2ra-1606/21 — partajarea averii

Dosarul nr. 2ra-1606/2021

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. V. Șchiopu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lidia

Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lidia Cozma

împotriva lui Sergiu Cozma cu privire la partajarea averii proprietate comună în

devălmășie,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Lidia Cozma și a fost menținută hotărârea din 22

septembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 22 ianuarie 2020 Lidia Cozma a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sergiu Cozma cu privire la partajarea averii proprietate comună în

devălmășie.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 24 iunie 2017 de către

Judecătoria Ungheni a fost pronunțată hotărârea privind desfacerea căsătoriei între

Lidia Cozma și Sergiu Cozma și a fost stabilit domiciliul copilului minor, Cozma

Alexandrin, cu mama, Lidia Cozma.

A susținut că, în timpul căsniciei, soții Cozma au dobândit mai multe bunuri

imobile, care, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile constituie obiectul

litigiului și a căror partajare se solicită.

A precizat că, foștii soți Cozma au dobândit bunurile menționate în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr.13320 din 24 noiembrie 2016.

A comunicat că, potrivit pct. 2 din Contractul de vânzare-cumpărare valoarea

totală a imobilelor este de 27979 de lei conform certificatului cu privire la valoarea

bunului imobil nr.9201/25255 eliberat de OCT Ungheni la 18 noiembrie 2016.

1

A invocat faptul că, la procurarea bunurilor imobile a participat exclusiv

reclamanta Lidia Cozma care muncește peste hotare în statul Israel și regulat efectua

transferuri bănești către Cozma Sergiu.

A punctat că, copiile transferurilor bănești efectuate de reclamantă, anexate la

materialele cauzei, au făcut posibil achiziționarea bunului imobil. Pe perioada anilor

2013-2016 au fost transferate mijloace bănești suficiente pentru achiziționarea

bunurilor sus-menționate.

A susținut că, de fapt, bunurile imobile au fost dobândite în exclusivitate de

către reclamantă. A mai indicat că, având la întreținere doi copii minori, reclamanta

a fost nevoită să păsărească teritoriul Republicii Moldova pentru a asigura un trai

mai bun copiilor săi. Pârâtul, pe lângă faptul că nu a contribuit la îmbunătățirea

condițiilor de trai a copiilor, acesta nici nu contribuie la creșterea și educarea fiului

Alexandrin, fapt pentru care s-a adresat în instanță cu cerere privind încasarea

pensiei de întreținere.

În drept, a reiterat prevederile art. 19 alin.(1), 25 alin.(1), (3), (4), 26 alin.(1)

– (2) din Codul familiei, art. 572 alin.(2) Cod civil și a solicitat admiterea acțiunii,

partajarea proprietății comune în devălmășie prin atribuirea Lidiei Cozma a 1.0 cotă-

parte din bunurile: teren pentru construcții cu număr cadastral xxxxxxx cu suprafața

de 68,7 0,1538 ha amplasat în raionul Ungheni, s. Măcărești; construcție cu număr

cadastral xxxxxx casa de locuit individuală cu suprafața de 68,7 m.p., amplasată în

raionul Ungheni, s. Măcărești; construcție cu număr cadastral xxxxxx construcție

accesorie cu suprafața de 17,5 m.p. amplasată în raionul Ungheni, s. Măcărești,

precum și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 septembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Lidia Cozma.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 octombrie 2020, Lidia

Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman, a declarat apel împotriva

hotărârii din 22 septembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman și a fost

menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 19 alin.

(1), 20, 25 alin. (1) Codul familiei, art. 371, 357 alin. (1) și (2) Codul civil, în vigoare

pînă la 01 martie 2019 și a stabilit că, Lidia Cozma și Sergiu Cozma s-au aflat în

relații de căsătorie din septembrie 2006 pînă la 24 iunie 2017, cînd căsătoria lor a

fost desfăcută prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 24 iunie 2017.

A reținut instanța de apel că, în perioada căsătoriei, la data de 24 noiembrie

2016, soții Lidia Cozma și Sergiu Cozma au încheiat contractul de vînzare-

cumpărare nr.13320, obiectul căruia este terenul pentru construcție cu suprafața de

0,1538 ha, casa de locuit cu suprafața de locuit 58,7 ha și șura cu suprafața de 17,5

m.p, situate în r-nul Ungheni, s.Măcărești.

În consecutivitatea celor enunțate supra, a stabilit instanța de apel că bunul

litigios constituie proprietate comună în devălmășie, deoarece a fost dobîndit în

timpul căsătoriei, astfel aparține ambilor coproprietari în mod egal, în condițiile în

2

care la caz lipsesc probe, care să înlăture prezumția potrivit căreia prin aportul

comun al ambilor soți a fost achiziționat bunul litigios.

La 08 septembrie 2021, prin intermediul adresei electronice, Lidia Cozma,

reprezentată de avocatul Alexandru Terziman a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele ierarhic inferioare au apreciat eronat

legea.

A menționat că nu este de acord cu soluția instanței de apel și a primei instanțe

precum că înscrisurile anexate la actele cauzei nu dovedesc faptul că din banii trimiși

de peste hotare de recurentă se confirmă că anume din acești bani au fost procurate

bunurile a căror partajare se solicită.

A precizat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra legalității și temeiniciei

hotărârii primei instanțe în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în prima instanță.

Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia greșită că intimatul s-a ocupat

de gospodărie având la îngrijire pe fiul minor, deoarece din momentul plecării

recurentei peste hotarele tării părțile nu au mai dus gospodărie comună, iar ulterior

copilul a fost stabilit la domiciliul mamei.

A mai susținut că instanța de apel contrar art. 373 CPC nu s-a expus în privința

tuturor motivelor indicate în apel.

La 24 septembrie 2021, în adresa lui Sergiu Cozma a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru

Terziman cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 179).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost comunicată

recurentei la 09 iulie 2021, iar la 08 septembrie 2021, prin intermediul adresei

electronice Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman a declarat

recurs (f. d. 162, 166).

Astfel, recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în

termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului declarat de Lidia Cozma, reprezentată de

avocatul Alexandru Terziman completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lidia Cozma, reprezentată de

avocatul Alexandru Terziman nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

4

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru

Terziman se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5