 martie 2019) prin:

vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație

și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

Totodată, în dispozitivul deciziei din 03 iunie 2021, instanța de apel dispune

înstrăinarea la licitație și distribuirea prețului către proprietari proporțional cotei-părți

a fiecăruia dintre ei a bunurilor imobile: casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX; garajul

cu nr. cadastral XXXXX, construcțiile accesorii cu nr. cadastral: XXXXX; nr.

XXXXX; terenul aferent cu nr. cadastral XXXXX, proprietate comună a Nataliei

Gornean și Gornean Serghei, amplasate în satul XXXXX.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că decizia instanței de apel

10

este contradictorie, nu este clară și nu răspunde în mod sigur și expres la toate cererile

și obiecțiile formulate de către părți.

Mai mult, se reține și faptul că instanța de apel, contrar prevederilor art. 240 alin.

(3) din Codul de procedură civilă, a emis decizia cu depășirea limitelor pretențiilor

înaintate de reclamantă.

Or, prin cererea concretizată din 12 iunie 2020 (f.d. 156, volumul I), Gornean

Natalia a solicitat: partajarea în natură, în două părți egale, a bunurilor proprietate

comună în devălmășie ale soților Gornean Natalia și Gornean Serghei, cu repartizarea

Natalei Gornean în natură a terenului pentru construcții cu suprafața totală de 0,1038

ha, număr cadastral XXXXX, casei de locuit individuală cu suprafața de 158,5 m.p.,

număr cadastral XXXXX, garajului cu suprafața de 17,6 m.p., număr cadastral

XXXXX, construcției accesorii cu suprafața de 23,1 m.p., număr cadastral XXXXX și

construcției accesorii cu suprafața de 22,0 m.p., număr cadastral XXXXX, amplasate

în satul XXXXX și încasarea de la Gornean Natalia în beneficiul lui Gornean Serghei

a unei sulte echivalente cu ½ din prețul bunurilor imobile stabilit prin raportul de

expertiză judiciară nr. 2589-2594 din 18 noiembrie 2019, precum și încasarea din contul

lui Gornean Serghei a cheltuielilor judiciare legate de prezentul proces.

Pe când instanța de apel, potrivit dispozitivului deciziei, a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Gornean Natalia împotriva lui Gornean Serghei privind

vânzarea bunurilor imobile: casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX; garajul cu nr.

cadastral XXXXX, construcțiile accesorii cu nr. cadastral: XXXXX; nr. XXXXX;

terenul aferent cu nr. cadastral XXXXX, amplasate în satul XXXXX, pentru a fi

înstrăinate la licitație și distribuirea prețului către proprietari proporțional cotei-părți a

fiecăruia dintre ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție conchide că circumstanțele enunțate indică incontestabil la încălcarea de

către instanța de apel a normelor de drept procedural, precum și la examinarea

superficială atât a apelurilor, cât și a cauzei deduse judecării, circumstanțele constatate

fiind apreciate drept o eroare judiciară.

Or, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile

și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind

principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată

la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia pronunțată nu

satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act judecătoresc,

omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la examinarea cauzei în

ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia

instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

11

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Serghei Gornean, reprezentat de avocatul Grigore

Placinta.

Se casează integral decizia din 03 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Gornean împotriva lui

Serghei Gornean cu privire la partajarea averii comune în devălmășie și compensarea

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

12