3ra-427/20 — restituirea sumei, incasarea penalitatii pentru neachitarea salariului, incasarea salariului mediu lunar pentru absenta fortata de la munca, constatarea ilegalitatilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- restituirea sumei, incasarea penalitatii pentru neachitarea salariului, incasarea salariului mediu lunar pentru absenta fortata de la munca, constatarea ilegalitatilor
- Temei legal
- aplicarea si interpretarea eronata a normelor de drept material si procedural, neelucidarea tuturor circumstantelor cauzei
3ra-427/20 — restituirea sumei, incasarea penalitatii pentru neachitarea salariului, incasarea salariului mediu lunar pentru absenta fortata de la munca, constatarea ilegalitatilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-427/2020
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Lastavețchi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)
D E C I Z I E
07 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Nicolae Craiu
Victor Burduh
judecând recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne și de către
Alexandru Dumbrăveanu, reprezentat de avocatul Vasile Geru,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Alexandru Dumbrăveanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Casei
Naționale de Asigurări Sociale, intervenienți accesorii Inspectoratul General al
Poliției și Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” cu privire la restituirea
sumei, încasarea penalității pentru neachitarea salariului, încasarea salariului mediu
lunar pentru absența forțată de la muncă, constatarea ilegalității sistării plății pensiei,
obligarea achitării pensiei și a restanței la plata pensiei, repararea prejudiciului
moral,
împotriva deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 27 aprilie 2017 Dumbrăveanu Alexandru a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la restituirea sumei în
mărime de 25 589,46 de lei cu titlu de impozit, calculat și reținut în cadrul procedurii
de executare nr.XXXXX din 16 februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de
160 277 de lei dispusă spre achitare prin hotărârea judecătorească, încasarea sumei
în mărime de 120 688,50 de lei cu titlu de penalități calculate pentru neachitarea în
termen a sumei, încasarea salariului mediu lunar pentru absența forțată de la muncă
pentru perioada de 24 luni și 23 zile în mărime de 186 261,93 de lei, încasarea
penalității calculate pentru neplata în termen a salariului în mărime de 68 913,93 de
lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și restituirea
cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 3 000 de lei.
1
La 30 martie 2018 Dumbrăveanu Alexandru și-a majorat pretențiile,
înaintându-le și împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenienții
accesorii Inspectoratul General al Poliției și Brigada de poliție cu destinație specială
„Fulger”, solicitând restituirea de la Ministerul Afacerilor Interne a sumei în mărime
de 25 589,46 de lei cu titlu de impozit, calculat și reținut în cadrul procedurii de
executare nr. XXXXX din 16 februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de 160
277 de lei dispusă spre achitare prin hotărârea judecătorească; - încasarea de la
Ministerul Afacerilor Interne a sumei în mărime de 123 253,13 de lei cu titlu de
penalități calculate pentru neachitarea în termen a sumei în mărime de 160 277 de
lei cu titlu de salariu dispus spre achitare prin hotărârea judecătorească; - încasarea
de la Ministerul Afacerilor Interne a salariului mediu lunar pentru absența forțată în
sumă de 233 064,53 de lei pentru perioada 17 decembrie 2014 - 23 ianuarie 2017; -
încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne a penalității calculate pentru neplata în
termen a salariului în mărime de 279 021,10 de lei; - constatarea ilegalității sistării
plății pensiei de către Ministerul Afacerilor Interne; - obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale să achite restanța pensiei lunare în mărime de 6 445,32 de lei,
începând cu 01 ianuarie 2017 până la reluarea achitării efective a pensiei pentru
vechime în muncă; - repararea de către Ministerul Afacerilor Interne a prejudiciului
moral în mărime de 50 000 de lei; - restituirea de către Ministerul Afacerilor Interne
a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 3000 de lei
(f.d.148A-155 vol.I).
În motivarea acțiunii și a cererii suplimentare a invocat că, prin hotărârea
Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 17 decembrie 2014, menținută prin decizia
Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2015 și încheierea Curții Supreme de Justiție
din 02 decembrie 2015, s-a recunoscut nul ordinul MAI nr.206 ef. din 29 martie
2013 cu privire la întreruperea raporturilor de serviciu, rezilierea contractului
individual de muncă în legătură cu lichidarea subdiviziunilor poliției sau cu
reducerea statelor de personal în privința lui Dumbrăveanu Alexandru, fiind dispusă:
- încasarea din contul MAI in beneficiul lui Dumbrăveanu Alexandru salariului
pentru absența forțată de la serviciu în mărime de 160 277 de lei; - restabilirea lui
Dumbrăveanu Alexandru în funcția de locțiitor al comandantului, șef Secție
acoperire și intervenție a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” al
Inspectoratului General al Poliției; - obligarea MAI să-i includă în vechimea în
muncă perioada de 05 octombrie 2012 - 05 octombrie 2013, luându-se în calcul la
calcularea vechimii ce îi dă dreptul la pensie o lună și jumătate vechime în muncă
pentru o lună de serviciu.
Ca urmare, prin ordinul nr.11 ef. din 23 ianuarie 2017 Ministerul Afacerilor
Interne a executat parțial hotărârea Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 17
decembrie 2014, prin numirea lui Alexandru Dumbrăveanu, în funcție de locțiitor al
comandantului, șef Secție, acoperire și intervenție a Brigăzii de poliție cu destinație
specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției.
Atenționând asupra faptului că, prin hotărârea Judecătoriei Centru,
mun.Chișinău din 17 decembrie 2014 s-a dispus încasarea din contul MAI in
beneficiul lui Dumbrăveanu Alexandru a salariului pentru absența forțată de la
serviciu în mărime de 160 277 de lei reieșind din salariu mediu lunar impozitat în
2
sumă de 7 450,50 de lei, care a fost calculat pentru absența forțată de la serviciu
pentru perioada de 21 luni și 16 zile.
