2ra-1269/21 — cu privire la dezmințirea informației, exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1269/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. S. Ghercavii) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) DECIZIE 27 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Serghei Baștan, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lilianei Tipa, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca împotriva lui Serghei Baștan cu privire la dezmințirea informației, exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de Liliana Tipa, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, casată hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 5 iulie 2019, Liliana Tipa, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Baștan cu privire la dezmințirea informației, exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 21 mai 2019, pârâtul Serghei Baștan, în timpul de muncă în cadrul IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți”, în secția de neurologie, a manifestat un comportament violent asupra dânsei, fiind colegi de serviciu, numind-o în fața colegilor cu cuvinte injurioase/necenzurate, în așa mod lezându-i onoarea și demnitatea. 1 La 28 mai 2019, în incinta IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți”, pârâtul a răspândit și o informație cu caracter fals și defăimător despre dânsa, în mod public în fața altor colegi și pacienți, numind-o cu cuvinte necenzurate, invocând că ar fi avut XXXXX. A evidențiat că acțiunile ilicite ale pârâtului expuse în acțiune au atentat la principiul fidelității conjugale, la dreptul la onoarea, demnitatea și reputația profesională, dreptul la viața intimă de familie și privată, dreptul integrității psihice.

La fel, a accentuat că expresiile și informațiile răspândite de pârât reprezintă o injurie, acestea sunt false, fapt care contravine normelor de conduită generală acceptate într-o societate democratică ce discriminează imaginea și statutul de medic al ei. La 6 iunie 2019, a înaintat în adresa pârâtului o cerere prealabilă solicitând dezmințirea informației false, exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral. La 14 iunie 2019, ca răspuns la cererea prealabilă, pârâtul prin intermediul avocatului Tatiana Guțu, a negat comiterea faptei de manifestare a comportamentului invocat, precum și răspândirea informației relatate în speță, menționând că în zilele de 21 și 28 mai 2019 nu s-a intersectat cu dânsa.

A considerat că defăimarea a avut loc în mod intenționat, de aceea pretinde la o compensație bănească pentru lezarea onoarei, demnități, prestigiului și reputației profesionale. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7, 38, 166-167, 239 CPC, art. 20, 25, 28, 32 din Constituția RM, art. 6 din CEDO. A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtului Serghei Baștan să dezmintă informația falsă și defăimătoare, prin același mijloc de informare răspândit în mod ilicit, asigurând proporționalitatea numărului persoanelor ce pot avea acces la informația dezmințită, obligarea pârâtului Serghei Baștan să exprime scuze pentru injurie și pentru informația că dânsa ar fi avut XXXXX, obligarea pârâtului Serghei Baștan să repare prejudiciul moral în sumă de 20 000 de lei.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost respinsă acțiunea. Au fost încasate de la Liliana Tipa în beneficiul lui Serghei Baștan cheltuielile de judecată în mărime de 4 000 de lei. Prin decizia din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Liliana Tipa, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, casată hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial. A fost obligat Serghei Baștan să-și exprime scuze pentru lezarea onoarei și demnității Lilianei Tipa. A fost încasat de la Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei.

În rest, pretențiile Lilianei Tipa au fost respinse. 2 Au fost încasate de la Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa cheltuielile de judecată în mărime de 262,50 de lei. La 12 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Baștan, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu a declarat recurs împotriva deciziei din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept procesual, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a încălcat art. 6 paragraful 1 din CEDO.

Curtea de Apel Bălți a dat o interpretare eronată Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, deși legea dată constituie sediul materiei aplicabil litigiului în cauză. Instanța de apel a dat o aprecierea eronată declarațiilor martorului Ala Pădure, or Liliana Tipa a invocat faptul că la 21 mai 2019, de către Serghei Baștan a fost numită cu cuvinte necenzurate și că va fi concediată de către ultimul. A reiterat că la 14 mai 2019, de către IMSP „Spitalul Clinic Bălți” a fost emis ordinul nr. 72 cu privire la modificarea structurilor de state, prin care a fost modificată structura de state a secției neurologie acută și reabilitare neurologică și a secției reabilitare și medicină fizică de la 15 mai 2019 conform informației indicate în ordin, astfel Liliana Tipa deja nu mai activa în secția condusă anterior de dânsul.

