3ra-857/21 — restituirea sumei, incasarea penalitatii pentru neachitarea salariului, incasarea salariului mediu lunar pentru absenta fortata de la munca, s.a.

3ra-857/21 — restituirea sumei, incasarea penalitatii pentru neachitarea salariului, incasarea salariului mediu lunar pentru absenta fortata de la munca, s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-857/21

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) V. Lastavețchi

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale și a recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Dumbrăveanu împotriva Ministerului Afacerilor

Interne, Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenienți accesorii Inspectoratul

General al Poliției și Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”, cu privire

la restituirea sumei, încasarea penalității pentru neachitarea salariului, încasarea

salariului mediu lunar pentru absența forțată de la muncă, constatarea ilegalității

sistării plății pensiei, obligarea achitării pensiei și a restanței la plata pensiei,

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 27 aprilie 2017 Dumbrăveanu Alexandru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, solicitând restituirea sumei în

mărime de 25 589,46 de lei cu titlu de impozit, calculat și reținut în cadrul

procedurii de executare nr.064-648/16 din 16 februarie 2016 asupra plății salariale

în sumă de 160 277 de lei dispusă spre achitare prin hotărârea judecătorească,

încasarea sumei de 120 688,50 de lei cu titlu de penalități calculate pentru

neachitarea în termen, încasarea salariului mediu lunar pentru absența forțată de la

muncă pentru perioada de 24 luni și 23 zile în sumă de 186 261,93 de lei, încasarea

penalității calculate pentru neplata în termen a salariului în sumă de 68 913,93 de

lei, repararea prejudiciului moral estimat în mărime de 50 000 de lei și restituirea

cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 3 000 de lei.

La 30 martie 2018 Alexandru Dumbrăveanu și-a majorat pretențiile,

înaintându-le și împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenienți

accesorii Inspectoratul General al Poliției și Brigada de poliție cu destinație

specială „Fulger”, solicitând restituirea de la Ministerul Afacerilor Interne a sumei

de 25 589,46 de lei cu titlu de impozit, calculat și reținut în cadrul procedurii de

executare nr.064-648/16 din 16 februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de

1

160 277 de lei dispusă spre achitare prin hotărârea judecătorească; - încasarea de la

Ministerul Afacerilor Interne a sumei în mărime de 123 253,13 de lei cu titlu de

penalități calculate pentru neachitarea în termen a sumei de 160 277 de lei cu titlu

de salariu dispus spre achitare prin hotărârea judecătorească; - încasarea de la

Ministerul Afacerilor Interne a salariului mediu lunar pentru absența forțată în

sumă de 233 064,53 de lei pentru perioada 17 decembrie 2014 - 23 ianuarie 2017; -

încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne a penalității calculate pentru neplata

în termen a salariului în mărime de 279 021,10 de lei; - constatarea ilegalității

sistării plății pensiei de către Ministerul Afacerilor Interne; - obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să achite restanța pensiei lunare de 6 445,32 de lei,

începând cu 01 ianuarie 2017 până la reluarea achitării efective a pensiei pentru

vechime în muncă; - repararea de către Ministerul Afacerilor Interne a

prejudiciului moral estimat în mărime de 50 000 de lei; - restituirea de către

Ministerul Afacerilor Interne a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în

mărime de 3 000 de lei (vol.I, f.d.148A-155).

În motivarea acțiunii s-a invocat că prin hotărârea din 17 decembrie 2014 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, menținută prin decizia din 9 iulie 2015 a

Curții de Apel Chișinău și încheierea din 2 decembrie 2015 a Curții Supreme de

Justiție, s-a recunoscut nul ordinul MAI nr.206 ef. din 29 martie 2013 cu privire la

întreruperea raporturilor de serviciu, rezilierea contractului individual de muncă în

legătură cu lichidarea subdiviziunilor poliției sau cu reducerea statelor de personal

în privința lui Alexandru Dumbrăveanu, fiind dispusă: încasarea din contul MAI in

beneficiul lui Alexandru Dumbrăveanu a salariului pentru absența forțată de la

serviciu în mărime de 160 277 de lei; restabilirea lui Alexandru Dumbrăveanu în

funcția de locțiitor al comandantului, șef Secție acoperire și intervenție a Brigăzii

de poliție cu destinație specială „Fulger” al Inspectoratului General al Poliției;

obligarea MAI să-i includă în vechimea în muncă perioada de 5 octombrie 2012 - 5

octombrie 2013, luându-se în calcul la calcularea vechimii ce îi dă dreptul la pensie

o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Ca urmare, prin ordinul nr.11 ef. din 23 ianuarie 2017 Ministerul Afacerilor

Interne a executat parțial hotărârea din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, prin numirea lui Alexandru Dumbrăveanu, în funcție de locțiitor al

comandantului, șef Secție, acoperire și intervenție a Brigăzii de poliție cu destinație

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției.