Astfel, având în vedere faptul că, suma de 160 277 de lei stabilită prin hotărârea
Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 17 decembrie 2014 și până la 23 ianuarie
2017, ziua emiterii ordinului de către MAI cu privire la executarea hotărârii, n-a fost
achitată în termen, fiind reținută neîntemeiat plata într-o perioada de 769 zile
calendaristice, consideră că MAI urmează să-i achite penalitatea prevăzută de
art.330 al.(1) Codul muncii, în mărime de 123 253,13 de lei ((160 277 x 0,1 %) x
769 zile).
Ulterior, la 15 februarie 2017 prin înștiințarea nr.15/1-304 MAI ia adus la
cunoștință că, a efectuat transferul sumei în mărime de 160 277 de lei pentru
stingerea datoriei executorului judecătoresc Igor Doroftei, întocmind un calcul, prin
care neîntemeiat deduce din suma ce urma să-i fie încasată, impozitul în mărime de
25 589,46 de lei, nechătând la faptul că suma în mărime de 160 277 de lei a fost
stabilită de către instanța de judecată reieșind din salariu mediu lunar în mărime de
7 450,50 de lei.
Prin urmare, suma în mărime de 25 589,46 de lei a fost reținută ilegal și
urmează a-i fi restituită.
Mai mult, necătând la faptul neachitării sumei în mărime de 160 277 de lei
calculată de către instanța de judecată pentru perioada de 21 luni și 12 zile, nu i s-a
achitat și salariul mediu lunar pentru absența forțată de la lucru pentru perioada 17
decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2017, adică cumulativ 25 luni și 6 zile. Astfel,
din răspunsul nr.34/29-D-41/18 din 12 martie 2018 urmează că salariul mediu lunar
calculat al locțiitorului comandantului șef SAI al BPDS „Fulger” constituia 7 964,
32 de lei la data de 29 martie 2013 reieșind din salariul de funcție în sumă de 1
377,50 de lei, iar prin ordinul MAI nr.313 din 28 octombrie 2014 s-a majorat salariul
de funcție pentru militari, efectivul de trupă și corpul de comandă salarizați conform
Rețelei tarifare unice, Anexa nr.15 la ordinul MAI nr. 152 din 03 mai 2013 începând
cu 01 octombrie 2014, deci la funcția locțiitor comandant categoria de salarizare este
21, adică 2% și salariul de funcție 1 568 de lei, respectiv salariul mediu lunar calculat
constituie 9 306,40 de lei la data de 23 mai 2017.
Așadar, din informația parvenită se constată că, în ziua emiterii hotărârii de
restabilire în functia anterior deținută salariul mediu lunar constituia 9 306,40 de lei,
începând cu 01 octombrie 2014, respectiv pentru perioada de 24 luni MAI urma să-
i achite suma în mărime de 223 353,60 de lei (9 306,40 de lei, salariul mediu lunar
x 24 luni pentru anii 2015-2016), iar în luna decembrie 2014 au fost 23 de zile
lucrătoare dintre care, începând cu 17 decembrie 2014, ziua emiterii hotărârii de
restabilire, rămân 9 zile lucrătoare și neachitate în sumă de 3 641,63 de lei ((9 306.40
de lei : 23) x 9 zile) și în luna ianuarie 2017 până la data de 23 ianuarie 2017, ziua
restabilirii în funcție, au fost 15 zile lucrătoare și neachitate și, respectiv salariul
neachitat pentru 15 zile din luna ianuarie 2017 constituie suma în mărime de 6
069,30 lei (404,62 lei, salariu pe zi x 15 zile), deci în total nu i s-a achitat suma în
mărime de 233 064,53 de lei (223 353,60 lei + 3 641,63 lei + 6 069,30 lei).
Totodată, urmează să-i fie achitată și penalitatea în mărime de 0,1 % pentru
fiecare zi de întârziere din data emiterii ordinului nr.11ef din 23 ianuarie 2017 cu
privire la restabilirea în funcția anterior deținută, începând cu 17 decembrie 2014,
3
ce constituie 753 de zile calendaristice dintre care pentru anul 2015 – 365 zile, pentru
anul 2016 – 366 zile și 22 de zile din luna ianuarie 2017, precum și până la 31 martie
2018, în total în mărime de 279 021,10 de lei (178 570, 29 lei, 0,1 % pentru fiecare
zi de întârziere pentru neachitarea salariului la timp până la 23 ianuarie 2017, ziua
restabilirii în câmpul muncii, + 100 450, 81 de lei, 0,1 % pentru fiecare zi de
întârziere pentru neachitarea salariului la timp de la 23 ianuarie 2017 până la 31
martie 2018).
La fel, consideră că MAI neîntemeiat a sistat plata pensiei stabilită pe linia MAI
odată cu emiterea ordinului nr. 11 ef din 23 ianuarie 2017 cu privire la restabilirea
în funcția anterior deținută de către Alexandru Dumbrăveanu, locțiitor al
comandantului, șef Secție acoperire și intervenție a Brigăzii de poliție cu destinație
specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, începând cu 01 ianuarie 2017,
făcând referire la ordinul din 31 decembrie 2015 a MAI cu privire la executarea
hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 decembrie 2014, fapt adus la
cunoștința reclamantului prin înștiințarea din 28 decembrie 2017 sub nr.15/3- 2012
Direcției protecție și asistență socială a DGH1 a MAI. Or, art.2 al.(2) al Legii 1544-
XI1 din 23 iunie 1993, stabilesc condițiile de asigurare cu pensie a persoanelor din
corpul de ofițeri și din corpul de comandă al organelor afacerilor interne cărora li s-
a prelungit peste limita de vârstă stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu
militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul
la pensie. Iar art.13 și art.14 din aceiași lege indică că, li se acordă de la data emiterii
ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu pensie în mărime de la
50 la 75 % din suma pensiei cuvenite, prevederi similare se regăsesc și în art.53
prezentei legi.
