2ra-1538/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si moral, incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1538/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. D. Șușchevici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 3 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Eduard Pleșca și Angela Pleșca, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Eduard Pleșca și Angelei Pleșca împotriva Companiei Aeriene „Air Moldova” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 3 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost admise apelurile declarate de Eduard Pleșca, Angela Pleșca și Compania Aeriană „Air Moldova” Societate cu Răspundere Limitată, casată parțial hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă în această parte o nouă hotărâre constată: La 4 iunie 2019, Eduard Pleșca și Angela Pleșca au depus cerere de chemare în judecată împotriva CA „Air Moldova” SRL cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că pe numele lor au fost emise biletele de zbor tur-retur nr. 5722404061922 și nr. 5722404061923 pentru ruta Chișinău - Barcelona: data de 14 martie 2019, ora 05:30 și 20 martie 2019, ora 00:55 Barcelona - Chișinău, zbor efectuat de CA „Air Moldova” SRL. La 14 martie 2019, întru efectuarea zborului preconizat pe ruta Chișinău - Barcelona, ora 05:30, s-au prezentat la punctul de control Aeroportul Chișinău, unde după verificările de rigoare a actelor, au predat bagajul personal, fiindu-le eliberate biletele de îmbarcare a pasagerului cu nr. 79 și nr. 80, locurile 24B și 24D, ETK 5722404061922C1 și ETK 5722404061923 CI. 1 Au comunicat că, după sosirea în Aeroportul din Barcelona (Spania), cu regret, au constatat lipsa bagajului personal indicat, care așa și nu a fost recepționat de către ei din considerentul că transportatorul aerian nu a asigurat acest lucru.

Astfel, au fost nevoiți să se adreseze cu o cerere către serviciul respectiv de bagaje pierdute din Barcelona, inclusiv și la telefonul de contact +34678700046, însă fără careva rezultate pozitive, deoarece bagajul așa și nu a sosit și nu a fost transportat în Barcelona. Au evidențiat că din neglijența și vina pârâtei, a transportatorului aerian CA ,,Air Moldova” SRL au fost deposedați de bunurile personale care le aparțineau și erau destinate călătoriei lor de serviciu - Congresul Internațional din domeniul medicinii din perioada 14 martie - 19 martie 2019 din Barcelona (Spania).

La fel, au accentuat că, în situația creată, reieșind din necesitățile personale, din scopul de serviciu al vizitei și pentru a asigura participarea lor la acest congres, au fost nevoiți să suporte unele cheltuieli financiare suplimentare neprevăzute la procurarea vestimentației și în acest sens au procurat următoarele lucruri strict necesare scopului vizitei de serviciu cum ar fi: bluză, pantaloni, încălțăminte, cămașă, lucruri personale igienice, cheltuieli neprevăzute în mărime totală de 724 de euro. Așadar, au obiectat că CA ,,Air Moldova” SRL nu a asigurat transportarea bagajului conform destinației și respectiv, nu au beneficiat de prestarea serviciilor corespunzătoare, fiind evident la caz pierderea bagajului lor personal cu prejudicierea acestora atât din punct de vedere material, cât și moral.

La 28 martie 2019, sub nr. 56, întru aplanarea acestui litigiu pe cale extrajudiciară, către CA ,,Air Moldova” SRL au înaintat o cerere prealabilă, care a rămas desconsiderată. Au afirmat că, potrivit Convenției de la Montreal din 28 mai 1999 și Regulamentului (CE) nr. 2027/97 privind răspunderea operatorului de transport aerian al pasagerilor și bagajelor acestora, pentru pierderea bagajului pasagerului este prevăzută o despăgubire medie de 1 000 de euro de pasager în termen de cel mult 15 zile de la identificarea persoanelor care au dreptul la despăgubiri. Totodată, au accentuat că atitudinea ignorantă și lipsită de respect a pârâtei le-a cauzat un prejudiciu moral, caracterizat prin retrăieli sufletești și suferințe psihice, care necesită de a fi reparat.

Astfel, suma solicitată ca prejudiciu moral în mărime de 50 000 de lei reprezintă o compensație echitabilă și rezonabilă pentru suferințele pricinuite de CA ,,Air Moldova” SRL, pentru gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, pentru întinderea suferințelor psihice cauzate pe motiv că pârâta nu a întreprins nicio măsură întru aplanarea acestui litigiu, cât și, nu în ultimul rând, de măsură în care această compensare le poate aduce satisfacție. Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 105 din 13 martie 2003 cu privire la protecția consumatorilor, art. 19, 1998, 2036 Cod civil, art. 5, 166- 167 CPC. 2 Au solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lor a prejudiciului material în mărime de 2 724 de euro, convertiți în lei moldovenești conform cursului oficial de schimb stabilit de BNM la data executării hotărârii, a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și acheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Eduard Pleșca și Angela Pleșca, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu au depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care au solicitat încasarea din contul CA ,,Air Moldova” SRL a câte 1 000 DST ( drepturi speciale de tragere) pentru fiecare reclamant și a sumei de 724 de euro cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 50 000 de lei pentru fiecare reclamant cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea parțial. Au fost încasate din contul CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Eduard Pleșca suma prejudiciului material în mărime de 1 000 de euro, convertiți în valuta națională conform cursului valutar stabilit de BNM la ziua executării și suma prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei.

