2ra-1269/21 — cu privire la dezmințirea informației, exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral

2ra-1269/21 — cu privire la dezmințirea informației, exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1269/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

DECIZIE

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Serghei Baștan, reprezentat de avocatul

Tatiana Guțu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lilianei Tipa, reprezentată

de avocatul Iulian Paciurca împotriva lui Serghei Baștan cu privire la dezmințirea

informației, exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Liliana Tipa, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca,

casată hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o

nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 5 iulie 2019, Liliana Tipa, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Baștan cu privire la dezmințirea

informației, exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 21 mai 2019, pârâtul Serghei Baștan, în

timpul de muncă în cadrul IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți”, în secția de neurologie, a

manifestat un comportament violent asupra dânsei, fiind colegi de serviciu,

numind-o în fața colegilor cu cuvinte injurioase/necenzurate, în așa mod lezându-i

onoarea și demnitatea.

1

La 28 mai 2019, în incinta IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți”, pârâtul a răspândit și

o informație cu caracter fals și defăimător despre dânsa, în mod public în fața altor

colegi și pacienți, numind-o cu cuvinte necenzurate, invocând că ar fi avut XXXXX.

A evidențiat că acțiunile ilicite ale pârâtului expuse în acțiune au atentat la

principiul fidelității conjugale, la dreptul la onoarea, demnitatea și reputația

profesională, dreptul la viața intimă de familie și privată, dreptul integrității psihice.

La fel, a accentuat că expresiile și informațiile răspândite de pârât reprezintă

o injurie, acestea sunt false, fapt care contravine normelor de conduită generală

acceptate într-o societate democratică ce discriminează imaginea și statutul de medic

al ei.

La 6 iunie 2019, a înaintat în adresa pârâtului o cerere prealabilă solicitând

dezmințirea informației false, exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral.

La 14 iunie 2019, ca răspuns la cererea prealabilă, pârâtul prin intermediul

avocatului Tatiana Guțu, a negat comiterea faptei de manifestare a

comportamentului invocat, precum și răspândirea informației relatate în speță,

menționând că în zilele de 21 și 28 mai 2019 nu s-a intersectat cu dânsa.

A considerat că defăimarea a avut loc în mod intenționat, de aceea pretinde la

o compensație bănească pentru lezarea onoarei, demnități, prestigiului și reputației

profesionale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7, 38, 166-167, 239 CPC,

art. 20, 25, 28, 32 din Constituția RM, art. 6 din CEDO.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtului Serghei Baștan să dezmintă

informația falsă și defăimătoare, prin același mijloc de informare răspândit în mod

ilicit, asigurând proporționalitatea numărului persoanelor ce pot avea acces la

informația dezmințită, obligarea pârâtului Serghei Baștan să exprime scuze pentru

injurie și pentru informația că dânsa ar fi avut XXXXX, obligarea pârâtului Serghei

Baștan să repare prejudiciul moral în sumă de 20 000 de lei.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

respinsă acțiunea.

Au fost încasate de la Liliana Tipa în beneficiul lui Serghei Baștan cheltuielile

de judecată în mărime de 4 000 de lei.

Prin decizia din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Liliana Tipa, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, casată hotărârea

din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o nouă hotărâre,

prin care acțiunea a fost admisă parțial.

A fost obligat Serghei Baștan să-și exprime scuze pentru lezarea onoarei și

demnității Lilianei Tipa.

A fost încasat de la Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa prejudiciul

moral în mărime de 5 000 de lei.

În rest, pretențiile Lilianei Tipa au fost respinse.

2

Au fost încasate de la Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa cheltuielile

de judecată în mărime de 262,50 de lei.

La 12 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Baștan, reprezentat

de avocatul Tatiana Guțu a declarat recurs împotriva deciziei din 25 martie 2021 a

Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel,

cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept procesual,

instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a încălcat art. 6 paragraful

1 din CEDO.

Curtea de Apel Bălți a dat o interpretare eronată Legii nr. 64 din 23 aprilie

2010 cu privire la libertatea de exprimare, deși legea dată constituie sediul materiei

aplicabil litigiului în cauză.

Instanța de apel a dat o aprecierea eronată declarațiilor martorului Ala Pădure,

or Liliana Tipa a invocat faptul că la 21 mai 2019, de către Serghei Baștan a fost

numită cu cuvinte necenzurate și că va fi concediată de către ultimul.