Având în vedere faptul că, are o vechime în muncă de peste 28 ani și ținând
cont de prevederile legii menționate, se impune că, Direcția protecție și asistență
socială a DGEF a MAI urma să reia achitarea pensiei din ziua sistării luând în
considerare timpul de muncă efectiv lucrat. Or, pensia și salariul sunt de natură
diferită și fiecare dintre acestea face obiectul unui tratament diferit din punct de
vedere al calculului contribuțiilor sociale, motiv din care nu poate fi sistată sau
recalculată în contul salariului pentru absență forțată de la lucru după cum a motivat
angajatorul. Dreptul la pensie este raportat dreptului de proprietate pentru care
Alexandru Dumbrăveanu ca salariat, a achitat pe parcursul anilor contribuții de
asigurări sociale motiv din care solicită restabilirea pensiei.
Menționând asupra faptului că conform Hotărârii Guvernului RM nr.1427 din
28 decembrie 2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și
prestațiilor sociale militarilor, care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului
penitenciar, ofițerilor de protecție si colaboratorilor organelor securității statului și
Centrului Național Anticorupție în temeiul prezentei hotărâri urma să prezinte Casei
Naționale de Asigurări Sociale listele beneficiarilor de pensii și prestații sociale,
până la 31 decembrie 2016, deci Direcția protecție și asistență socială a DGEF a
MAI nu este obligată de reluarea pensiei si achitarea restanței, motiv din care
pretenția dată o înaintează față de Casa Națională de Asigurări Sociale.
4
Prin încheierea din 30 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în
proces a fost atras în calitate de copârât Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d.163
verso vol.I).
Prin hotărârea din 04 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat de la Ministerul Afacerilor Interne
salariul mediu lunar pentru absența forțată în sumă de 199 453,68 de lei pentru
perioada 17 decembrie 2014 - 23 ianuarie 2017 și penalitatea calculată pentru neplata
în termen a salariului în mărime de 279 021 de lei, constatată ca fiind ilegală sistarea
plății pensiei de către Ministerul Afacerilor Interne la 01 ianuarie 2017 cu obligarea
Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite pensia stabilită de MAI și restanțele
la plata pensiei, începând cu 01 ianuarie 2017, încasată suma în mărime de 50 000
de lei cu titlu de prejudiciu moral de la Ministerul Afacerilor Interne, precum și
cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 3 000 de lei, în rest
pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2019 în partea respingerii
pretențiilor cu privire la restituirea sumei în mărime de 25 589,46 de lei cu titlu de
impozit, calculat și reținut în cadrul procedurii de executare nr.064-648/16 din 16
februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de 160 277 de lei dispusă spre
achitare prin hotărârea judecătorească; - încasarea sumei în mărime de 123 253,13
de lei cu titlu de penalități calculate pentru neachitarea în termen a sumei în mărime
de 160 277 de lei cu titlu de salariu dispus spre achitare prin hotărârea judecătorească
pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2017, și admiterea
pretențiilor cu privire la - încasarea salariului mediu lunar pentru absența forțată de
la muncă în perioada 17 decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017 în sumă de 199 453, 68
de lei reieșind din salariu mediu lunar în mărime de 7 964,32 de lei, precum și a
penalității calculate pentru neplata în termen a salariului în mărime de 279 021 de
lei; - constatarea ilegalității sistării plății pensiei de către Ministerul Afacerilor
Interne; - obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să plătească pensia și
restanțele la plata pensiei, începând cu 01 ianuarie 2017, și s-a emis în această parte
o nouă decizie, prin care s-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul
lui Dumbrăveanu Alexandru: - suma în mărime de 25 589,46 de lei cu titlu de
impozit, calculat și reținut în cadrul procedurii de executare nr.064-648/16 din 16
februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de 160 277 de lei dispusă spre
achitare prin hotărârea judecătorească; - suma în mărime de 123 253,13 de lei cu
titlu de penalități calculate pentru neachitarea în termen a sumei în mărime de 160
277 de lei cu titlu de salariu dispus spre achitare prin hotărârea judecătorească pentru
perioada 17 decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2017; - salariu mediu lunar pentru
absența forțată de la muncă în perioada 17 decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017 în
sumă de 233 064,53 de lei, reieșind din salariu mediu lunar în mărime de 9 306, 40
de lei, cu reținerea cotizațiilor și impozitelor prevăzute de lege; - suma în mărime de
283 104,34 de lei penalitatea calculată pentru neplata în termen a salariului în
mărime de 233 064,53 de lei (0,1% pentru perioada 17 decembrie 2014 până la
17.08.2017 și 0,3% pentru perioada 18.08.2017 până la 30.03 2017).
S-au respins pretențiile cu privire la constatarea ilegalității sistării plății pensiei
de către Ministerul Afacerilor Interne, obligarea Casei Naționale de Asigurări
5
Sociale să plătească pensia și restanțele la plata pensiei, începând cu 01 ianuarie
2017, ca neîntemeiate.
S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie
2019 în partea admiterii pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului moral și
restituirea cheltuielilor judiciare.
Pentru a decide astfel, Colegiul civil, a constatat că prima instanță n-a stabilit
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei în partea pretenției cu privire
la restituirea sumei în mărime de 25 589,46 de lei cu titlu de impozit, calculat și
reținut în cadrul procedurii de executare nr. XXXXX din 16 februarie 2016 asupra
plății salariale în mărime de 160 277 de lei dispusă spre achitare prin hotărârea
judecătorească, respingând-o neîntemeiat, motiv din care instanța de apel a casat
hotărârea instanței de fond în această parte cu emiterea unei decizii noi privind
admiterea pretenției date.
A menționat că, prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia privind
respingerea pretenției cu privire la încasarea din contul Ministerului Afacerilor
Interne în beneficiul lui Alexandru Dumbrăveanu sumei în mărime de 25 589,46 de
lei cu titlu de impozit, calculat și reținut în cadrul procedurii de executare nr.064-
648/16 din 16 februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de 160 277 de lei
dispusă spre achitare prin hotărârea judecătorească.