Prin urmare, reieșind din aceste circumstanțe, dânsul nu avea niciun temei pentru declanșarea unui conflict și folosirea cuvintelor necenzurate și că o va concedia pe intimată. Referitor la argumentul invocat de instanța de apel precum că în cadrul vizionării video în cadrul ședinței de judecată s-a constat că dânsul îi adresează Lilianei Tipa cuvinte jignitoare, fapt ce nu poate fi luat în considereare, or la data vizionării atât în instanța de fond și în instanța de apel nu a fost constat faptul numirii intimatei cu cuvinte jignitoare, se aude discuția dintre el și soția sa Galina Baștan. Astfel, a considerat că urmează a fi stabilită granița echitabilă între dreptul lui la libertatea de exprimare, comunicând cu soția sa Galina Baștan la data de 28 mai 2019 și dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională al Lilianei Tipa, pretins încălcat, adică hotarul între permisibil și blamabil.

Cu referire la prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010, a evidențiat că Liliana Tipa nu a probat prin ce se manifestă injuria și caracterul fals și defaimător al dialogului dintre dânsul cu soția sa, în incinta spitalului la 28 mai 2019, din moment ce această informație nu a fost făcută public. A mai notat că în cazul constatării lipsei temeiniciei acțiunii privind dezmințirea informației, urmează a fi respinsă pretenția privind încasarea 3 prejudiciului moral, or în lipsa cauzei și anume a faptei ilicite, nu este susceptibil de a surveni efectul prejudiciabil al acesteia. La 23 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Liliana Tipa, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca a depus referință la recursul declarat de Serghei Baștan, solicitând considerarea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 9 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 172), fiind recepționată de către recurent și reprezentantul acestuia avocatul Tatiana Guțu la 14 iunie 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 173, 174). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 12 iulie 2021 în termenul legal. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

După cum rezultă din materialele cauzei, Liliana Tipa înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Serghei Baștan, a solicitat obligarea lui Serghei Baștan să dezmintă informația falsă și defăimătoare, prin același mijloc de informare răspândit în mod ilicit, asigurând proporționalitatea numărului persoanelor ce pot avea acces la informația dezmințită, obligarea lui Serghei Baștan să exprime scuze pentru injurie și pentru informația că dânsa ar fi avut XXXXX, obligarea lui Serghei Baștan să repare prejudiciul moral în sumă de 20 000 de lei. Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o.

Judecând apelul declarat de Liliana Tipa, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, instanța de apel a admis apelul, a casat hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central și a emis o nouă hotărâre, prin care a admis acțiunea parțial, l-a obligat pe Serghei Baștan să-și exprime scuzele pentru lezarea onoarei și demnității Lilianei Tipa și a încasat de la Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei. În rest, a respins pretențiile Lilianei Tipa. A încasat de la Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa cheltuielile de judecată în mărime de 262,50 de lei.

4 Verificând legalitatea deciziei contestate, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată că, instanța de apel, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe administrate la caz, corect a ajuns la soluția temeiniciei parțiale a acțiunii. Astfel, după cum se constată în speță, Liliana Tipa pretinde la faptul că la data de 21 mai 2019, Serghei Baștan, în timpul orelor de muncă, în incinta Spitalului Clinic din mun. Bălți a manifestat un comportament violent asupra colegei de serviciu Lilina Tipa, numind-o în prezența altor angajați cu cuvinte injurioase, prin care i-a lezat onoarea și demnitatea.