A reiterat că la 14 mai 2019, de către IMSP „Spitalul Clinic Bălți” a fost emis

ordinul nr. 72 cu privire la modificarea structurilor de state, prin care a fost

modificată structura de state a secției neurologie acută și reabilitare neurologică și a

secției reabilitare și medicină fizică de la 15 mai 2019 conform informației indicate

în ordin, astfel Liliana Tipa deja nu mai activa în secția condusă anterior de dânsul.

Prin urmare, reieșind din aceste circumstanțe, dânsul nu avea niciun temei

pentru declanșarea unui conflict și folosirea cuvintelor necenzurate și că o va

concedia pe intimată.

Referitor la argumentul invocat de instanța de apel precum că în cadrul

vizionării video în cadrul ședinței de judecată s-a constat că dânsul îi adresează

Lilianei Tipa cuvinte jignitoare, fapt ce nu poate fi luat în considereare, or la data

vizionării atât în instanța de fond și în instanța de apel nu a fost constat faptul numirii

intimatei cu cuvinte jignitoare, se aude discuția dintre el și soția sa Galina Baștan.

Astfel, a considerat că urmează a fi stabilită granița echitabilă între dreptul lui

la libertatea de exprimare, comunicând cu soția sa Galina Baștan la data de 28 mai

2019 și dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională al Lilianei Tipa, pretins

încălcat, adică hotarul între permisibil și blamabil.

Cu referire la prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010,

a evidențiat că Liliana Tipa nu a probat prin ce se manifestă injuria și caracterul fals

și defaimător al dialogului dintre dânsul cu soția sa, în incinta spitalului la 28 mai

2019, din moment ce această informație nu a fost făcută public.

A mai notat că în cazul constatării lipsei temeiniciei acțiunii privind

dezmințirea informației, urmează a fi respinsă pretenția privind încasarea

3

prejudiciului moral, or în lipsa cauzei și anume a faptei ilicite, nu este susceptibil de

a surveni efectul prejudiciabil al acesteia.

La 23 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Liliana Tipa,

reprezentată de avocatul Iulian Paciurca a depus referință la recursul declarat de

Serghei Baștan, solicitând considerarea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 9 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 172), fiind recepționată de către recurent și reprezentantul acestuia avocatul

Tatiana Guțu la 14 iunie 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la

actele cauzei (f. d. 173, 174).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 12 iulie 2021 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și,

după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

După cum rezultă din materialele cauzei, Liliana Tipa înaintând acțiunea în

judecată împotriva lui Serghei Baștan, a solicitat obligarea lui Serghei Baștan să

dezmintă informația falsă și defăimătoare, prin același mijloc de informare răspândit

în mod ilicit, asigurând proporționalitatea numărului persoanelor ce pot avea acces

la informația dezmințită, obligarea lui Serghei Baștan să exprime scuze pentru

injurie și pentru informația că dânsa ar fi avut XXXXX, obligarea lui Serghei Baștan

să repare prejudiciul moral în sumă de 20 000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o.

Judecând apelul declarat de Liliana Tipa, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca, instanța de apel a admis apelul, a casat hotărârea din 27 octombrie 2020 a

Judecătoriei Bălți sediul central și a emis o nouă hotărâre, prin care a admis acțiunea

parțial, l-a obligat pe Serghei Baștan să-și exprime scuzele pentru lezarea onoarei și

demnității Lilianei Tipa și a încasat de la Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa

prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei. În rest, a respins pretențiile Lilianei

Tipa. A încasat de la Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa cheltuielile de

judecată în mărime de 262,50 de lei.

4

Verificând legalitatea deciziei contestate, în raport cu motivele recursului și

cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată că, instanța de apel, reieșind

din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază

cumulul de probe administrate la caz, corect a ajuns la soluția temeiniciei parțiale a

acțiunii.

Astfel, după cum se constată în speță, Liliana Tipa pretinde la faptul că la data

de 21 mai 2019, Serghei Baștan, în timpul orelor de muncă, în incinta Spitalului

Clinic din mun. Bălți a manifestat un comportament violent asupra colegei de

serviciu Lilina Tipa, numind-o în prezența altor angajați cu cuvinte injurioase, prin

care i-a lezat onoarea și demnitatea.

Și tot, la data de 28 mai 2019, în incinta Spitalului Clinic din mun. Bălți,

Serghei Baștan a manifestat un comportament defăimator, numind-o pe Liliana Tipa

cu cuvinte injurioase, defăimătoare, în mod public, față de alți angajați, invocând și

faptul că aceasta ar fi avut XXXXX.