La acest capitol, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a
reținut că, printr-o hotărârea judecătorească irevocabilă cum ar fi hotărârea
Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 17 decembrie 2014 s-a hotărât încasarea din
contul MAI in beneficiul lui Dumbrăveanu Alexandru salariului pentru absența
forțată de la serviciu în mărime de 160 277 de lei.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a conchis că, dat
fiind faptul că, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit cert că, MAI
urmează să-i achite lui Dumbrăveanu Alexandru salariul pentru absența forțată de la
serviciu în mărime de 160 277 de lei, respectiv neachitarea sumei în mărime de 25
589,46 de lei cu titlu de impozit, calculat și reținut în cadrul procedurii de executare
nr.064-648/16 din 16 februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de 160 277 de
lei dispusă spre achitare printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, este
neîntemeiată. Prin urmare, Colegiul a dat o apreciere critică argumentului instanței
de fond precum că, în cazul dat Dumbrăveanu Alexandru urma să conteste acțiunile
executorului judecătoresc prin prisma art.161 al.(1) Cod de executare, și nicidecum
să apeleze în instanța de judecată cu acțiune împotriva Ministerului Afacerilor
Interne. În ședința de judecată cu certitudine s-a stabilit că, anume Ministerul
Afacerilor Interne, fiind debitor, urma să execute hotărârea instanței de judecată din
17 decembrie 2014, achitându-i suma în mărime de 160 277 de lei, care a fost
dispusă spre plată, fără a-i reține din suma dată suma în mărime de 25 589,46 de lei
cu titlu de impozit, care a fost reținută ilegal, informând în acest sens executorul
judecătoresc, deci urmează a fi restituită.
Cu referire la pretenția cu privire la încasarea sumei în mărime de 123 253,13
de lei cu titlu de penalități calculate pentru neachitarea în termen a sumei în mărime
de 160 277 de lei cu titlu de salariu dispus spre achitare prin hotărârea judecătorească
pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2017, concretizată în instanța
de apel, instanța de apel a atestat că, prima instanță neîntemeiat a respins-o și
6
urmează a fi admisă, deoarece abia la 23 ianuarie 2017 Ministerul Afacerilor Interne
prin ordinul nr.11 ef. a ordonat executarea hotărârii Judecătoriei Centru
mun.Chișinău din 17 decembrie 2014, respectiv reținerea achitării sumei în mărime
de 160 277 de lei cu titlu de salariu dispus spre achitare prin hotărârea judecătorească
pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2017 revine Ministerului
Afacerilor Interne, motiv din care urmează săi achite penalitatea pentru neachitarea
salariului la timp. Or, conform art.330 al.(2) Codul muncii, în caz de reținere, din
vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizației de concediu (art.117), a
plăților în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăți (art.123, 124, 127, 139, 186, 227
lit.j), 228 alin.(8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru
fiecare zi de întârziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen.
În acest context, Colegiul a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului
Ministerului Afacerilor Interne, precum că a achitat salariul în termen în momentul
în care suma dată a devenit una certă, exigibilă și scadentă. Or, suma dispusă spre
plată în mărime de 160 277 de lei cu titlu de salariu pentru absența forțată de la lucru
a devenit una certă la 17 decembrie 2014, când s-a emis hotărârea Judecătoriei
Centru, mun.Chișinău, deci pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 23 ianuarie
2017 MAI urmează să-i achite penalitatea pentru reținerea plății, care în cazul dat a
avut loc din vina angajatorului.
La fel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a considerat că,
prima instanța neîntemeiat a admis parțial pretențiile cu privire la încasarea salariului
mediu lunar pentru absența forțată de la muncă în perioada 17 decembrie 2014 – 23
ianuarie 2017 în sumă de 199 453, 68 de lei reieșind din salariu mediu lunar în
mărime de 7 964,32 de lei, precum și a penalității calculate pentru neplata în termen
a salariului în mărime de 279 021 de lei, nestabilind circumstanțele importante
pentru examinarea cauzei și anume cuantumul salariului mediu lunar, ce nu i s-a
achitat apelantului/reclamant din ziua emiterii hotărârii de restabilire în funcția
anterior deținută, care constituia 9 306.40 de lei, motiv din care instanța de apel va
casa și în această parte hotărârea instanței de fond, admițând pretențiile cu privire la
încasarea salariu mediu lunar pentru absența forțată de la muncă în perioada 17
decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017 în sumă de 233 064,53 de lei, reieșind din salariu
mediu lunar în mărime de 9 306,40 de lei, cu reținerea cotizațiilor și impozitelor
prevăzute de lege, precum și suma în mărime de 283 104,34 de lei cu titlu de
penalitate calculată pentru neplata în termen a salariului în mărime de 233 064, 53
lei (0,1% pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 17 august 2017 și 0,3% pentru
perioada 18 august 2017 până la 30 martie 2018).
Colegiul a considerat că, urmează a fi dispusă încasarea salariu mediu lunar
pentru absența forțată de la muncă în perioada 17 decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017
în sumă de 233 064,53 de lei, reieșind din salariu mediu lunar în mărime de 9 306,40
de lei, cu reținerea cotizațiilor și impozitelor prevăzute de lege, și nicidecum din
salariu mediul lunar în mărime de 7 964,32 de lei după cum neîntemeiat a dispus
prima instanță și nici din suma în mărime de 5 862,38 de lei după cum neîntemeiat
indică Ministerul Afacerilor Interne. Or, justificarea salariu mediu lunar în mărime
de 9306,40 de lei lui Dumbrăveanu Alexandru se confirmă prin răspunsul nr.34/29-
D-41/18 din 12 martie 2018 Brigăzii de Poliție cu destinație specială ”Fulger” al IGP
al MAI (f.d.197, vol.I).