A atenționat că, prin hotărârea din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău s-a dispus încasarea din contul MAI în beneficiul lui Alexandru

Dumbrăveanu a salariului pentru absența forțată de la serviciu în mărime de 160

277 de lei reieșind din salariu mediu lunar impozitat în sumă de 7 450,50 de lei,

care a fost calculat pentru absența forțată de la serviciu pentru perioada de 21 luni

și 16 zile.

Astfel, având în vedere faptul că, suma de 160 277 de lei stabilită prin

hotărârea din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și până la

23 ianuarie 2017, ziua emiterii ordinului de către MAI cu privire la executarea

hotărârii, n-a fost achitată în termen, fiind reținută neîntemeiat plata într-o perioada

de 769 de zile calendaristice, consideră că MAI urmează să-i achite penalitatea

prevăzută de art. 330 alin. (1) din Codul muncii, în mărime de 123 253,13 de lei

((160 277 x 0,1 %) x 769 zile).

2

Ulterior, la 15 februarie 2017 prin înștiințarea nr.15/1-304 MAI i-a adus la

cunoștință că a efectuat transferul sumei în mărime de 160 277 de lei pentru

stingerea datoriei executorului judecătoresc Igor Doroftei, întocmind un calcul,

prin care neîntemeiat deduce din suma ce urma să-i fie încasată, impozitul în

mărime de 25 589,46 de lei, necătând la faptul că suma de 160 277 de lei a fost

stabilită de către instanța de judecată reieșind din salariu mediu lunar în mărime de

7 450,50 de lei.

Prin urmare, consideră că suma de 25 589,46 de lei a fost reținută ilegal și

urmează a-i fi restituită.

Mai mult, necătând la faptul neachitării sumei de 160 277 de lei calculată de

către instanța de judecată pentru perioada de 21 luni și 12 zile, nu i s-a achitat și

salariul mediu lunar pentru absența forțată de la lucru pentru perioada 17

decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2017, adică cumulativ 25 luni și 6 zile. Astfel,

din răspunsul nr.34/29-D-41/18 din 12 martie 2018 urmează că salariul mediu

lunar calculat al locțiitorului comandantului șef SAI al BPDS „Fulger” constituia

7 964, 32 de lei la data de 29 martie 2013 reieșind din salariul de funcție în sumă

de 1 377,50 de lei, iar prin ordinul MAI nr.313 din 28 octombrie 2014 s-a majorat

salariul de funcție pentru militari, efectivul de trupă și corpul de comandă salarizați

conform Rețelei tarifare unice, Anexa nr.15 la ordinul MAI nr. 152 din 3 mai 2013

începând cu 1 octombrie 2014, deci la funcția locțiitor comandant categoria de

salarizare este 21, adică 2% și salariul de funcție 1 568 de lei, respectiv salariul

mediu lunar calculat constituie 9 306,40 de lei la data de 23 mai 2017.

Așadar, din informația parvenită se constată că, în ziua emiterii hotărârii de

restabilire în funcția anterior deținută salariul mediu lunar constituia 9 306,40 de

lei, începând cu 1 octombrie 2014, respectiv pentru perioada de 24 luni MAI urma

să-i achite suma în mărime de 223 353,60 de lei (9 306,40 de lei, salariul mediu

lunar x 24 luni pentru anii 2015-2016), iar în luna decembrie 2014 au fost 23 de

zile lucrătoare dintre care, începând cu 17 decembrie 2014, ziua emiterii hotărârii

de restabilire, rămân 9 zile lucrătoare și neachitate în sumă de 3 641,63 de lei ((9

306.40 de lei : 23) x 9 zile) și în luna ianuarie 2017 până la data de 23 ianuarie

2017, ziua restabilirii în funcție, au fost 15 zile lucrătoare și neachitate și, respectiv

salariul neachitat pentru 15 zile din luna ianuarie 2017 constituie suma în mărime

de 6 069,30 lei (404,62 lei, salariu pe zi x 15 zile), deci în total nu i s-a achitat

suma în mărime de 233 064,53 de lei (223 353,60 lei + 3 641,63 lei + 6 069,30 lei).