Și tot, la data de 28 mai 2019, în incinta Spitalului Clinic din mun. Bălți, Serghei Baștan a manifestat un comportament defăimator, numind-o pe Liliana Tipa cu cuvinte injurioase, defăimătoare, în mod public, față de alți angajați, invocând și faptul că aceasta ar fi avut XXXXX. La aceste segment, instanța de recurs relevă prevederile art. 1 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, potrivit cărora prezenta lege are scopul de a garanta exercitarea dreptului la libera exprimare, precum și un echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare și apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie ale persoanei.

Totodată, art. 15 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, stipulează că persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere prealabilă, autorului informației și/sau persoanei juridice care a răspîndit-o rectificarea sau dezmințirea informației defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor și compensarea prejudiciului cauzat. În caz de deces al persoanei defăimate, cererea prealabilă se depune de către persoana interesată. Cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informația defăimătoare. Acesta este un termen de prescripție. La împlinirea unui an din ziua defăimării, persoana nu poate solicita repunerea sa în termenul de depunere a cererii prealabile.

Raportând la caz, dispozițiile legale enunțate, instanța de recurs reține că la 4 iunie 2019, Liliana Tipa a adresat lui Serghei Baștan cererea prealabilă, în care a solicitat dezmințirea informației false și defăimătoare, prin același mijloc de informare asigurând proporționalitatea între numărul persoanelor ce pot avea acces la informația dezmințită cu exprimarea scuzelor pentru răspândirea informației false și defăimătoare, cu injuria adusă prin expunerea opiniei constatate pe caz, cu caracter ofensator și compensarea prejudiciului moral în mărime de 50000 de lei (f. d. 9). Prin răspunsul din 14 iunie 2019, Serghei Baștan a comunicat Lilianei Tipa că dânsul s-a aflat în zilele de 21 mai 2019 și 28 mai 2019 în incinta Spitalului Clinic mun.

Bălți, însă cu Liliana Tipa nu s-a întâlnit (f. d. 12). 5 Instanța de recurs notează că potrivit art. 43 alin. (1) Cod civil, în condițiile legii, orice persoană fizică are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la libera exprimare, la nume, la onoare, demnitate și reputație profesională, la propria imagine, la respectarea vieții intime, familiale și private, la protecția datelor cu caracter personal, la respectarea memoriei și corpului său după deces, precum și la alte asemenea drepturi recunoscute de lege. În același timp, art. 3 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, reglementează că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare.

Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a comunica fapte și idei. Exercitarea libertății de exprimare poate fi supusă unor restrîngeri prevăzute de lege, necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, pentru a apăra ordinea și a preveni infracțiunile, pentru a proteja sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești. Totodată, art. 7 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, stipulează că: (1) Orice persoană are dreptul la apărarea onoarei, demnității și reputației sale profesionale lezate prin răspândirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient sau prin injurie.

(2) Persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu privire la fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informația cumulează următoarele condiții: a) este falsă; b) este defăimătoare; c) permite identificarea persoanei vizate de informație. (3) Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (2) poate solicita rectificarea sau dezmințirea informației, precum și repararea prejudiciului moral și material cauzat. (4) Persoana lezată prin răspândirea unor judecăți de valoare poate fi restabilită în drepturi dacă judecățile de valoare cumulează următoarele condiții: a) nu se bazează pe un substrat factologic suficient; b) au un caracter defăimător; c) permit identificarea persoanei vizate de informație.

(5) Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (4) poate solicita rectificarea sau dezmințirea informației, sau publicarea unei replici, precum și repararea prejudiciului moral și material cauzat. (6) Se consideră injurie exprimarea care cumulează următoarele condiții: a) exprimarea intenționată verbală, scrisă sau nonverbală nu corespunde normelor de conduită general acceptate într-o societate democratică; b) permite identificarea persoanei vizate. În corespundere cu dispozițiile citate, se va nota că injuria reprezintă exprimarea verbală, scrisă sau nonverbală, ce nu corespund normelor de conduită general acceptate într-o societate, care permite identificarea persoanei vizate.