7
Colegiul a atestat că, în ziua emiterii hotărârii de restabilire în funcția anterior
deținută salariul mediu lunar constituia 9 306,40 de lei, începând cu 01 octombrie
2014, respectiv pentru perioada de 24 luni MAI urma să-i achite suma în mărime de
223 353, 60 de lei (9 306,40 de lei, salariul mediu lunar, x 24 luni pentru anii 2015-
2016), iar în luna decembrie 2014 au fost 23 de zile lucrătoare dintre care, începând
cu 17 decembrie 2014, ziua emiterii hotărârii de restabilire, rămân 9 zile lucrătoare
și neachitate în sumă de 3 641,63 de lei ((9 306,40 de lei : 23) x 9 zile) și în luna
ianuarie 2017 până la data de 23 ianuarie 2017, ziua restabilirii în funcție, au fost 15
zile lucrătoare și neachitate, și, respectiv, salariul neachitat pentru 15 zile din luna
ianuarie 2017 constituie suma în mărime de 6 069,30 de lei (404,62 lei, salariu pe
zi, x 15 zile), deci în total nu i s-a achitat suma în mărime de 233 064,53 de lei (223
353,60 lei + 3 641,63 lei + 6 069,30 lei).
Totodată, Colegiul a dispus și încasarea penalității în mărime de 283 104,34 de
lei cu titlu de penalitate calculată pentru neplata în termen a salariului în mărime de
233 064,53 de lei (0,1% pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 17.08.2017 și
0,3% pentru perioada 18 august 2017 până la 30 martie 2018), deoarece în ședința
de judecată cu certitudine s-a stabilit neachitarea salariului în perioada 17 decembrie
2014 – 23 ianuarie 2017 în sumă de 233 064,53 de lei.
Colegiul a reținut că, calculul prezentat de către apelantul/reclamant
Dumbrăveanu Alexandru în instanța de apel este unul justificat și corespunde
prevederilor art.330 al.(2) Codul muncii, fiind calculat reieșind din neplata salariului
mediul lunar în mărime de câte 9 306,40 de lei lunar în perioada 17 decembrie 2014
– 23 ianuarie 2017, ceea ce denotă că, penalitatea urmează a fi calculată și achitată
pentru fiecare zi de întârziere din data emiterii ordinului nr.11 ef din 23 ianuarie
2017 cu privire la restabilirea în funcția anterior deținută, începând cu 17 decembrie
2014, data emiterii hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.
În total penalitatea pentru fiecare zi de întârziere pentru neachitarea salariului
la timp constituie 283 104,34 de lei până la data de 30 martie 2018, ziua depunerii
cererii de concretizare a cerințelor, fiind calculată până la data de 31 martie 2018,
care urmează a fi încasată.
În cât privește pretențiile cu privire la constatarea ilegalității sistării plății
pensiei de către Ministerul Afacerilor Interne cu obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale să-i plătească pensia și restanțele la plata pensiei, începând cu 01
ianuarie 2017, Colegiul a considerat că, prima instanță neîntemeiat a concluzionat
admiterea lor în situația în care reclamantul/apelant a fost restabilit în funcția
deținută printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, motiv din care instanța de apel
a casat hotărârea primei instanțe în această parte, emițând în această parte o hotărâre
nouă cu privire la respingerea pretențiilor date ca neîntemeiate.
La acest capitol, Colegiul a reținut că, prin hotărârea Judecătoriei Centru,
mun.Chișinău din 17 decembrie 2014 reclamantul/apelant a fost restabilit în funcție,
ca urmare la 28 decembrie 2016 prin înștiințarea nr.15/3-2012 Direcția generală
economie și finanțe al MAI l-a înștiințat pe Alexandru Dumbrăveanu despre sistarea
plății pensiei, începând cu 01 ianuarie 2017 în baza ordinului MAI nr.300 ef din 31
decembrie 2015 cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei mun.Chișinău, prin
care Direcția generală juridică a MAI, Direcția generală economie și finanțe a MAI
și Inspectoratul General al Poliției va asigura întreprinderea măsurilor ce se impun
8
pentru restituirea sumelor achitate, inclusiv cu titlu de pensie lui Dumbrăveanu
Alexandru, de la 30 martie 2013 până la 17 decembrie 2014 (f.d.49, 90 vol.I). În
asemenea circumstanțe, Colegiul a conchis că, acțiunile Ministerului Afacerilor
Interne privind sistarea plății pensiei sunt legale. Or, reclamantul/apelant, fiind
restabilit în funcția deținută nu cade sub incidența art. 2 alin. (1) din Legea asigurării
cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, care prevede că, militarilor, persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la
pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.
Colegiul a reținut că, în vederea executării hotărârii Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 17 decembrie 2014 s-a emis ordinul nr.300ef din 31 decembrie 2015,
prin care s-a anulat ordinul nr.206ef din 29 martie 2013, ce se referă la
reclamantul/apelant, fiind dispusă achitarea salariului pentru absența forțată de la
serviciu pentru perioada 30 martie 2013 – 17 decembrie 2014, respectiv anularea
unui act administrativ are ca efect desființarea acestuia cu putere retroactivă, deci în
anul 2013 reclamantul/apelant nu a fost eliberat din funcție, iar dreptul la stabilirea
pensiei se obține doar după eliberarea din serviciu.
Cu referire la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de
50 000 de lei, Colegiul consideră că, prima instanță just a admis pretenția dată
integral, determinând corect cuantumul prejudiciului moral, ținând cont de perioada
neachitării plății salariale în perioada 17 decembrie 2014 până în ianuarie 2017, care
n-a fost achitată până în prezent, ce denotă incontestabil cauzarea suferințelor
psihice, starea de stres și frustrare cauzate lui Alexandru Dumbrăveanu în legătura
cu neplata salariului câte 9 306,40 de lei lunar. Or, conform art.329 Codul muncii,
angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat
salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în
cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de
posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.
Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială
determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea
prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea
prejudiciului material ce urmează a fi reparat.
La 03 decembrie 2019 Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva
deciziei 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, iar la 17 februarie 2020 a
depus recurs suplimentar solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel
considerând-o neîntemeiată, motivând că instanța de apel a interpretat eronat
normele de drept material.