Totodată, consideră că urmează să-i fie achitată și penalitatea în mărime de

0,1 % pentru fiecare zi de întârziere din data emiterii ordinului nr.11 ef. din 23

ianuarie 2017 cu privire la restabilirea în funcția anterior deținută, începând cu 17

decembrie 2014, ce constituie 753 de zile calendaristice, dintre care pentru anul

2015 – 365 zile, pentru anul 2016 – 366 zile și 22 de zile din luna ianuarie 2017,

precum și până la 31 martie 2018, în total în mărime de 279 021,10 de lei

(178 570,29 lei, 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere pentru neachitarea salariului

la timp până la 23 ianuarie 2017, ziua restabilirii în câmpul muncii, + 100 450,81

de lei, 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere pentru neachitarea salariului la timp de

la 23 ianuarie 2017 până la 31 martie 2018).

La fel, consideră că MAI neîntemeiat a sistat plata pensiei stabilită pe linia

MAI odată cu emiterea ordinului nr.11 ef. din 23 ianuarie 2017 cu privire la

restabilirea în funcția anterior deținută de către Alexandru Dumbrăveanu, locțiitor

3

al comandantului, șef Secție acoperire și intervenție a Brigăzii de poliție cu

destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, începând cu 1

ianuarie 2017, făcând referire la ordinul din 31 decembrie 2015 a MAI cu privire la

executarea hotărârii din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

fapt adus la cunoștința reclamantului prin înștiințarea din 28 decembrie 2017 sub

nr.15/3- 2012 Direcției protecție și asistență socială a DGH1 a MAI. Or, art. 2 alin.

(2) al Legii 1544-XI1 din 23 iunie 1993, stabilesc condițiile de asigurare cu pensie

a persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă al organelor afacerilor

interne cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă stabilită de legislație, termenul

de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor

interne și care au dreptul la pensie. Iar art.13 și art.14 din aceiași lege indică că, li

se acordă de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în

serviciu pensie în mărime de la 50 la 75 % din suma pensiei cuvenite, prevederi

similare se regăsesc și în art.53 prezentei legi.

Având în vedere faptul că, are o vechime în muncă de peste 28 ani și ținând

cont de prevederile legii menționate, se impune că, Direcția protecție și asistență

socială a DGEF a MAI urma să reia achitarea pensiei din ziua sistării luând în

considerare timpul de muncă efectiv lucrat. Or, pensia și salariul sunt de natură

diferită și fiecare dintre acestea face obiectul unui tratament diferit din punct de

vedere al calculului contribuțiilor sociale, motiv din care nu poate fi sistată sau

recalculată în contul salariului pentru absență forțată de la lucru după cum a

motivat angajatorul. Dreptul la pensie este raportat dreptului de proprietate pentru

care Alexandru Dumbrăveanu, ca salariat, a achitat pe parcursul anilor contribuții

de asigurări sociale motiv din care solicită restabilirea pensiei.

Menționând asupra faptului că conform Hotărârii Guvernului nr.1427 din 28

decembrie 2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor

sociale militarilor, care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar,

ofițerilor de protecție si colaboratorilor organelor securității statului și Centrului

National Anticorupție, în temeiul prezentei hotărâri urma să prezinte Casei

Naționale de Asigurări Sociale listele beneficiarilor de pensii și prestații sociale,

până la 31 decembrie 2016, deci Direcția protecție și asistență socială a DGEF a

MAI nu este obligată de reluarea pensiei și achitarea restanței, motiv din care

pretenția dată o înaintează față de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Prin încheierea din 30 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în

proces a fost atras în calitate de copârât Casa Națională de Asigurări Sociale (vol.I,

f.d.163 verso).

Prin hotărârea din 4 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Alexandru

Dumbrăveanu, cu titlu de salariu mediu lunar (brut) pentru absența forțată de la

muncă, în perioada 17 decembrie 2014 - 23 ianuarie 2017, suma de 199 453,68 de

lei și penalități, calculate pentru neplata în termen a salariului, în mărime de

279 021 de lei;

S-a constatat ca fiind ilegală sistarea plății pensiei de către Ministerul

Afacerilor Interne la 1 ianuarie 2017;

4

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i achite lui Alexandru

Dumbrăveanu pensia stabilită de Ministerul Afacerilor Interne și restanțele la plata

pensiei, începând cu 1 ianuarie 2017;

S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Alexandru

Dumbrăveanu, cu titlu de compensare a prejudiciului moral, suma de 50 000 de lei;

S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Alexandru

Dumbrăveanu, cu titlu de cheltuieli de judecată, compuse din cheltuieli de judecare

a cauzei suportate de reclamant pentru asistență juridică, suma de 3 000 de lei.