Au fost încasate din contul CA „Air Moldova” în beneficiul Angelei Pleșca suma prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei și taxa de stat achitată de către reclamantă la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 1 952 de lei, iar în total suma de 6 952 de lei, în rest, cerințele reclamanților au fost respinse ca fiind neîntemeiate. În susținerea soluției emise, prima instanță a stabilit că reclamanții au probat, prin probe concludente și pertinente, pierderea bagajului, prin urmare, pretențiile acestora sunt parțial întemeiate și urmează a fi admise în parte, având în vedere că la caz a fost constatată pierderea unui bagaj de către Eduard Pleșca. Astfel, prima instanță a ajuns la concluzia de a încasa din contul CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Eduard Pleșca suma prejudiciului material în mărime de 1 000 de euro, convertiți în valuta națională conform cursului valutar stabilit de BNM la ziua executării, pentru pierderea a unui singur bagaj.

Prima instanță a considerat neîntemeiată pretenția privind încasarea prejudiciului material în mărime de 724 de euro, or admiterea pretenției în partea ce ține de compensarea pierderii bagajului deja reprezintă o satisfacție echitabilă, iar încasarea acestor sume suplimentare ar constitui o îmbogățire nejustificată. Totodată, prima instanță a evidențiat că indubitabil reclamanții au suportat un prejudiciu moral, pe care instanța îl estimează la suma de 5 000 de lei, pentru fiecare reclamant, în rest, pretenția urmează a fi respinsă ca nefondată, exagerată.

Prin decizia din 3 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile declarate de Eduard Pleșca, Angela Pleșca și CA „Air Moldova” SA, casată parțial hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în partea încasării prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată și emisă în această parte o nouă hotărâre prin care a fost încasată din contul CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Eduard Pleșca suma prejudiciului material în mărime de 1 000 DST 3 (Drepturi Speciale de Tragere), convertiți în lei moldovenești conform ratei oficiale de schimb din data executării. A fost respinsă ca neîntemeiată pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată sub formă de cheltuieli privind achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe. A fost încasată din contul CA „Air Moldova” SRL în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 750 de lei. În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că potrivit Convenției de la Montreal din 28 mai 1999, sumele exprimate în DST se referă la Drepturile Speciale de Tragere, astfel cum sunt definite de Fondul Monetar Internațional. Conversia acestor sume în monedele naționale se va efectua, în cazul procedurilor juridice, în conformitate cu valoarea acestor monede în DST, la data hotărârii judecătorești. Valoarea monedei naționale exprimate în DST a unui stat parte care este membru al Fondului Monetar Internațional va fi calculată în conformitate cu metoda de evaluare aplicată de Fondul Monetar Internațional, în vigoare la data hotărârii judecătorești, pentru operațiunile și tranzacțiile sale.

Astfel, a considerat instanța de apel că instanța ierarhic inferioară neîntemeiat a încasat suma prejudiciului material în mărime de 1 000 de euro, or în conformitate cu normele de drept enunțate, urmează a fi încasată din contul CA „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Eduard Pleșca suma prejudiciului material în mărime de 1 000 DST (Drepturi Speciale de Tragere), convertiți în lei moldovenești conform ratei oficiale de schimb din data executării. Reieșind din prevederile art. 85 alin. (1) CPC, instanța de apel a conchis că în circumstanțele în care, potrivit normei de drept enunțate, reclamanții sunt scutiți de la plata taxei de stat la depunerea acțiunilor de protecție a drepturilor consumatorilor, prima instanță în mod eronat a încasat de la CA „Air Moldova” SRL în beneficiul Angelei Pleșca cheltuielile de judecată ce reprezintă taxa de stat în mărime de 1 952 de lei.

Totodată, instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute ca întemeiate argumentele invocate de reprezentantul apelanților Eduard Pleșca și Angela Pleșca în cererea de apel precum că instanța de fond a interpretat eronat prevederea art. 22 alin. (2) din Convenția pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internațional, încheiată la Montreal la 28 mai 1999, potrivit căreia la transportul bagajului răspunderea transportatorului în caz de distrugere, pierdere, deteriorare sau întârziere este limitată la suma de 1 000 DST pentru fiecare pasager, or fiecare bagaj este nominal, aparține unei persoane concrete și nu oferă dreptul altor pasageri de a solicita prejudiciul material în conformitate cu norma de drept enunțată, în caz contrar în situația în care instanța ar accepta argumentele reclamanților/apelanților dacă ar exista un bagaj pierdut la o cursă, atunci toți pasagerii cursei respective ar putea cere despăgubiri în legătură cu pierderea acestui bagaj.

4 La 2 august 2021, Eduard Pleșca și Angela Pleșca, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu au declarat recurs împotriva deciziei din 3 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În susținerea recursului au menționat că actele judecătorești recurate sunt parțial neîntemeiate, pe motiv că instanțele de judecată ierarhic inferioare au interpretat eronat unele prevederi legale, totodată concluziile acestora parțial sunt în contradicție cu probele administrate.

Atât prima instanță, cât și instanța de apel au interpretat eronat prevederea art. 22 alin. (2) din Convenția pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internațional, încheiată la Montreal la 28 mai 1999, potrivit căreia la transportul bagajului răspunderea transportatorului în caz de distrugere, pierdere, deteriorare sau întârziere este limitată la suma de 1 000 DST pentru fiecare pasager. La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de stresul, la care dânșii au fost supuși în rezultatul pierderii bagajului și necesității pregătirii suplimentare pentru participarea la evenimentul pentru care au plecat în Barcelona, diminuând considerabil suma prejudiciului moral suportat și de cheltuielile suplimentare, la care au fost impuși.

La 21 octombrie 2021, CA „Air Moldova” SRL a depus referință la recursul declarat de Eduard Pleșca și Angela Pleșca, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu, solicitând considerarea recursului ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul la 2 august 2021 împotriva deciziei din 3 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Eduard Pleșca și Angela Pleșca, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

5 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Eduard Pleșca și Angela Pleșca, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Eduard Pleșca și Angela Pleșca, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

6 În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Eduard Pleșca și Angela Pleșca, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 7