A menționat că pretenția privind achitarea sumei de 25 589,46 de lei, calculată
cu titlu de impozit din suma de 160 277 de lei, nu poate fi imputată Ministerului
Afacerilor Interne or, aceasta a fost reținută de către executorul judecătoresc în
cadrul procedurii de executare, fapt confirmat prin cererea lui Alexandru
Dumbrăveanu adresată executorului judecătoresc nr.50/16 din 15 februarie 2016.
Or, în cazul devenirii irevocabile a deciziei Curții de Apel, de la Ministerul
Afacerilor Interne urmează a fi încasată dublu suma de 25589,46 de lei, calculată cu
9
titlu de impozit din suma de 160277 de lei, deja transferată pe contul executorului
judecătoresc în procedura de executare silită.
A susținut că potrivit certificatului nr.34/29-1567 din 13 decembrie 2017,
eliberat de Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a IGP, salariul mediu
lunar al reclamantului constituia la 29 martie 2013 – 7964,32 de lei și 9306,40 de lei
– la 23 mai 2017. Certificatul atestă existența raporturilor de muncă a intimatului cu
Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a IGP, respectiv revendicarea
drepturilor salariale izvorâte din litigiile de muncă, urmează a fi soluționate între
părțile participante la raporturile contractuale de muncă.
A indicat că reclamantul a fost reangajat în funcția deținută anterior la 23
ianuarie 2017, astfel, nu este clară decizia instanței de apel privind calcularea
penalității până la 18 august 2017 or, instanța judecătorească a depășit pretențiile
înaintate în cererea de chemare în judecată.
Cât privește repararea prejudiciului moral a menționat că reclamantul nu a
prezentat careva probe care ar justifica suportarea suferințelor psihice sau fizice, prin
urmare fapta pricinuirii acestora nu a fost probată.
La 27 decembrie 2019 Alexandru Dumbrăveanu, reprezentat de avocatul Vasile
Geru a declarat recurs împotriva deciziei 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău, iar la 17 februarie 2020 a depus recurs suplimentar solicitând casarea
deciziei instanței de apel în partea respingerii pretenției privind constatarea
ilegalității sistării plății pensiei de către Ministerul Afacerilor Interne, obligarea
Casei Naționale de Asigurări Sociale să plătească pensia și restanțele la plata pensiei
începînd cu 01 ianuarie 2017, cu menținerea în această parte a hotărârii primei
instanțe.
În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel
considerând-o neîntemeiată, motivând că instanța de apel a interpretat eronat
normele de drept material.
A menționat că instanța de judecată a apreciat greșit circumstanțele de fapt,
precum și a interpretat eronat normele de drept material la examinarea cauzei.
A susținut că atât în raportul înaintat către Ministerul Afacerilor Interne cu
statut de cerere prealabilă, cât și în motivarea cererii de chemare în judecată se
regăsește invocarea temeiniciei sistării pensiei.
A indicat că în dispozitivul ordinului nr.11 ef din 23 ianuarie 2017 cu privire la
restabilirea în funcția anterior deținută nu se conține o dispoziție expresă cu privire
la sistarea pensiei din momentul restabilirii în funcție. Astfel, pîrîtul abuziv dispune
sistarea pensiei începând cu 01 ianuarie 2017, iar restabilirea în funcție se face peste
22 de zile. Prin sistarea pensiei, angajatorul l-a lipsit pe Alexandru Dumbrăveanu
fără pensie pentru perioada de 22 de zile cunoscând la acel moment că urmează să
fie angajat începând cu data de 23 ianuarie 2017. În acest context chiar și
considerând acțiunea MAI legală, această acțiune urma să fie dispusă după
restabilire în funcție și anume începând cu data de 23 ianuarie 2017, sau începând
cu prima zi a lunii următoare și anume începând cu 01 februarie 2017. Or, în
asemenea circumstanțe angajatorul era conștient că nu v-a putea opera anumite
modificări în dosarul de pensionare, iar dosarul personal privind acordarea pensiei
lui Alexandru Dumbrăveanu, nefiind transmis nici până în prezent Casei Naționale
de Asigurări Sociale.
10
A susținut că Alexandru Dumbrăveanu, nu activează în organele MAI și nici
pensie viageră nu primește.
A reiterat că instanța de apel eronat a raportat condiționalitatea stabilită la art.
2 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, prin
care dreptul la stabilirea pensiei se obține doar după eliberarea din serviciu. Or,
această situația a și avut loc, și conform art.13 lit.a) din legea enunțată, dreptul la
pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au satisfăcut serviciu prin
contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
care au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani. Astfel, Legea nr.1544 din 23
iunie 1993, prevede dreptul la pensie pentru vechime în serviciu al persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și nu pentru limita de
vîrstă.
La 28 februarie 2020 de către Casa Națională de Asigurări Sociale a fost depusă
referință pe marginea recursului declarat de către Alexandru Dumbrăveanu,
solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.
La 12 martie 2020 de către Ministerul Afacerilor Interne a fost depusă referință
pe marginea recursului declarat de către Alexandru Dumbrăveanu, solicitând
declararea recursului ca fiind inadmisibil.
Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ
al Republicii Moldova.
Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului
cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.
Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare
a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 27 noiembrie 2019, fiind
recepționată de către Ministerul Afacerilor Interne la 07 ianuarie 2020 (f.d.187,
vol.II) și de către Alexandru Dumbrăveanu la 30 ianuarie 2020 (f.d.191, vol.II).
Astfel, recursurile depuse la 03 decembrie 2019 și 17 februarie 2020 de către
Ministerul Afacerilor Interne și recursurile depuse de către Alexandru
Dumbrăveanu, reprezentat de avocatul Vasile Geru la 27 decembrie 2019 și 17
februarie 2020, sunt în termen.
11
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
a numit cererile de recurs declarate de Ministerul Afacerilor Interne și de către
Alexandru Dumbrăveanu, reprezentat de avocatul Vasile Geru pentru examinare în
complet de 5 judecători.
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru
a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele
recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.