În rest pretențiile reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat

hotărârea din 4 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea

respingerii pretențiilor cu privire la restituirea sumei în mărime de 25 589,46 de lei

cu titlu de impozit calculat și reținut în cadrul procedurii de executare nr.064-

648/16 din 16 februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de 160 277 de lei

dispusă spre achitare prin hotărârea judecătorească; încasarea sumei în mărime de

123 253,13 de lei cu titlu de penalități calculate pentru neachitarea în termen a

sumei în mărime de 160 277 de lei cu titlu de salariu dispus spre achitare prin

hotărârea judecătorească pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 23 ianuarie

2017 și admiterea pretențiilor cu privire la - încasarea salariului mediu lunar pentru

absența forțată de la muncă în perioada 17 decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017 în

sumă de 199 453, 68 de lei reieșind din salariu mediu lunar în mărime de 7 964,32

de lei, precum și a penalității calculate pentru neplata în termen a salariului în

mărime de 279 021 de lei; constatarea ilegalității sistării plății pensiei de către

Ministerul Afacerilor Interne; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

plătească pensia și restanțele la plata pensiei, începând cu 1 ianuarie 2017 și s-a

emis în această parte o nouă decizie, prin care s-a încasat de la Ministerul

Afacerilor Interne în beneficiul lui Alexandru Dumbrăveanu: suma de 25 589,46

de lei cu titlu de impozit, calculat și reținut în cadrul procedurii de executare

nr.064-648/16 din 16 februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de 160 277

de lei dispusă spre achitare prin hotărârea judecătorească; suma de 123 253,13 de

lei cu titlu de penalități calculate pentru neachitarea în termen a sumei în mărime

de 160 277 de lei cu titlu de salariu dispus spre achitare prin hotărârea

judecătorească pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2017;

salariu mediu lunar pentru absența forțată de la muncă în perioada 17 decembrie

2014 – 23 ianuarie 2017 în sumă de 233 064,53 de lei, reieșind din salariu mediu

lunar în mărime de 9 306, 40 de lei, cu reținerea cotizațiilor și impozitelor

prevăzute de lege; suma de 283 104,34 de lei penalitatea calculată pentru neplata în

termen a salariului în mărime de 233 064,53 de lei (0,1% pentru perioada 17

decembrie 2014 până la 17 august 2017 și 0,3% pentru perioada 18 august 2017

până la 30marti 2017).

S-au respins pretențiile cu privire la constatarea ilegalității sistării plății

pensiei de către Ministerul Afacerilor Interne, obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să plătească pensia și restanțele la plata pensiei, începând cu 1

ianuarie 2017, ca neîntemeiate.

S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 4 februarie

2019 în partea admiterii pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului moral și

restituirea cheltuielilor judiciare.

5

Prin decizia din 7 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-au admis

recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne și de către Alexandru

Dumbrăveanu, reprezentat de avocatul Vasile Geru.

S-a casat decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis

cauza la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La 18 februarie 2019 Ministerul Afacerilor Interne a declarat apel împotriva

hotărârii din 4 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând

casarea ei și adoptarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii împotriva

Ministerului Afacerilor Interne, ca fiind neîntemeiată.

La 19 februarie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

împotriva hotărârii din 4 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

solicitând casarea acesteia în partea obligării CNAS să plătească pensia stabilită de

MAI și restanțele de plata pensiei începând cu 1 ianuarie 2017, cu adoptarea în

această parte unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

La 4 martie 2019 Alexandru Dumbrăveanu a declarat apel împotriva hotărârii

din 4 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând casarea ei în

partea pretențiilor respinse, cu pronunțarea în această parte unei hotărâri noi de

admitere a pretențiilor respinse.

La 10 octombrie 2019 apelantul, Alexandru Dumbrăveanu a depus cerere de

concretizare a pretențiilor în instanța de apel, solicitând: restituirea sumei în

mărime de 25 589,46 de lei cu titlu de impozit, calculat și reținut în cadrul

procedurii de executare nr.064-648/16 din 16 februarie 2016 asupra plății salariale

în mărime de 160 277 de lei dispusă spre achitare prin hotărârea judecătorească;

încasarea sumei de 123 253,13 lei cu titlu de penalități calculate pentru neachitarea

în termen a sumei în mărime de 160 277 lei cu titlu de salariu dispus spre achitare

prin hotărârea judecătorească pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 23

ianuarie 2017; încasarea salariului mediu lunar pentru absența forțată de la muncă

în perioada 17 decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017 în sumă de 233 064,53 de lei

reieșind din salariu mediu lunar în mărime de 9 306,40 de lei, precum și a

penalității calculate pentru neplata în termen a salariului în mărime de 283 104,34

de lei (0,1% pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 17 august 2017 și 0,3%

pentru perioada 18 august 2017 până la 30 martie 2018); constatarea ilegalității

sistării plății pensiei de către Ministerul Afacerilor Interne; obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să plătească pensia și restanțele la plata pensiei,

începând cu 1 ianuarie 2017; repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000

lei; restituirea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 3 000

lei.

