2ra-1263/21 — încasarea datoriei pentru serviciile locativ-comunale si energie termică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei pentru serviciile locativ-comunale si energie termică
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1263/21 — încasarea datoriei pentru serviciile locativ-comunale si energie termică (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1263/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Badan-Melnic)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, V. Mihaila)
ÎNCHEIERE
27 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobănenau
judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr. 16 din Chișinău, în
procedura falimentului,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Întreprinderea
municipală de gestionare a fondului locativ nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului
împotriva lui Ruslan Țopa și Rodicăi Todirașcu cu privire la încasarea datoriei pentru
serviciile locativ-comunale și energie termică,
împotriva deciziei din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins
apelul declarat de către Întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr. 16
din Chișinău, în procedura falimentului și a fost menținută hotărârea din 16 februarie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 03 septembrie 2019 ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ruslan Țopa și Rodicăi Todirașcu cu
privire la încasarea datoriei pentru serviciile locativ-comunale și energie termică.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, din cauza neonorării obligațiilor de
plată de către proprietarii/locatarii blocurilor locative gestionate de ÎMGFL nr. 16, în
procedura falimentului, ultima înregistrează datorii față de prestatorii serviciilor locativ-
comunale, fapt care a dus la incapacitatea de plată a sa și starea de faliment.
A menționat că, locatarii blocurilor locative gestionate de către ÎMGFL nr. 16, în
procedura falimentului, beneficiază nemijlocit de serviciile prestate, având, prin urmare,
obligația de a achita în termen și în cuantum deplin contravaloarea acestora conform
facturilor primite.
A afirmat că, pârâții Ruslan Țopa și Rodica Todirașcu sunt proprietarii
apartamentului xxxx, care conform informației privind situația despre achitarea energiei
termice și serviciilor locativ-comunale, până la 30 iunie 2019, au acumulat o datorie
pentru energia termică și celelalte servicii comunale și necomunale în sumă de 56067,42
de lei, după cum urmează, bonul nr. 1 (ÎM „Infocom” 1 – deservirea blocului, evacuarea
1
deșeurilor, ș.a.) – 4984,46 de lei, bonul nr. 2 (ÎM „Infocom” 2 – apă potabilă și apă
menajeră) – 5639,96 de lei, energia termică (SRL „Infobon”) – 45443 de lei.
A susținut că, conform art. 25 alin. (1) din Legea serviciilor publice de gospodărie
comunală, persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile publice de gospodărie
comunală sunt obligate să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor
primite, în termenul prevăzut de contractul încheiat între operator și consumator, însă
pârâții nu au achitat pentru serviciile de care au beneficiat, motiv ce a determinat-o să
înainteze prezenta cerere de chemare în judecată.
Întemeindu-și acțiunea în baza dispozițiilor art. 512, 514, 530, 572, 602, 617 alin. (2)
lit. a) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019), ale art. 25 din Legea nr.1402
din 24 octombrie 2002 privind serviciile publice de gospodărire comunală, ale art.51 din
Legea nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, ale art. 9, 33, 331, 70 alin.(1), 73,
131 alin. (4), 166, 167, 174, 177, 1825, 206 alin. (1), 248 și 276 CPC, a solicitat încasarea
în mod solidar din contul pârâților în beneficiul ÎMGFL nr. 16, în procedura falimentului,
a datoriei pentru serviciile locative-comunale și energie termică în sumă de 56067,42 de
lei, acumulată până la 30 iunie 2019.
La 27 noiembrie 2019 Rodica Todirașcu și Ruslan Țopa, reprezentat de către avocatul
Vadim Cravcenco, au depus o cerere privind ridicarea excepției de tardivitate, prin care au
solicitat respingerea acțiunii ca fiind depusă tardiv în partea pretențiilor referitoare la
încasarea datoriei din contul pârâților pentru perioada februarie 2015 – septembrie 2016 în
mărime de 14555,89 de lei, iar în privința sumei calculate pentru perioada 01 septembrie
2016-03 septembrie 2019 în sumă de 41511,53 de lei au solicitat să fie respinsă ca
nefondată.
