2ra-1638/21 — repararea prejudiciului material sub formă de drepturi salariale si încasarea dobînzii de întîrziere

Dosarul nr. 2ra-1638/21

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) N. Mazur

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca

Î N C H E I E R E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Caraman Mihail,

reprezentat de avocatul Chiseev Dmitri,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Caraman Mihail

împotriva Inspectoratului General al Poliției, Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea dobânzii de

întârziere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021,

c o n s t a t ă :

La 28 decembrie 2018, Caraman Mihail a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea dobânzii

de întârziere.

În motivarea acțiunii, Caraman Mihail a menționat că prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 aprilie 2018, menținută prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2018, Casa Națională de Asigurări

Sociale a fost obligată să-i achite compensația pentru incapacitate temporară de

muncă în valoare de 60%, conform salariului funcției deținute.

Astfel, reclamantul a invocat că prin refuzul ilegal al pârâtului de a-i achita

compensația pentru incapacitatea temporară de muncă, i s-a cauzat prejudiciu

material și moral.

Reclamantul Caraman Mihail, a solicitat, inclusiv prin cererea de concretizare

a pretențiilor (f.d. 78 Vol. I), încasarea sumei de 85 672,6 de lei cu titlu de restanță

la compensația lunară de incapacitate de muncă pe perioada iulie 2016 – octombrie

2018, încasarea sumei de 21 967,36 de lei cu titlu de prejudiciu material sub formă

de drepturi salariale pentru 120 de zile, încasarea sumei de 5 000 lei cu titlu de

1

prejudiciu moral, încasarea sumei de 141 863,3 de lei cu titlu de dobândă de

întârziere și încasarea sumei de 10 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 noiembrie 2020, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Caraman Mihail.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că Caraman Mihail a activat în cadrul organelor de poliție.

Prin ordinul nr. 349-ef din 29 iunie 2016, a fost eliberat din funcția deținută în

baza art. 47 alin.(1) lit. n) și alin.(3) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu

privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, în legătură cu condamnarea în

baza sentinței judecătorești definitive, fiind dispusă desfacerea contractului

individual de muncă începând cu data de 05 decembrie 2016.

Conform deciziei medicale nr. 292 din 10 iunie 2016, reclamantul a fost

declarat ca fiind inapt pentru serviciul militar în timp de pace, limita de gradul doi

de război, maladiile depistate fiind contractate în timpul îndeplinirii serviciului în

organele afacerilor interne.

Astfel, reclamantul potrivit cotorului certificatului de dezabilitate și

incapacitate de muncă din 05 iulie 2016, a fost încadrat în gradul doi de

dizabilitate.

La 04 noiembrie 2016 Caraman Mihail a depus în adresa Inspectoratului

General al Poliției cerere prealabilă, prin care a solicitat stabilirea și achitarea

compensației lunare pentru incapacitate de muncă în mărime de 60% din salariul

de funcție, însă i s-a comunicat că raporturile de serviciu cu autoritatea publică au

încetat.

Refuzul respectiv a fost contestat în instanța de judecată, astfel prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 aprilie 2018, menținută prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, acțiunea depusă de Caraman

Mihail a fost admisă.

S-a constatat ilegalitatea refuzului de a stabili și a achita compensația lunară

de incapacitate de muncă, a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i

stabilească și să-i achite lui Caraman Mihail compensația pentru incapacitate de

muncă.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost executată, fapt confirmat prin ordinul

de plată nr. 746 din 08 mai 2019 în sumă de 105 476,53 de lei și ordinul de plată

nr. 1306 din 06 august 2019 privind achitarea sumei de 3 050,02 lei.

La caz, instanța de fond a stabilit că după concretizarea acțiunii, reclamantul a

solicitat încasarea dobânzii de întârziere pentru perioada iulie 2016 - martie 2019,

dat fiind faptul că hotărârea judecătorească privind achitarea compensației lunare

de incapacitate de muncă, a fost executată numai în luna aprilie 2019.

De asemenea, instanța de judecată a reținut că normele legale ce au stat la

baza admiterii acțiunii reclamantului și la baza hotărârii judecătorești, nu prevăd

încasarea dobânzii de întârziere în cazul neachitării la timp a compensației lunare

de incapacitate de muncă.

Prin urmare, instanța a concluzionat că speței nu sunt aplicabile prevederile

art. 619 din Codul civil, dar art. 253 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă,

care prevede că, la cererea creditorului sau a debitorului, instanța care a soluționat

cauza efectuează, printr-o încheiere în funcție de situația de la momentul executării

2

hotărârii, indexarea sumelor adjudecate prin hotărârea pronunțată. Cererea de

indexare a sumelor adjudecate se examinează în ședință de judecată. Participanților

la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu

împiedică soluționarea indexării.

Reieșind din normele menționate, instanța de fond a conchis că nici aceste

prevederi nu pot fi aplicate, întrucât reclamantul nu a solicitat prin cerere expres

acest lucru.

Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului material sub forma

drepturilor salariale pentru 120 de zile după demisie potrivit art. 67 alin. (7) din

Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în sumă de 21 967,36 de lei, instanța de

fond a stabilit că reclamantul a înaintat cerința în cauză la 28 decembrie 2018, însă

norma legală, la care face trimitere-art. 67 alin. (7) din Legea nr. 288 din

16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, a fost abrogată prin Legea nr. 184 din 26 iulie

2018.

Prin urmare, prin prisma art. 6 din Codul civil, acest capăt de cerere nu poate

fi admis.

În partea ce ține de încasarea prejudiciului moral, prima instanță a

concluzionat că reclamantul nu a prezentat suficiente probe, ce ar confirma faptul

cauzării suferințelor psihice prin acțiunile pârâților.

În consecință, instanța de judecată a specificat că în temeiul art. 96 alin. (1)

din Codul de procedură civilă și ținând cont de faptul că acțiunea reclamantului a

fost respinsă, nu poate fi admis nici capătul de cerere privind încasarea cheltuielilor

de asistență juridică.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021, s-a respins apelul

declarat de Caraman Mihail și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 02 noiembrie 2020.

La 13 septembrie 2021, Caraman Mihail, reprezentat de avocatul Chiseev

Dmitri, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Recurentul Caraman Mihail, în motivarea recursului a invocat dezacordul cu

decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021 și hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 02 noiembrie 2020, pe care le consideră neîntemeiate,

nemotivate, adoptate cu încălcarea esențială a normelor de drept material și fără a

cerceta cauza sub toate aspectele, multilateral, complet și obiectiv a

circumstanțelor cauzei.

La 28 septembrie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților

copia recursului, fiind recepționat de Casa Națională de Asigurări Sociale și

Inspectoratul General al Poliției la data de 01 octombrie 2021, conform avizelor de

recepție (f.d. 46-47 Vol. II).

La 06 octombrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință

la recursul declarat de Caraman Mihail, prin care a solicitat să fie respins cu

menținerea deciziei instanței de apel.

3

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 02 iunie

2021, iar la 16 iulie 2021, decizia motivată a fost expediată în adresa părților prin

intermediul poștei electronoice (f.d. 27 Vol. II).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 13 septembrie 2021, respectiv se consideră depus

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

4

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Caraman Mihail,

reprezentat de avocatul Chiseev Dmitri, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Caraman Mihail, reprezentat de

avocatul Chiseev Dmitri.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

5