Prin urmare, a solicitat casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii

pretențiilor cu privire la încasarea penalității în mărime de 123 253,13 lei pentru

neachitarea salariului în termen, a sumei în mărime de 25 589,46 de lei, cu titlu de

impozit reținut ilegal, a salariului mediu lunar pentru absența forțată de la serviciu

în sumă de 233 064,53 de lei, a penalității în sumă de 283 104,34 de lei, cu

emiterea în această parte unei noi hotărâri cu privire la admiterea pretențiilor date.

Prin decizia din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile

declarate de Ministerul Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale.

S-a admis apelul declarat de către Alexandru Dumbrăveanu.

6

S-a casat parțial hotărârea din 4 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în partea respingerii pretențiilor cu privire la încasarea sumei de

123 253,13 lei cu titlu de penalități și în partea încasării sumei salariului de

199 453,68 de lei și încasarea penalităților în mărime de 279 021 de lei, cu

adoptarea în această parte a unei hotărâri noi de admitere a cerințelor lui Alexandru

Dumbrăveanu și încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui

Dumbrăveanu Alexandru:

- suma de 123 253,13 lei cu titlu de penalități calculate pentru neachitarea în

termen a sumei în mărime de 160 277 de lei;

- salariul mediu lunar pentru absența forțată de la muncă în perioada 17

decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017 în sumă de 233 064,53 de lei, cu reținerea

plăților și impozitelor prevăzute de lege;

- suma de 283 104,34 de lei cu titlu de penalitate calculată pentru neplata în

termen a salariului în mărime de 233 064,53 de lei.

În rest, hotărârea s-a menținut fără modificări.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut următoarele.

Referitor la cerința reclamantului privind restituirea sumei de 25 589,46 de

lei, a menționat că aceasta just a fost respinsă de instanța de fond, or, prin hotărârea

din 17 decembrie 2014, Alexandru Dumbrăveanu a fost restabilit în funcția

deținută anterior, dispunându-se și încasarea salariului brut pentru absența forțată

de la lucru în mărime de 160 277 lei, calcularea impozitelor în mărime de în

mărime de 25 589,46 de lei și reținerea acestora, fiind de competența angajatorului.

Referitor la capătul de cerere privind încasarea din contul Ministerului

Afacerilor Interne a sumei de 123 253,13 lei, cu titlu de penalități calculate pentru

neachitarea în termen a plății salariale stabilite de instanța de judecată pentru

absența forțată de la muncă în sumă de 160 277 de lei, Colegiul instanței de apel a

menționat că, prima instanță eronat a respins cerința dată, motivând că, Ministerul

Afacerilor Interne a ordonat executarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 17 decembrie 2014 doar la 23 ianuarie 2017 prin ordinul nr.11 ef.,

înregistrând astfel, o întârziere de 769 de zile calendaristice la plata salariului, deși

conform art. 256 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, hotărârea din 17

decembrie 2014, urma a fi executată imediat.

Astfel, a respins ca nefondat argumentul Ministerului Afacerilor Interne

precum că a achitat salariul în termen în momentul în care suma dată a devenit una

certă, exigibilă și scadentă.

Totodată, prin prisma art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel a reținut că, prin hotărârea Judecătoriei din 17 decembrie 2014, s-a dispus

cert că suma de 160 277 lei, care a fost calculată cu titlu de salariu pentru absența

forțată de la serviciu, urma a fi achitată anume de către Ministerul Afacerilor

Interne, dar nu de Brigada cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General

al Poliției.

A respins argumentul precum că, sumele menționate urmau a fi achitate de

altă persoană.

În partea ce ține de pretenția reclamantului privind încasarea din contul

Ministerului Afacerilor Interne a salariului mediu lunar pentru absența forțată de la

muncă, în perioada 17 decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017, în sumă 233 064,53 lei

și a penalităților calculate pentru neplata în termen a salariului, a concluzionat că

7

deși prima instanță just a conchis cu privire la necesitatea încasării salariului mediu

lunar pentru absența forțată de la muncă, aceasta eronat a calculat cuantumul

salariului ce urmează a fi încasat din salariul mediu lunar în mărime de 7 964,32

lei, dar nu de 9 306,40 lei. Or, din răspunsul nr.34/29-D-41/18 din 12 martie 2018

al Brigăzii de Poliție cu destinație specială „Fulger” al IGP al MAI, urmează faptul

că salariul mediu lunar calculat al locțiitorului comandantului șef SAI al BPDS

„Fulger” constituia suma de 7 964,32 lei la data de 29 martie 2013, iar la data de

23 mai 2017 constituia 9 306,40 lei.

