2ra-1545/21 — Desfacerea căsătoriei

Dosarul nr. 2ra-1545/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – C. Roșca Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Panov, L.Pruteanu, I. Țurcan Î N C H E I E R E 10 noiembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Senatski Dmitri și avocatul Tatarciuc Victor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Senatskaia Natalia către Senatski Dmitri, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, s. Ciocana, mun.

Chișinău, cu privire la desfacerea căsătoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2021, prin care a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 ianuarie 2021, c o n s t a t ă : La 24 ianuarie 2018, Senatskaia Natalia, prin intermediul avocatului Postolache Vitalie, a depus cerere de chemare în judecată către Senatski Dmitri, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, s. Ciocana, mun. Chișinău, cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea locului de trai a copiilor minori Xxxxx și Xxxxx, cu mama, până la atingerea majoratului. În motivarea acțiunii s-a invocat că, la 13 iulie 2002, a fost încheiată căsătoria între Senatskaia Natalia și Senatski Dmitri, iar din căsătorie, la xxxxx s-a născut Xxxxx și la xxxxx Xxxxx.

Inițial, relațiile în familie erau normale, însă cu trecerea timpului între aceștia apăreau certuri, neînțelegeri pe diverse probleme familiale, care au dus în final la răcirea relațiilor familiale și dispariția sentimentelor care au generat încheierea căsătoriei. Astfel Senatskaia Natalia a înțeles că păstrarea familiei cu Senatski Dmitri nu mai este posibilă, deoarece nu mai au nimic comun și că fiecare ar trebui să-și urmeze separat calea sa în viață. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 03 aprilie 2018, cererea de chemare în judecată a fost admisă, cu desfacerea căsătoriei dintre Senatskaia Natalia și Senatski Dmitri și stabilirea domiciliului copiilor minori Xxxxx, născut la xxxxx, și Xxxxx, născută la xxxxx, cu mama Senatskaia Natalia.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2018, s-a admis cererea de apel depusă de Senatski Dmitri și s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, 1 sediul Centru, din 03 aprilie 2018, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată. La 21 septembrie 2020, reprezentantul Nataliei Senatskaia, avocatul Postolache Vitalie, a depus o cerere de chemare în judecată concretizată, solicitând desfacerea căsătoriei dintre Senatskaia Natalia și Senatski Dmitri. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 25 ianuarie 2021, cererea de chemare în judecată a fost admisă integral, cu desfacerea căsătoriei încheiată între Senatski Dmitri și Senatskaia Natalia, înregistrată în Registrul actelor de stare civilă cu nr. 407 la 13 iulie 2002 de Oficiul Stării Civile Chișinău.

Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei, s-a dispus încasarea în mod solidar, de la Senatski Dmitri și de la Senatskaia Natalia, în beneficiul statului, a taxei de stat în mărime de 1000 % din unitatea convențională stabilită, ce constituie 200 lei. La 08 februarie 2021, Senatski Dmitri și avocatul Tatarciuc Victor, au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 25 ianuarie 2021, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2021, a fost respins apelul declarat de Senatski Dmitri și avocatul Tatarciuc Victor, și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 25 ianuarie 2021. Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel în coroborare cu circumstanțele cauzei și în raport cu prevederile legale aplicabile speței în cauză, Curtea de apel a menționat că, concluzia primei instanțe privind desfacerea căsătoriei, este legală și întemeiată. Astfel, instanța de apel a remarcat faptul că potrivit circumstanțelor cauzei, părțile nu întrețin relații reciproce, căsătoria lor purtând un caracter formal, iar în raport cu prevederile art. 33 și art. 37 din Codul familiei, prima instanță, întemeiat a dispus desfacerea căsătoriei, conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare fiind imposibilă.

În această ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a considerat neîntemeiate argumentele apelantului, care în cumulul lor nu generează opozabilitate instanței, atât timp cât nu au fost confirmate prin probe concludente și pertinente. Cu referire la argumentele apelantului despre faptul că prima instanță urma să amâne examinarea cauzei, stabilind un termen de împăcare, Curtea de Apel Chișinău a menționat că dosarul se află pe rolul instanței din 25 ianuarie 2018, adică mai bine de doi ani, însă apelantul nu a întreprins măsuri în vederea împăcării, iar intimata, în continuare solicită desfacerea căsătoriei. În altă ordine de idei, cu referire la argumentele apelantului despre lipsa unui aviz al Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului, s. Ciocana, mun.

Chișinău, și că nu a fost audiat copilul minor, instanța de apel a concretizat că, reclamanta/intimată a renunțat la cerința privind stabilirea domiciliului copiilor minori, astfel obiectul prezentului litigiu îl constituie doar desfacerea căsătoriei, pentru care nu este prevăzută prezentarea avizului autorității sau audierea minorului. De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a considerat irelevante argumentele apelantului că acțiunea a fost examinată în lipsa sa și a reprezentantului său, deoarece, din materialele cauzei se constată că atât apelantul/pârât, cât și reprezentantul său, au cunoscut despre existența litigiului aflat pe rolul Judecătoriei 2 Chișinău, sediul Centru, din 25 ianuarie 2018, timp în care au fost depuse mai multe cereri din partea acestora, totodată, părțile fiind înștiințate legal despre procesul de judecată.

La 26 iulie 2021, Senatski Dmitri și avocatul Tatarciuc Victor, au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2021 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 ianuarie 2021, solicitând casarea actelor judecătorești și trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept indicate în cererea de apel, avocatul Tatarciuc Victor a menționat că instanțele de judecată nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și nu au aplicat normele legale care urmau a fi aplicate. Astfel, reprezentantul recurentului a menționat că instanțele de judecată au soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, și anume drepturile copiilor minori Xxxxx și Xxxxx, prin ce le-a fost încălcat dreptul de a trăi în familie.

În context, făcând referire la prevederile art. 54 din Codul familiei, recurenții au menționat că copilul, care a atins vârsta de 10 ani, are dreptul sa-și exprime opinia, inclusiv la soluționarea problemelor familiale. De asemenea, în recurs a fost menționat despre ignorarea de către instanțele de judecată, a cererii de amânare a ședinței din 25 ianuarie 2021, fapt care de asemenea a dus la încălcarea drepturilor procedurale atât a recurentului cât și a copiilor minori. În altă ordine de idei, recurentul a menționat că prin probele anexate la cererea de apel, se demonstrează că acțiunea Nataliei Senatskaia, privind desfacerea căsătoriei a fost depusă doar cu scopul de a se îmbogăți pe seama lui.

La 17 septembrie 2021, avocatul Tatarciuc Victor, în interesele lui Senatski Dmitri, a depus un recurs suplimentar în care a reiterat cerințele din recursul de bază. La 29 octombrie 2021, a fost înregistrată referința avocatului Postolache Vitalie, care acționează în interesele Nataliei Senatskaia, prin care a fost solicitată declararea recursului depus de Senatski Dmitri, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2021, a fost expediată participanților la proces, la 25 august 2021. (f.d.224, vol.I) Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului constată că recursul declarat la 26 iulie 2021, de către Senatski Dmitri și avocatul Tatarciuc Victor, este în termen. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul lui Senatski Dmitri și avocatul Tatarciuc Victor, urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 3 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

Însă, criticile invocate de recurent, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanțele de judecată inferioare, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs semnată de Senatski Dmitri și avocatul Tatarciuc Victor. Astfel, Completul constată lipsa temeiurilor în urma cărora ar fi necesară declararea recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios 4 administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Senatski Dmitri și avocatul Tatarciuc Victor.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5