Examinând și analizând argumentele invocate în cererile de recurs în raport cu
materialele dosarului și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursule declarate de
Ministerul Afacerilor Interne și de către Alexandru Dumbrăveanu, reprezentat de
avocatul Vasile Geru, întemeiate și urmează a fi admise cu restituirea cauzei la
Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,
examinînd recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele
decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel
dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o
soluție finală în acest caz.
Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.
Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și
determinate de instanțele ierarhic inferioare se atestă că prin hotărârea irevocabilă a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 17 decembrie 2014 Dumbrăveanu
Alexandru a fost restabilit în funcția de locțiitor al comandantului, șef secție
acoperire și intervenție al Brigăzii de Poliție cu destinație cu destinație specială
„Fulger” a IGP al MAI. Prin aceiași hotărâre, în beneficiul reclamantului, de la
Ministerul Afacerilor Interne, a fost încasat salariu pentru absența forțată de la lucru
în mărime de 160 277 de lei (f.d. 37, vol. I).
La 31 decembrie 2015, Ministrul de Interne a emis ordinul nr. 300ef cu privire
la executarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 decembrie 2014
(f.d. 90, vol. I).
La 28 decembrie 2016, prin adresa cu nr. 15/3-2012 Direcția generală economie
și finanțe a MAI a informat reclamantul despre faptul că pensia îi va fi suspendată
începând cu 01 ianuarie 2017 în baza ordinului MAI nr. 300 din 31 decembrie 2015
(f.d. 49, 90, vol. I).
La 15 februarie 2017, șeful DGEF a MAI a informat executorul judecătoresc
că din salariul de 160 277 de lei, urmează a fi reținut impozit în sumă de 25 589,46
de lei (f.d. 48, vol. I).
Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată la 27 aprilie 2017, ulterior pe
parcursul judecării cauzei concretizată prin cererea din10 octombrie 2019,
12
reclamantul a solicitat: - restituirea sumei în mărime de 25 589,46 de lei cu titlu de
impozit, calculat și reținut în cadrul procedurii de executare nr.064-648/16 din 16
februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de 160 277 de lei dispusă spre
achitare prin hotărîrea judecătorească; - încasarea sumei în mărime de 123 253,13
de lei cu titlu de penalități calculate pentru neachitarea în termen a sumei în mărime
de 160 277 de lei cu titlu de salariu dispus spre achitare prin hotărârea judecătorească
pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2017; - încasarea salariului
mediu lunar pentru absența forțată de la muncă în perioada 17 decembrie 2014 – 23
ianuarie 2017 în sumă de 233 064, 53 de lei reieșind din salariu mediu lunar în
mărime de 9 306, 40 de lei, precum și a penalității calculate pentru neplata în termen
a salariului în mărime de 283 104,34 de lei (0,1% pentru perioada 17 decembrie
2014 până la 17 august 2017 și 0,3% pentru perioada 18 august 2017 până la 30
martie 2018); - constatarea ilegalității sistării plății pensiei de către Ministerul
Afacerilor Interne; - obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să plătească
pensia și restanțele la plata pensiei, începînd cu 01 ianuarie 2017; - repararea
prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei; - restituirea cheltuielilor pentru
acordarea asistenței juridice în mărime de 3 000 de lei.
Judecând cauza, prima instanță, prin hotărârea din 04 februarie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat de
la Ministerul Afacerilor Interne salariul mediu lunar pentru absența forțată în sumă
de 199 453,68 de lei pentru perioada 17 decembrie 2014 - 23 ianuarie 2017 și
penalitatea calculată pentru neplata în termen a salariului în mărime de 279 021 de
lei, constatată ca fiind ilegală sistarea plății pensiei de către Ministerul Afacerilor
Interne la 01 ianuarie 2017 cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i
achite pensia stabilită de MAI și restanțele la plata pensiei, începând cu 01 ianuarie
2017, încasată suma în mărime de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral de la
Ministerul Afacerilor Interne, precum și cheltuielile pentru acordarea asistenței
juridice în mărime de 3 000 de lei, în rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2019 în partea respingerii
pretențiilor cu privire la restituirea sumei în mărime de 25 589,46 de lei cu titlu de
impozit, calculat și reținut în cadrul procedurii de executare nr.064-648/16 din 16
februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de 160 277 de lei dispusă spre
achitare prin hotărârea judecătorească; - încasarea sumei în mărime de 123 253,13
de lei cu titlu de penalități calculate pentru neachitarea în termen a sumei în mărime
de 160 277 de lei cu titlu de salariu dispus spre achitare prin hotărârea judecătorească
pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2017, și admiterea
pretențiilor cu privire la - încasarea salariului mediu lunar pentru absența forțată de
la muncă în perioada 17 decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017 în sumă de 199 453, 68
de lei reieșind din salariu mediu lunar în mărime de 7 964,32 de lei, precum și a
penalității calculate pentru neplata în termen a salariului în mărime de 279 021 de
lei; - constatarea ilegalității sistării plății pensiei de către Ministerul Afacerilor
Interne; - obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să plătească pensia și
restanțele la plata pensiei, începând cu 01 ianuarie 2017, și s-a emis în această parte
o nouă decizie, prin care s-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul
lui Dumbrăveanu Alexandru: - suma în mărime de 25 589,46 de lei cu titlu de
13
impozit, calculat și reținut în cadrul procedurii de executare nr.064-648/16 din 16
februarie 2016 asupra plății salariale în mărime de 160 277 de lei dispusă spre
achitare prin hotărârea judecătorească; - suma în mărime de 123 253,13 de lei cu
titlu de penalități calculate pentru neachitarea în termen a sumei în mărime de 160
277 de lei cu titlu de salariu dispus spre achitare prin hotărârea judecătorească pentru
perioada 17 decembrie 2014 până la 23 ianuarie 2017; - salariu mediu lunar pentru
absența forțată de la muncă în perioada 17 decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017 în
sumă de 233 064,53 de lei, reieșind din salariu mediu lunar în mărime de 9 306, 40
de lei, cu reținerea cotizațiilor și impozitelor prevăzute de lege; - suma în mărime de
283 104,34 de lei penalitatea calculată pentru neplata în termen a salariului în
mărime de 233 064,53 lei (0,1% pentru perioada 17 decembrie 2014 până la 17
august 2017 și 0,3% pentru perioada 18 august 2017 până la 30 martie 2017).