Prin ordinul MAI nr.313 din 28 octombrie 2014 s-a majorat salariul de funcție

pentru militari, efectivul de trupă și corpul de comandă salarizați conform Rețelei

tarifare unice, Anexa nr.15 la ordinul MAI nr. 152 din 3 mai 2013, începând cu 1

octombrie 2014, respectiv salariul mediu lunar calculat constituie 9 306,40 lei.

Cu privire la cerința privind încasarea penalității pentru neachitarea în termen

a salariului, instanța de apel a conchis că, aceasta este întemeiată, având în vedere

că s-a constatat cu certitudine faptul că salariul reclamantului nu a fost achitat în

termen din vina angajatorului.

Cu referire la solicitarea reclamantului privind constarea ilegalității sistării

plății pensiei de către Ministerul Afacerilor Interne și obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să plătească pensia și restanțele la plata pensiei începând cu 1

ianuarie 2017, Colegiul a conchis că, instanța de fond întemeiat a admis cerința

înaintată.

A motivat prin faptul că reîncadrarea în serviciu a reclamantului, nu îl lipsește

pe acesta de dreptul la pensia obținută anterior, având în vedere faptul că, organul

împuternicit cu calcularea și stabilirea pensiei, a constatat îndeplinirea condițiilor

pentru pensionare. Faptul că, reclamantul a obținut dreptul la pensie, nu îl lipsește

de dreptul de a se reangaja în funcție, inclusiv în funcția deținută anterior.

Deși s-a dispus sistarea plății pensiei, autoritățile nu au făcut referire la nici o

prevedere legală care ar motiva sistarea pensiei în cazul reangajării/repunerii

reclamantului în funcție.

Unicul temei legal pentru sistarea plății pensiei este prevăzută la art. 60 din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri și se referă la cazurile plecării beneficiarului în străinătate pentru

domiciliere permanentă, ceea ce la speța dedusă judecății nu se aplică.

În consecință, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a admis

cerințele lui Alexandru Dumbrăveanu privind constatarea ilegalității sistării plății

pensiei lui de către Ministerul Afacerilor Interne, la 1 ianuarie 2017 și obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i plătească pensia stabilită de Ministerul

Afacerilor Interne și restanțele la plata pensiei, începând cu 1 ianuarie 2017, or,

reclamantul a dobândit un drept social protejat de art. 1 al Protocolului 1 CEDO și

art. 46 din Constituție odată cu acordarea pensiei și plata ei, drept ce urmează a fi

respectat.

Instanța de apel a concluzionat că este justă și întemeiată și concluzia primei

instanțe privind admiterea cerințelor de reparare a prejudiciului moral în mărimea

sumei de 50 000 lei și compensare a cheltuielilor de judecată în mărime de 3000

lei.

8

La 14 mai 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs

nemotivată împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, la 18 mai 2021, și Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de

recurs nemotivată împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 22 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

recurs motivată împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând să fie admis recursul, casată decizia în partea menținerii hotărârii

instanței de fond privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

plătească intimatului pensia stabilită de Ministerul Afacerilor Interne și restanțele

la plata pensiei, începând cu 1 ianuarie 2017, cu emiterea în partea respectivă a

unei decizii noi de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivare a invocat că, în partea contestată decizia instanței de apel este

neîntemeiată, pasibilă casării, deoarece instanța a aplicat eronat legislația ce

reglementează litigiul.

La concret, a susținut că este eronată concluzia instanței de apel referitoare la

constatarea ilegalității sistării pensiei de către Ministerul Afacerilor Interne,

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite reclamantului restanța

pensia stabilită de Ministerul Afacerilor Interne și restanțele la plata pensiei,

începând cu 1 ianuarie 2017.

Or, materialul probator anexat la dosar atestă că intimatul a fost eliberat din

funcție din cadrul MAI prin Ordinul nr. 206 ef. din 29 martie 2013, cu dreptul de a

i se stabili pensie conform Legii nr. 1544/1993.

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544/1993, militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la

pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.

Astfel, având în vedere că intimatul a fost eliberat din serviciu militar,

totodată posedând vechimea necesară ce dă dreptul la pensie, acestuia i s-a stabilit

pensia începând cu 1 decembrie 2013.

Ulterior, prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

17 decembrie 2014, s-a recunoscut nul Ordinul MAI nr. 206ef. din 29 martie 2013

cu privire la eliberarea din funcție a intimatului, s-a încasat salariul pentru absența

forțată de la serviciu și restabilirea intimatului în funcția deținută anterior.

În vederea executării hotărârii din 17 decembrie 2014, MAI a emis Ordinul

nr. 300 ef. din 31 decembrie 2015, prin care s-a anulat Ordinul nr. 206 ef. din 29

martie 2013, ce se referă la intimat. Totodată, s-a dispus achitarea salariului pentru

absența forțată de la serviciu pentru perioada 30 martie 2013 – 17 decembrie 2014.

