2ra-1606/21 — partajarea averii

Dosarul nr. 2ra-1606/2021 Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. V. Șchiopu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu) ÎNCHEIERE 03 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lidia Cozma împotriva lui Sergiu Cozma cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmășie, împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Lidia Cozma și a fost menținută hotărârea din 22 septembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 22 ianuarie 2020 Lidia Cozma a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Cozma cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmășie.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 24 iunie 2017 de către Judecătoria Ungheni a fost pronunțată hotărârea privind desfacerea căsătoriei între Lidia Cozma și Sergiu Cozma și a fost stabilit domiciliul copilului minor, Cozma Alexandrin, cu mama, Lidia Cozma. A susținut că, în timpul căsniciei, soții Cozma au dobândit mai multe bunuri imobile, care, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile constituie obiectul litigiului și a căror partajare se solicită.

A precizat că, foștii soți Cozma au dobândit bunurile menționate în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.13320 din 24 noiembrie 2016. A comunicat că, potrivit pct. 2 din Contractul de vânzare-cumpărare valoarea totală a imobilelor este de 27979 de lei conform certificatului cu privire la valoarea bunului imobil nr.9201/25255 eliberat de OCT Ungheni la 18 noiembrie 2016. 1 A invocat faptul că, la procurarea bunurilor imobile a participat exclusiv reclamanta Lidia Cozma care muncește peste hotare în statul Israel și regulat efectua transferuri bănești către Cozma Sergiu. A punctat că, copiile transferurilor bănești efectuate de reclamantă, anexate la materialele cauzei, au făcut posibil achiziționarea bunului imobil.

Pe perioada anilor 2013-2016 au fost transferate mijloace bănești suficiente pentru achiziționarea bunurilor sus-menționate. A susținut că, de fapt, bunurile imobile au fost dobândite în exclusivitate de către reclamantă. A mai indicat că, având la întreținere doi copii minori, reclamanta a fost nevoită să păsărească teritoriul Republicii Moldova pentru a asigura un trai mai bun copiilor săi. Pârâtul, pe lângă faptul că nu a contribuit la îmbunătățirea condițiilor de trai a copiilor, acesta nici nu contribuie la creșterea și educarea fiului Alexandrin, fapt pentru care s-a adresat în instanță cu cerere privind încasarea pensiei de întreținere.

În drept, a reiterat prevederile art. 19 alin.(1), 25 alin.(1), (3), (4), 26 alin.(1) – (2) din Codul familiei, art. 572 alin.(2) Cod civil și a solicitat admiterea acțiunii, partajarea proprietății comune în devălmășie prin atribuirea Lidiei Cozma a 1.0 cotă- parte din bunurile: teren pentru construcții cu număr cadastral xxxxxxx cu suprafața de 68,7 0,1538 ha amplasat în raionul Ungheni, s. Măcărești; construcție cu număr cadastral xxxxxx casa de locuit individuală cu suprafața de 68,7 m.p., amplasată în raionul Ungheni, s. Măcărești; construcție cu număr cadastral xxxxxx construcție accesorie cu suprafața de 17,5 m.p. amplasată în raionul Ungheni, s. Măcărești, precum și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 septembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Lidia Cozma. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 octombrie 2020, Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman, a declarat apel împotriva hotărârii din 22 septembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni. Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 19 alin. (1), 20, 25 alin. (1) Codul familiei, art. 371, 357 alin. (1) și (2) Codul civil, în vigoare pînă la 01 martie 2019 și a stabilit că, Lidia Cozma și Sergiu Cozma s-au aflat în relații de căsătorie din septembrie 2006 pînă la 24 iunie 2017, cînd căsătoria lor a fost desfăcută prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 24 iunie 2017. A reținut instanța de apel că, în perioada căsătoriei, la data de 24 noiembrie 2016, soții Lidia Cozma și Sergiu Cozma au încheiat contractul de vînzare- cumpărare nr.13320, obiectul căruia este terenul pentru construcție cu suprafața de 0,1538 ha, casa de locuit cu suprafața de locuit 58,7 ha și șura cu suprafața de 17,5 m.p, situate în r-nul Ungheni, s.Măcărești.

În consecutivitatea celor enunțate supra, a stabilit instanța de apel că bunul litigios constituie proprietate comună în devălmășie, deoarece a fost dobîndit în timpul căsătoriei, astfel aparține ambilor coproprietari în mod egal, în condițiile în 2 care la caz lipsesc probe, care să înlăture prezumția potrivit căreia prin aportul comun al ambilor soți a fost achiziționat bunul litigios. La 08 septembrie 2021, prin intermediul adresei electronice, Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele ierarhic inferioare au apreciat eronat legea. A menționat că nu este de acord cu soluția instanței de apel și a primei instanțe precum că înscrisurile anexate la actele cauzei nu dovedesc faptul că din banii trimiși de peste hotare de recurentă se confirmă că anume din acești bani au fost procurate bunurile a căror partajare se solicită. A precizat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra legalității și temeiniciei hotărârii primei instanțe în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în prima instanță. Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia greșită că intimatul s-a ocupat de gospodărie având la îngrijire pe fiul minor, deoarece din momentul plecării recurentei peste hotarele tării părțile nu au mai dus gospodărie comună, iar ulterior copilul a fost stabilit la domiciliul mamei.

A mai susținut că instanța de apel contrar art. 373 CPC nu s-a expus în privința tuturor motivelor indicate în apel. La 24 septembrie 2021, în adresa lui Sergiu Cozma a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 179). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost comunicată recurentei la 09 iulie 2021, iar la 08 septembrie 2021, prin intermediul adresei electronice Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman a declarat recurs (f. d. 162, 166). Astfel, recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului declarat de Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. 3 În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția 4 Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Lidia Cozma, reprezentată de avocatul Alexandru Terziman se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5