În cazul injuriei se ofensează intenționat persoana prin acțiuni sau expresii. Injuria se referă la lexiconul indecent, care poate fi comisă doar cu intenția de a jigni. 6 În cazul injuriei, exprimarea în sine contravine normelor de conduită general acceptate într-o societate democratică. Odată fiind constatată că exprimarea contravine acestor norme de conduită, decizia va fi în detrimentul celui care a răspândit informația, deoarece un astfel de limbaj nu poate fi justificat într-o societate democratică în nicio circumstanță.

Coroborând prevederile enunțate la materialul probator administrat în speță, instanța de recurs atestă că instanța de apel în mod întemeiat a concluzionat că Serghei Baștan a adresat Lilianei Tipa vorbe și expresii, care îi lezează onoarea și demnitatea acesteia, fapt confirmat atât din materialul probator, cât și prin declarațiile martorilor Ala Pădure și Andrei Șciupac, care în mod cert confirmă că la data de 21 mai 2019 și la 28 mai 2019, Serghei Baștan a manifestat față de Liliana Tipa, acțiuni de injurie, îndreptate nemijlocit spre a o jigni pe Liliana Tipa. Astfel, fiind audiată în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe din 22 ianuarie 2020, precum și în ședința de judecată a instanței de apel din 11 februarie 2021, martorul Ala Pădure, care deține funcția de asistent coordonator în cadrul Spitalului Clinic din mun.

Bălți, secția Neurologie, a declarat că în ziua de 21 mai 2019, dânsa împreună cu Liliana Tipa se aflau între etajele 5 și 4 ale Spitalului Clinic din mun. Bălți, când s-au întâlnit cu Serghei Baștan și soția lui, iar Serghei Baștan a adresat în direcția lor cuvinte injurioase, pe care le consideră adresate Lilianei Tipa, dar nu exclude, că puteau fi adresate și în adresa ambelor, deoarece comportamentul lui Serghei Baștan era agresiv. A mai declarat martorul Ala Pădure că a auzit de la colegi și de la Liliana Tipa, că în acea zi, Serghei Baștan a fost și în secția unde activează Liliana Tipa, unde la fel s-a exprimat cu cuvinte necenzurate și injurioase în adresa Lilianei Tipa, iar sora de serviciu a fost nevoită să cheme paza.

După câteva zile mai târziu, angajata Spitalului Clinic din mun. Bălți i-a comunicat, că la intrarea în instituție, la turnichet, Serghei Baștan întâlnind-o pe Liliana Tipa, la fel a numit-o cu cuvinte injurioase. Totodată, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe din 26 februarie 2020, martorul Andrei Șciupac, care activează în funcția de kinetoterapeut în cadrul Spitalului Clinic din mun. Bălți, a declarat că aflându-se pe scările Spitalului municipal Bălți, a auzit cuvinte necenzurate, concret nu cunoaște în adresa cui au fost îndreptate, însă după glas și după cuvintele spuse, care le-a mai auzit și anterior de la Serghei Baștan a afirmat că cuvintele au fost spuse de Serghei Baștan.

A presupus că cuvintele injurioase au fost adresate Lilianei Tipa, deoarece în același timp a auzit și glasul acesteia. Raportând aceste particularități la circumstanțele speței, instanța de recurs atestă corectitudinea concluziei instanței de apel că Serghei Baștan a adresat față de Liliana Tipa expresii injurioase, care îi lezează onoarea și demnitatea. Mai cu seamă că în confirmarea concluziei date, corect de către instanța de apel a fost reținută ca probă pertinentă și informația video ce se conține pe discul 7 DVD-R 16x4,7 GB, anexat la materialele cauzei, prin care se confirmă exprimarea lui Serghei Baștan față de Liliana Tipa cu cuvinte jignitoare.

Ca urmare, rațiunile mai sus înfățișate indică cert că prin afirmațiie verbale relatate față de Liliana Tipa, au fost depășite limitele care sunt protejate de Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, inclusiv și de dispozițiile art. 10 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind încălcat echilibrul proporțional dintre dreptul la exprimarea opiniei și dreptul la respectarea onoarei, demnității și reputației profesionale. Astfel, în conformitate cu art. 7 alin. (7) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (6) poate solicita exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral și material cauzat.