Astfel, Ordinul MAI nr. 206 ef. din 29 martie 2013, cu privire la eliberarea

din funcție a intimatului, a fost anulat de instanța de judecată, respectiv, anularea

unui act administrativ are ca efect desființarea acestuia cu putere retroactivă.

Deci, de fapt, intimatul nu a fost eliberat din funcție la 30 martie 2013 și astfel

acesta nu se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544/1993,

pentru ai fi stabilită pensia de militar.

Această concluzie se impune deoarece reglementările de la art. 2 alin. (1) sus

indicat, prevăd imperativ că dreptul la stabilirea pensiei militarul îl obține atunci

când intervine demisia/eliberarea din serviciu a acestuia.

Respectiv, actul administrativ de acordare a pensiei intimatului, emis de MAI

în 2013 a devenit nul deoarece acesta era unul subsecvent Ordinului MAI nr.

9

206ef. din 29 martie 2013. La caz se aplică principiul resoluto iure dantis resolvitur

ius accipientis - principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului

inițial.

Ținând cont de starea de fapt descrisă, reprezentantul Casei Naționale de

Asigurări Sociale consideră că alegațiile instanței de apel precum că reîncadrarea

în serviciu a intimatului nu îl lipsește la dreptul la pensia obținută anterior, având

în vedere faptul că organul împuternicit cu calcularea și stabilirea pensiei a

constatat îndeplinirea condițiilor pentru pensionare, nu pot fi reținute în condițiile

în care intimatul nu s-a reangajat după eliberarea din funcție, dar de fapt nici nu a

fost eliberat din funcția deținută.

Consideră că instanța de apel neîntemeiat a reținut art. 60 din Legea nr.

1544/1993, pe când urma să se conducă de art. 2 alin. (1) din lege.

La 23 iunie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de recurs

motivată, solicitând să fie admis recursul, casată decizia și emiterea unei hotărâri

noi prin care acțiunea înaintată de Alexandru Dumbraveanu împotriva Ministerul

Afacerilor Interne să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivare, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne a invocat că

decizia din 12 mai 2021 a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 432 lit. c) din

Codul de procedură civilă.

Cu privire la obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a achita suma de

123 253,13 lei cu titlu de penalități, acesta a indicat că aceasta este excesivă și

instanța de judecată urma să dispună reducerea acesteia deoarece este

disproporționat de mare în raport cu suma salariului neachitat în termen în mărime

de 160 277 de lei.

Referitor la obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a achita

reclamantului salariul mediu lunar pentru absența forțată de la muncă în perioada

17 decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017 în sumă de 233 064,53 de lei, cu reținerea

plăților și impozitelor prevăzute de lege și suma în mărime de 283 104,34 de lei

penalitatea calculată pentru neplata în termen a salariului în mărime de 233 064, 53

de lei, a remarcat că certificatul nr.34/29-1567 din 13 decembrie 2017, eliberat de

Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al

Poliției, atestă existența raporturilor de muncă a intimatului cu Brigada de poliție

cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției. Respectiv,

revendicarea drepturilor salariale izvorâte din litigiile de muncă, urmează a fi

soluționate cu părțile între care au existat raporturi contractuale de muncă.

Suplimentar, a menționat că salariul mediu se calculează potrivit pct.2 din

Hotărârea Guvernului nr.426 din 26 aprilie 2004 „Privind aprobarea Modului de

calculare a salariului mediu”, salariul mediu, determinat în conformitate cu

prezentul Mod de calculare, se aplică la plata despăgubirii pentru perioada de

absență forțată de la muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din

serviciu.

Astfel, prin certificatul eliberat de Brigada de politie cu destinație specială

„Fulger”, s-a luat în calcul salariul brut, ceia ce contravine legislației.

Iar potrivit calculului efectuat de Secția-financiar administrativă a DMI a

MAI-mărimea salariului mediu în condițiile Hotărârii Guvernului nr.426 din 26

aprilie 2004 „Privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu” constituie

5 862,38 de lei.

10

Totodată, a menționat că salariul intimatului a fost calculat și achitat de

Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”.

Respectiv nu i se poate imputa Ministerului Afacerilor Interne achitarea

salariului, or, la caz, funcția se află după statele de personal al Brigăzii de politie

cu destinație specială „Fulger”.

Cu privire la constatarea ilegalității sistării plății pensiei de către Ministerul

Afacerilor Interne și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite

pensia și restanțele la plata pensiei începând cu 1 ianuarie 2017, consideră că

instanța neîntemeiat a admis-o, în situația în care intimatul a fost restabilit în

funcția anterior deținută printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă (hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 decembrie 2014).