Prin hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
admisă parțial acțiunea depusă de către ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în procedura
falimentului și au fost încasate în mod solidar din contul lui Ruslan Țopa și Rodicăi
Todirașcu în beneficiul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului, suma de
41511,53 de lei, cu titlu de datorie pentru serviciile locativ-comunale și energia termică
formată pentru perioada septembrie 2016-iunie 2019 și în beneficiul statului taxa de stat în
sumă de 1245,34 de lei. A fost încasată din contul ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în
procedura falimentului în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 436,67 de lei. A fost
admisă excepția de tardivitate invocată de către Rodica Todirașcu și Ruslan Țopa,
reprezentat de către avocatul Vadim Cravcenco și a fost respinsă acțiunea în partea
pretențiilor cu privire la încasarea datoriei formată pentru serviciile locativ-comunale și
energia termică până în luna septembrie 2016 ca tardivă.
La 02 martie 2021 ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului, a declarat
apel nemotivat, iar la 26 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a declarat apel
motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei
noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat
de către ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului și a fost menținută
hotărârea primei instanțe.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a constatat
că, pârâții, în calitate de proprietari ai apartamentului xxxx, au beneficiat de serviciile
locativ-comunale și energie termică, însă nu și-au onorat obligațiile în modul
corespunzător și nu au achitat plata pentru serviciile locativ-comunale și energie termică,
de care au beneficiat, acumulând pentru perioada septembrie 2016 – iunie 2019 o datorie
2
în mărime de 41511,53 de lei, care urmează a fi încasată în beneficiul ÎMGFL nr. 16 din
Chișinău, în procedura falimentului.
Totodată, instanța de apel a constatat ca fiind legală și întemeiată concluzia primei
instanțe cu referire la excepția de tardivitate, reținând că, pretenția apelantului în partea
încasării datoriei pentru serviciile locativ-comunale și energie termică formată în perioada
februarie 2015-septembrie 2016 în mărime de 14555,89 de lei a fost depusă cu încălcarea
termenului de prescripție extinctivă prevăzut de art. 267 alin. (1) din Codul civil (în
redacția legii până la 01 martie 2019), cererea de chemare în judecată fiind depusă la 03
septembrie 2019.
Instanța de apel a relevat că, nu pot fi reținute ca întemeiate argumentele invocate de
către apelant precum că, conform calculului descifrat al datoriilor și achitărilor la energia
termică, intimații au efectuat achitări succesive parțiale, or, conform calculelor anexate la
materialele cauzei, se atestă cu certitudine că, în perioada februarie 2015 – septembrie
2016 intimații nu au efectuat careva achitări (f. d. 11-19).
La 30 iunie 2021 ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului, a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală
a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de
admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel, la examinarea cauzei, a aplicat
eronat normele de drept material.
A considerat că, sunt eronate aprecierile instanței de apel precum că, conform
calculelor anexate la materialele dosarului, se atestă cu certitudine că, în perioada februarie
2015-septembrie 2016 intimații nu au efectuat careva achitări. Or, conform calculului la
energia termică, intimații au efectuat achitări pentru energia termică și apă caldă în
perioada 2014-2015 și, anume, în perioada anului 2014 au achitat suma de 5788,44 de lei,
iar în perioada anului 2015 au achitat suma de 2777,98 de lei.
A menționat că, instanța de apel a examinat superficial cererea de apel depusă de
către recurent, fiind adoptată o decizie ilegală și neîntemeiată.
A susținut că, instanța de apel nu s-a expus nici într-un fel asupra sumelor achitate și
menționate de către recurent în cererea de apel.
A afirmat că, decizia instanței de apel se bazează pe neelucidarea tuturor
circumstanțelor importante pentru justa soluționare a cauzei și pe interpretarea eronată a
cadrului normativ legal, ce guvernează raportul litigios.
Prin referința depusă la 17 august 2021, Ruslan Țopa și Rodica Todirașcu,
reprezentați de avocatul Vadim Cravcenco, au solicitat respingerea recursului ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat decizia
contestată în adresa părților la 28 iunie 2021 (f. d. 128).
Astfel, recursul declarat la 30 iunie 2021 este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
3
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în
procedura falimentului, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către
instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are
caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept
material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în
verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să
fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel
4
recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza
Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către
ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către ÎMGFL nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului, ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ
nr. 16 din Chișinău, în procedura falimentului, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
5