La aceste segment, instanța de recurs relevă prevederile art. 1 din Legea cu

privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, potrivit cărora prezenta

lege are scopul de a garanta exercitarea dreptului la libera exprimare, precum și un

echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare și apărarea onoarei,

demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie ale persoanei.

Totodată, art. 15 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare

nr. 64 din 23 aprilie 2010, stipulează că persoana care se consideră defăimată poate

solicita, prin cerere prealabilă, autorului informației și/sau persoanei juridice care a

răspîndit-o rectificarea sau dezmințirea informației defăimătoare, acordarea

dreptului la replică sau exprimarea scuzelor și compensarea prejudiciului cauzat. În

caz de deces al persoanei defăimate, cererea prealabilă se depune de către persoana

interesată.

Cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care persoana

a aflat sau trebuia să afle despre informația defăimătoare. Acesta este un termen de

prescripție. La împlinirea unui an din ziua defăimării, persoana nu poate solicita

repunerea sa în termenul de depunere a cererii prealabile.

Raportând la caz, dispozițiile legale enunțate, instanța de recurs reține că la

4 iunie 2019, Liliana Tipa a adresat lui Serghei Baștan cererea prealabilă, în care a

solicitat dezmințirea informației false și defăimătoare, prin același mijloc de

informare asigurând proporționalitatea între numărul persoanelor ce pot avea acces

la informația dezmințită cu exprimarea scuzelor pentru răspândirea informației false

și defăimătoare, cu injuria adusă prin expunerea opiniei constatate pe caz, cu caracter

ofensator și compensarea prejudiciului moral în mărime de 50000 de lei (f. d. 9).

Prin răspunsul din 14 iunie 2019, Serghei Baștan a comunicat Lilianei Tipa că

dânsul s-a aflat în zilele de 21 mai 2019 și 28 mai 2019 în incinta Spitalului Clinic

mun. Bălți, însă cu Liliana Tipa nu s-a întâlnit (f. d. 12).

5

Instanța de recurs notează că potrivit art. 43 alin. (1) Cod civil, în condițiile

legii, orice persoană fizică are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și

psihică, la libera exprimare, la nume, la onoare, demnitate și reputație profesională,

la propria imagine, la respectarea vieții intime, familiale și private, la protecția

datelor cu caracter personal, la respectarea memoriei și corpului său după deces,

precum și la alte asemenea drepturi recunoscute de lege.

În același timp, art. 3 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la libertatea de

exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, reglementează că orice persoană are dreptul la

libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a

comunica fapte și idei.

Exercitarea libertății de exprimare poate fi supusă unor restrîngeri prevăzute

de lege, necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională,

integritatea teritorială sau siguranța publică, pentru a apăra ordinea și a preveni

infracțiunile, pentru a proteja sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora,

pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta

autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.

Totodată, art. 7 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din

23 aprilie 2010, stipulează că: (1) Orice persoană are dreptul la apărarea onoarei,

demnității și reputației sale profesionale lezate prin răspândirea relatărilor false cu

privire la fapte, a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient sau prin

injurie. (2) Persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu privire la fapte poate fi

restabilită în drepturi dacă informația cumulează următoarele condiții: a) este falsă;

b) este defăimătoare; c) permite identificarea persoanei vizate de informație. (3)

Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (2) poate solicita

rectificarea sau dezmințirea informației, precum și repararea prejudiciului moral și

material cauzat. (4) Persoana lezată prin răspândirea unor judecăți de valoare poate

fi restabilită în drepturi dacă judecățile de valoare cumulează următoarele condiții:

a) nu se bazează pe un substrat factologic suficient; b) au un caracter defăimător; c)

permit identificarea persoanei vizate de informație. (5) Persoana care se consideră

lezată în modul stabilit la alin. (4) poate solicita rectificarea sau dezmințirea

informației, sau publicarea unei replici, precum și repararea prejudiciului moral și

material cauzat. (6) Se consideră injurie exprimarea care cumulează următoarele

condiții: a) exprimarea intenționată verbală, scrisă sau nonverbală nu corespunde

normelor de conduită general acceptate într-o societate democratică; b) permite

identificarea persoanei vizate.