Ca urmare, la 28 decembrie 2016 prin înștiințarea nr. 15/3-2012 Direcția

generală economie și finanțe al MAI l-a înștiințat pe Alexandru Dumbrăveanu

despre sistarea plății pensiei, începând cu 1 ianuarie 2017 în baza Ordinului MAI

nr.300ef. din 31 decembrie 2015 cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei

mun. Chișinău, prin care Direcția generală juridică a MAI, Direcția generală

economie și finanțe a MAI și Inspectoratul General al Poliției va asigura

întreprinderea măsurilor, ce se impun pentru restituirea sumelor achitate, inclusiv

cu titlu de pensie lui Alexandru Dumbrăveanu, de la 30 martie 2013 până la 17

decembrie 2014.

În asemenea circumstanțe, consideră că acțiunile Ministerului Afacerilor

Interne privind sistarea plătii pensiei sunt legale. Or, intimatul fiind restabilit în

funcția deținută nu cade sub incidența art. 2 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, care prevede că, militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care

au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.

Or, intimatul în cazul dat a fost restabilit în funcția deținută anterior, fiind

încasat salariul pentru absență forțată de la serviciu cu restabilirea în funcția

deținută anterior, nefiindu-i prelungit termenul de aflare în serviciu.

Mai mult, în vederea executării hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 17 decembrie 2014 s-a emis Ordinul nr.300ef. din 31 decembrie 2015, prin

care s-a anulat Ordinul nr.206 ef. din 29 martie 2013, ce se referă la

reclamantul/apelant, fiind dispusă achitarea salariului pentru absența forțată de la

serviciu pentru perioada 30 martie 2013 – 17 decembrie 2014, respectiv anularea

unui act administrativ are ca efect desființarea acestuia cu putere retroactivă, deci

în anul 2013 intimatul nu a fost eliberat din funcție, iar dreptul la stabilirea pensiei

se obține doar după eliberarea din serviciu, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea de a repara prejudiciul moral,

a remarcat că, la 20 decembrie 2016, Alexandru Dumbrăveanu a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenientul accesoriu

executorul judecătoresc Igor Doroftei și Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului material și moral. Iar, prin hotărârea din 15

martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea lui a fost admisă

11

parțial și s-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termenul stabilit de lege

a hotărârii din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în rest

pretențiile fiind respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 17 octombrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Dumbrăveanu Alexandru și

s-a casat hotărârea din 15 martie 2017 în partea respingerii pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral și în această parte a emis o hotărâre nouă prin care: s-

a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul

lui Alexandru Dumbrăveanu a prejudiciul moral în mărime de 30 000 lei, cu

respingerea în rest a cereri ca neîntemeiată. Decizia Curții de Apel Chișinău a

devenit irevocabilă la 21 martie 2018.

Astfel, consideră că în situația obligării MAI să-i achite lui Alexandru

Dumbrăveanu suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, se urmărește o dublă

încasare din contul statului a prejudiciului moral pentru neexecutarea la timp a

hotărârii judecătorești.

Suplimentar, a menționat că la caz nu au fost prezentate careva probe

suplimentare care justifică suportarea suferințelor psihice sau fizice. Prin urmare,

fapta pricinuirii acestora nu a fost probată.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 12 mai 2021.

Curtea de Apel Chișinău a expediat pentru notificare decizia motivată părților

prin intermediul poștei.

Atât Casa Națională de Asigurări Sociale cât și Ministerul Afacerilor Interne

au recepționat decizia la 15 iunie 2021 (vol. III, f.d.179-180).

Cererile de recurs motivat au fost depuse de către Casa Națională de Asigurări

Sociale la 22 iunie 2021 și de către Ministerul Afacerilor Interne la 23 iunie 2021.

Astfel Colegiul constată că recursurile declarate au fost depuse cu respectarea

termenului procedural, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul

administrativ.

Curtea Supremă de Justiție a expediat prin poștă pentru notificare părților

copiile recursurilor depuse, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință.

Prin referința din 14 septembrie 2021, avocatul Vasile Geru, în numele și

interesele intimatului Alexandru Dumbrăveanu, a solicitat menținerea deciziei din

12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Examinând temeiurile invocate în recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale și recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, în raport cu

materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că acestea sunt drept inadmisibile, din următoarele

motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

12

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care

constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs

trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

13

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări

Sociale și de Ministerul Afacerilor Interne, urmează a fi declarate inadmisibile.

În conformitate cu art. 230, 245, 246 alin. (1) din Codul administrativ,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și de Ministerul

Afacerilor Interne, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

14