2ac-179/21 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii, penalității și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ac-179/21 ÎNCHEIERE 3 noiembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând cererea de strămutare la o altă instanță de același grad, depusă de către Valentin Petrea în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valentin Petrea împotriva Societății pe Acțiuni „Covis” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii, penalității și a cheltuielilor de judecată constată: La 25 septembrie 2020, Valentin Petrea a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Covis” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii, penalității și a cheltuielilor de judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza art. 166, 167, 85, 94, 98, 174, 175 și 177 CPP, a solicitat încasarea din contul SA „Covis” în beneficiul său a sumei de 27 376,05 de euro și 21 000 de lei cu titlu de datorie de bază, a sumei de 3 226 de euro și 1 509 lei cu titlu de dobndă, a sumei de 3 367 de euro și 2 583 de lei cu titlu de penalitate, a cheltuielilor de judecată și aplicarea sechestrului pe mijloacele financiare ce aparțin SA „Covis”, în limitele pretențiilor din acțiune în sumă totală de 33 969 de euro și 25 092 de lei. Prin încheierea din 30 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă parțial cererea de asigurare a acțiunii depusă de Valentin Petrea. A fost aplicat sechestru asupra bunurilor mobile și imobile și mijloacelor financiare aflate pe conturile bancare ce aparțin cu drept de proprietate SA „Covis”, în limita valorii sumei datoriei de 27 376,05 de euro și 21 000 de lei.

La 11 iunie 2021, SA „Covis”, reprezentată de avocatul Andrei Rezuș a declarat recurs împotriva încheierii din 30 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termen a recursului, casarea încheierii recurate și adoptarea unei încheieri sub formă de decizie privind respingerea solicitării de asigurare a acțiunii. La 11 octombrie 2021, Valentin Petrea, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) CPC, a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad. 1 În susținerea acesteia a invocat că este posibilă existența unor interese din partea judecătorilor Curții de Apel Chișinău în privința SA „Covis” și facilitarea societății, în condițiile în care, analizând practica instanței menționate, majoritatea cauzelor în care SA „Covis” a declarat recurs și a solicitat repunerea în termen, cererile au fost admise, cu încălcarea principiului securității raporturilor juridice.

Astfel, aceste circumstanțe indică la lipsa de imparțialitate a judecătorilor la examinarea cauzelor în care figurează SA „Covis”. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea depusă de Valentin Petrea cu privire la strămutarea cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) CPC, instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces. În conformitate cu art. 43 alin. (4) CPC, strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate Valentin Petrea în cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, nu sunt întemeiate și nu cad sub incidența art. 43 CPC. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict determinate de legislația procesual civilă și bazată pe probe doveditoare ce confirmă temeinicia cererii formulate, iar lipsa identificării vreunui temei care ar permite constatarea acestui fapt ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea drepturilor procesuale ale părților.

La caz, nu există motive întemeiate, justificate prin probe concludente, pertinente, ce ar putea indica asupra eventualelor bănuieli de părtinire a judecătorilor prin prisma circumstanțelor cauzei sau de calitatea participanților la proces la examinarea cauzei în ordine de apel. Astfel, invocarea de către Valentin Petrea a unor bănuieli de părtinire a judecătorilor la examinarea cererii de recurs, în sensul că magistrații din cadrul Curții de Apel Chișinău ar avea un comportament preconceput, ce pune la îndoială obiectivitatea acestora și imparțialitatea de care urmează să dea dovadă la examinarea cererii de recurs depuse de SA „Covis”, reprezentată de avocatul Andrei Rezuș împotriva încheierii din 30 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, este pur declarativă, fiind la nivel doar de suspiciune, poziție contrară prevederilor art. 43 CPC.

La capitolul dat, se reține și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care se cere ca în fiecare caz concret să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, doar simpla trimitere la prevederile art. 43 CPC, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare. 2 În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv.

Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy ). În circumstanțele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție indică asupra faptului că circumstanțele invocate sunt contrare și dispoziției art. 20 alin. (2) CPC, conform căruia, la înfăptuirea justiției în cauze civile, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege. Pe cale de consecință, cererea de strămutare a cauzei civile în altă instanță de același grad, depusă de către Valentin Petrea se va respinge, iar cauza trimisă la Curtea de Apel Chișinău, pentru judecare în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 43 alin. (4), 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea depusă de Valentin Petrea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad. Cauza civilă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valentin Petrea împotriva Societății pe Acțiuni „Covis” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii, penalității și a cheltuielilor de judecată, se trimite pentru judecare în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 3