În corespundere cu dispozițiile citate, se va nota că injuria reprezintă

exprimarea verbală, scrisă sau nonverbală, ce nu corespund normelor de conduită

general acceptate într-o societate, care permite identificarea persoanei vizate.

În cazul injuriei se ofensează intenționat persoana prin acțiuni sau expresii.

Injuria se referă la lexiconul indecent, care poate fi comisă doar cu intenția de a jigni.

6

În cazul injuriei, exprimarea în sine contravine normelor de conduită general

acceptate într-o societate democratică.

Odată fiind constatată că exprimarea contravine acestor norme de conduită,

decizia va fi în detrimentul celui care a răspândit informația, deoarece un astfel de

limbaj nu poate fi justificat într-o societate democratică în nicio circumstanță.

Coroborând prevederile enunțate la materialul probator administrat în speță,

instanța de recurs atestă că instanța de apel în mod întemeiat a concluzionat că

Serghei Baștan a adresat Lilianei Tipa vorbe și expresii, care îi lezează onoarea și

demnitatea acesteia, fapt confirmat atât din materialul probator, cât și prin

declarațiile martorilor Ala Pădure și Andrei Șciupac, care în mod cert confirmă că

la data de 21 mai 2019 și la 28 mai 2019, Serghei Baștan a manifestat față de Liliana

Tipa, acțiuni de injurie, îndreptate nemijlocit spre a o jigni pe Liliana Tipa.

Astfel, fiind audiată în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe din

22 ianuarie 2020, precum și în ședința de judecată a instanței de apel din

11 februarie 2021, martorul Ala Pădure, care deține funcția de asistent coordonator

în cadrul Spitalului Clinic din mun. Bălți, secția Neurologie, a declarat că în ziua de

21 mai 2019, dânsa împreună cu Liliana Tipa se aflau între etajele 5 și 4 ale Spitalului

Clinic din mun. Bălți, când s-au întâlnit cu Serghei Baștan și soția lui, iar Serghei

Baștan a adresat în direcția lor cuvinte injurioase, pe care le consideră adresate

Lilianei Tipa, dar nu exclude, că puteau fi adresate și în adresa ambelor, deoarece

comportamentul lui Serghei Baștan era agresiv.

A mai declarat martorul Ala Pădure că a auzit de la colegi și de la Liliana Tipa,

că în acea zi, Serghei Baștan a fost și în secția unde activează Liliana Tipa, unde la

fel s-a exprimat cu cuvinte necenzurate și injurioase în adresa Lilianei Tipa, iar sora

de serviciu a fost nevoită să cheme paza. După câteva zile mai târziu, angajata

Spitalului Clinic din mun. Bălți i-a comunicat, că la intrarea în instituție, la turnichet,

Serghei Baștan întâlnind-o pe Liliana Tipa, la fel a numit-o cu cuvinte injurioase.

Totodată, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe din

26 februarie 2020, martorul Andrei Șciupac, care activează în funcția de

kinetoterapeut în cadrul Spitalului Clinic din mun. Bălți, a declarat că aflându-se pe

scările Spitalului municipal Bălți, a auzit cuvinte necenzurate, concret nu cunoaște

în adresa cui au fost îndreptate, însă după glas și după cuvintele spuse, care le-a mai

auzit și anterior de la Serghei Baștan a afirmat că cuvintele au fost spuse de Serghei

Baștan. A presupus că cuvintele injurioase au fost adresate Lilianei Tipa, deoarece

în același timp a auzit și glasul acesteia.

Raportând aceste particularități la circumstanțele speței, instanța de recurs

atestă corectitudinea concluziei instanței de apel că Serghei Baștan a adresat față de

Liliana Tipa expresii injurioase, care îi lezează onoarea și demnitatea.

Mai cu seamă că în confirmarea concluziei date, corect de către instanța de

apel a fost reținută ca probă pertinentă și informația video ce se conține pe discul

7

DVD-R 16x4,7 GB, anexat la materialele cauzei, prin care se confirmă exprimarea

lui Serghei Baștan față de Liliana Tipa cu cuvinte jignitoare.

Ca urmare, rațiunile mai sus înfățișate indică cert că prin afirmațiie verbale

relatate față de Liliana Tipa, au fost depășite limitele care sunt protejate de Legea cu

privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, inclusiv și de dispozițiile

art. 10 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, fiind încălcat echilibrul proporțional dintre dreptul la

exprimarea opiniei și dreptul la respectarea onoarei, demnității și reputației

profesionale.