S-au respins pretențiile cu privire la constatarea ilegalității sistării plății pensiei
de către Ministerul Afacerilor Interne, obligarea Casei Naționale de Asigurări
Sociale să plătească pensia și restanțele la plata pensiei, începând cu 01 ianuarie
2017, ca neîntemeiate.
S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie
2019 în partea admiterii pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului moral și
restituirea cheltuielilor judiciare.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare
ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, soluția dată de către instanța de
apel este greșită, fiind stabilită greșit starea de fapt în prezenta cauză, aplicând și
interpretând eronat normele de drept procedural și material pertinente, motiv din
care recursurile urmează a fi admise.
Instanței de judecată îi revine obligația de asigurare a protecției efective a
drepturilor, obligație ce rezultă din art. 219 din Codul administrativ, potrivit căruia
instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor
probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii
stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale
litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.
Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din
acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la
proces.
Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau
poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.
Astfel, prin prisma prevederilor legale enunțate instanța de judecată urma să
constate și să verifice toate circumstanțele și argumentele relevante cazului, care au
importanță pentru stabilirea corectă a caracterului raportului juridic litigios dedus
judecării, inclusiv de a supune aprecierii și alte circumstanțe ale cauzei, în partea ce
ține de fondul cauzei, în măsura în care acestea sunt confirmate prin probe admisibile
14
și pertinente soluționării corecte a litigiului, în mod special determinarea corectă a
momentului executării hotărârii judecătorești din 17 decembrie 2014.
Subsecvent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție conchide că în lipsa unor probe incontestabile, care să
ateste cu certitudine momentul executării hotărârii din 17 decembrie 2014 a
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și încetării procedurii de executare, instanța nu
poate da o apreciere justă și obiectivă cu privire la calculele și sumele pretinse de
către reclamant.
Mai mult, Colegiul remarcă că prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.
11 ef. din 23 ianuarie 2017 cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei Centru,
mun. Chișinău în privința lui Dumbrăveanu Alexandru, nu se atestă și executarea
efectivă a hotărârii menționate, cum nici referitor la ordinul nr. 300 ef din 31
decembrie 2015 emis de MAI cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei Centru,
mun. Chișinău în privința lui Dumbrăveanu Alexandru, nu se atestă că a fost
executat, din care motiv, nu este clar și nu poate fi stabilit momentul exact la care a
fost executată totuși hotărârea din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău or, pretențiile reclamantului rezultă în mod special din neexecutarea
hotărârii menționate, respectiv toate calculele cu privire la sume și plăți restante,
încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă, succedate și de încasarea
penalităților, urmau să fie determinate și apreciate în funcție de data executării sau
neexecutării hotărârii judecătorești vizate.
În acest sens, Colegiul consideră imperios de notat prevederile art. art.153, 24
din Codul de executare, care prescriu efectele neexecutării hotărârii prind
reastabilirea salariatului la locul de muncă, cât și modalitatea de calcularea
dobânzilor, penalităților și altor sume rezultate din întârzierea executării, iar în
funcție de răspunsul în ce măsură prevederile legale enunțate au aplicarea raportului
litigios în cauză, instanța de apel necesita și să decidă asupra pretențiilor
reclamantului Alexandru Dumbrăveanu. Tot aici, reieșind din natura și caracterul
pretențiilor reclamantului, instanța de apel urma să verifice legalitatea și temeinicia
și, prin prisma prevederilor art. 330 Codul muncii, a Legii privind repararea de către
stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr.
87 din 21.04.2011.
Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța de apel a
soluționat prezenta cauză fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt
pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. Or,
în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit
în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea
de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va
considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).
La capitolul dat, instanța de recurs reține că, în sensul art. 6 §1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, instanțele de judecată trebuie să
indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în
vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică
o apreciere a faptelor supuse judecării.
15
De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să
nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale
care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu
concluziile uneia dintre părți.
Se accentuează că, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, prezumă dreptul la o
hotărâre și decizie motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța
judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei
diferite spre soluționare.
Conform unei jurisprudențe constante a Curții Europene a Drepturilor Omului,
pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una
dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune
obligațiunea instanței judecătorești de a se pronunța în hotărâri asupra tuturor
cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv,
admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz contra Spaniei, hotărârea din
21 ianuarie 1999).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri necesitatea
motivării hotărârilor judecătorești, unde funcția unei decizii motivate este să
demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar
posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar, de asemenea, obligația
corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite
argumente au fost acceptate sau respinse (speța Fomin contra Moldovei, hotărârea
din 11 octombrie 2011).
În acest sens, se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor
normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în
mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul
nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite
pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul
Miniștrilor al Consiliului Europei).
Sub aspectul celor relatate se constată că instanța de recurs, în baza limitelor
stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest
caz, fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea
soluții și să verifice legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele
prevăzute de lege.
Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne și Alexandru
Dumbrăveanu, reprezentat de avocatul Vasile Geru, de a casa integral decizia din 27
noiembrie 2019 cu restituirea cauzei la instanța de apel, pentru o nouă judecare în
ordine de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate
și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
16
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e :
Se admit recursurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne și de către
Alexandru Dumbrăveanu, reprezentat de avocatul Vasile Geru.
Se casează decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă în
cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
Alexandru Dumbrăveanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Casei Naționale
de Asigurări Sociale, intervenienți accesorii Inspectoratul General al Poliției și
Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” cu privire la restituirea sumei,
încasarea penalității pentru neachitarea salariului, încasarea salariului mediu lunar
pentru absența forțată de la muncă, constatarea ilegalității sistării plății pensiei,
obligarea achitării pensiei și a restanței la plata pensiei, repararea prejudiciului
moral, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet
de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Nicolae Craiu
Victor Burduh
17