Față de toate aceste considerente, având în vedere faptul că expresiile verbale, răspândite de Serghei Baștan față de Liliana Tipa, reprezintă o injurie și sunt defăimătoare, fapt care contravine normelor de conduită generală acceptate într-o societate democratică, care în consecință descreditează imaginea și personalitatea Lilianei Tipa, cu înjosirea onoarei, demnității și reputației profesionale, instanța de apel justificat a ajuns la concluzia temeiniciei cerinței Lilianei Tipa cu privire la obligarea lui Serghei Baștan să-și exprime scuzele pentru lezarea onoarei și demnității Lilianei Tipa. Pe cale de consecință, constatările date resping argumentul lui Serghei Baștan din cererea de recurs, precum că instanța de apel eronat a constatat faptul că dânsul ar fi adresat Lilianei Tipa vorbe și expresii, care îi lezează onoarea și demnitatea acseteia.

De altfel, instanța de recurs consideră ca lipsite de suport și alegațiile recurentului Serghei Baștan din cererea de recurs precum că instanța de apel ar fi dat o aprecierea eronată declarațiilor martorului Ala Pădure. În circumstanțele expuse, având în vedere cele constatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consemnează dreptul Lilianei Tipa la repararea prejudiciului moral cauzat În acest sens, incidente speței au și prevederile art. 29 alin. (1) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, potrivit cărora instanța de judecată va acorda o compensație de natură să aducă satisfacție persoanei lezate.

La stabilirea cuantumului compensației pentru prejudiciul moral, acordată persoanei fizice, instanța de judecată va lua în considerație caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice cauzate reclamantului, caracterul informației răspândite, gradul de răspândire a informației, personalitatea reclamantului, reputația pârâtului, gradul de vinovăție a pârâtului, consecințele răspândirii informației defăimătoare, starea materială a reclamantului și cea a pârâtului, publicarea rectificării, dezmințirii sau 8 acordarea dreptului la replică până la depunerea cererii de chemare în judecată și alte circumstanțe importante pentru examinarea cauzei.

Ca urmare, reieșind din principiul compensării rezonabile și echitabile a prejudiciului moral cauzat Lilianei Tipa, manifestate prin emoții negative și stare neplăcută în aspect psihologic, în urma acțiunilor ilicite ale lui Serghei Baștan, ce au atentat la onoarea, demnitatea și reputația profesională, precum și la dreptul la viața de familie și privată a Lilianei Tipa, instanța de apel justificat a considerat necesar de a încasa din contul lui Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa prejudiciu moral în sumă de 5000 de lei, care este una rezonabilă și echitabilă, fiind o despăgubire utilă și suficientă, compensatoare pagubelor de ordin moral cauzat persoanei vizate. Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Liliana Tipa în mărime de 20000 de lei, este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

În context, instanța de recurs notează și prevederile art. 94 alin. (1) CPC, potrivit cărora instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului. Prin prisma normei de drept enunțate, instanța de recurs conchide că instanța de apel justificat a încasat din contul lui Serghei Baștan în beneficiul Lilianei Tipa chletuielile de judecată, proporțional părții admise din acțiune, în sumă de 262,50 de lei, cu titlu de recuperare parțială a cheltuielilor de plată a taxei de stat.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs constată temeinicia deciziei instanței de apel cu privire la admiterea parțială a acțiunii Lilianei Tipa, prin urmare netemeinicia hotărârii primei instanțe. Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în cererea de recurs în sensul celor descrise.

Față de cele ce preced, având în vedere faptul că decizia instanței de apel este întemeiată, iar temeiurile invocate de către recurent sunt lipsite de suport legal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție 9 decide: Se respinge recursul declarat de Serghei Baștan, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu. Se menține decizia din 25 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lilianei Tipa, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca împotriva lui Serghei Baștan cu privire la dezmințirea informației, exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Ala Cobăneanu 10