Astfel, în conformitate cu art. 7 alin. (7) din Legea cu privire la libertatea de

exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, persoana care se consideră lezată în modul

stabilit la alin. (6) poate solicita exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral

și material cauzat.

Față de toate aceste considerente, având în vedere faptul că expresiile verbale,

răspândite de Serghei Baștan față de Liliana Tipa, reprezintă o injurie și sunt

defăimătoare, fapt care contravine normelor de conduită generală acceptate într-o

societate democratică, care în consecință descreditează imaginea și personalitatea

Lilianei Tipa, cu înjosirea onoarei, demnității și reputației profesionale, instanța de

apel justificat a ajuns la concluzia temeiniciei cerinței Lilianei Tipa cu privire la

obligarea lui Serghei Baștan să-și exprime scuzele pentru lezarea onoarei și

demnității Lilianei Tipa.

Pe cale de consecință, constatările date resping argumentul lui Serghei Baștan

din cererea de recurs, precum că instanța de apel eronat a constatat faptul că dânsul

ar fi adresat Lilianei Tipa vorbe și expresii, care îi lezează onoarea și demnitatea

acseteia.

De altfel, instanța de recurs consideră ca lipsite de suport și alegațiile

recurentului Serghei Baștan din cererea de recurs precum că instanța de apel ar fi dat

o aprecierea eronată declarațiilor martorului Ala Pădure.

În circumstanțele expuse, având în vedere cele constatate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consemnează dreptul Lilianei Tipa la repararea prejudiciului moral cauzat

În acest sens, incidente speței au și prevederile art. 29 alin. (1) din Legea cu

privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, potrivit cărora instanța

de judecată va acorda o compensație de natură să aducă satisfacție persoanei lezate.

La stabilirea cuantumului compensației pentru prejudiciul moral, acordată persoanei

fizice, instanța de judecată va lua în considerație caracterul și gravitatea suferințelor

fizice și psihice cauzate reclamantului, caracterul informației răspândite, gradul de

răspândire a informației, personalitatea reclamantului, reputația pârâtului, gradul de

vinovăție a pârâtului, consecințele răspândirii informației defăimătoare, starea

materială a reclamantului și cea a pârâtului, publicarea rectificării, dezmințirii sau

8

acordarea dreptului la replică până la depunerea cererii de chemare în judecată și

alte circumstanțe importante pentru examinarea cauzei.

Ca urmare, reieșind din principiul compensării rezonabile și echitabile a

prejudiciului moral cauzat Lilianei Tipa, manifestate prin emoții negative și stare

neplăcută în aspect psihologic, în urma acțiunilor ilicite ale lui Serghei Baștan, ce au

atentat la onoarea, demnitatea și reputația profesională, precum și la dreptul la viața

de familie și privată a Lilianei Tipa, instanța de apel justificat a considerat necesar

de a încasa din contul lui Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa prejudiciu moral

în sumă de 5000 de lei, care este una rezonabilă și echitabilă, fiind o despăgubire

utilă și suficientă, compensatoare pagubelor de ordin moral cauzat persoanei vizate.

Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Liliana Tipa în mărime de

20000 de lei, este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite la

caz și principiul general al echității.

În context, instanța de recurs notează și prevederile art. 94 alin. (1) CPC,

potrivit cărora instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să

plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă

acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile

de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții

respinse din pretențiile reclamantului.

Prin prisma normei de drept enunțate, instanța de recurs conchide că instanța

de apel justificat a încasat din contul lui Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa

chletuielile de judecată, proporțional părții admise din acțiune, în sumă de 262,50 de

lei, cu titlu de recuperare parțială a cheltuielilor de plată a taxei de stat.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs constată temeinicia deciziei

instanței de apel cu privire la admiterea parțială a acțiunii Lilianei Tipa, prin urmare

netemeinicia hotărârii primei instanțe.

Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO

și anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 §

1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în cererea de

recurs în sensul celor descrise.

Față de cele ce preced, având în vedere faptul că decizia instanței de apel este

întemeiată, iar temeiurile invocate de către recurent sunt lipsite de suport legal,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței

de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

9

decide:

Se respinge recursul declarat de Serghei Baștan, reprezentat de avocatul

Tatiana Guțu.

Se menține decizia din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a Lilianei Tipa, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca împotriva lui Serghei Baștan cu privire la dezmințirea informației,

exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

10