3ra-711/21 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-711/21

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând cererea de recuzare depusă de reprezentantul Societății cu

Răspundere Limitată „Summum-Service”, avocatul Oleg Bondarenco, judecătorului

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, Iurie Bejenaru,

de la judecarea în ordine de recurs a cauzei de contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Summum-

Service” împotriva Agenției Servicii Publice, terț Agenția Proprietății Publice,

Consiliul orășenesc Vadul lui Vodă și primarul or. Vadul lui Vodă, cu privire la

contestarea actelor administrative,

c o n s t a t ă:

La 07 august 2017, SRL „Summum-Service” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției Servicii Publice, intervenient accesoriu Agenția

Proprietății Publice, Consiliul orășenesc Vadul lui Vodă și primarul or. Vadul lui

Vodă privind contestarea actelor administrative (f.d. 1-4, vol. I).

Prin hotărârea din 11 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea înaintată de SRL „Summum-Service” împotriva Agenției Servicii Publice,

intervenient accesoriu Agenția Proptietății Publice, Consiliul orășenesc Vadul lui

Vodă și primarul or. Vadul lui Vodă privind contestarea actelor administrative, a

fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 158, 162-167, vol. I).

Prin decizia din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel înaintată de SRL „Summum-Service”.

A fost casată integral hotărârea din 11 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă prin care s-a admis acțiunea înaintată de

SRL „Summum-Service”.

A fost anulată decizia registratorului Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău din 25

ianuarie 2016 privind admiterea executării comenzii nr.0100/16/8158 din 25

ianuarie 2016.

1

A fost obligat Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău să radieze din Registrul

bunurilor imobile înscrisurile privind lotul de teren cu suprafața de 2,1077 ha din or.

xxxx, cu nr. cadastral xxxx efectuate în baza comenzii din 25.01.2016.

La 21 mai 2021, Consiliul or. Vadul lui Vodă și Primăria or. Vadul lui Vodă,

reprezentați de avocatul Eugeniu Glușcenco a depus recurs motivat împotriva

deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei

contestate, cu adoptarea unei decizii noi de menținere a hotărârii primei instanțe sau

remiterea cauzei la rejudecare (f.d. 59-72, vol. II).

La 19 octombrie 2021 (prin intermediul poștei electronice), reprezentantul SRL

„Summum-Service”, avocatul Oleg Bondarenco a depus cerere de recuzare în

privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, în temeiul art. 50

alin.(1) lit. d) și e) Cod de procedură civilă.

În motivarea cererii de recuzare a invocat că, judecătorul Iurie Bejenaru

participând la examinarea unei alte cauze conexe și-a expus opinia asupra

circumstanțelor litigiului între SRL „Summum Service”, Agenția Servicii Publice,

Agenția Proprietății Publice, Primăria or. Vadul lui Vodă și Consiliului or. Vadul lui

Vodă l referitor la temeinicia și legalitatea radierii dreptului de proprietate al statului

Republica Moldova asupra terenului nominalizat în acțiune, cu înregistrarea

ulterioară a dreptului de proprietate asupra terenului vizat după Consiliul or. Vadul

lui Vodă.

În opinia avocatului, judecătorul Iurie Bejenaru nu va putea adopta o altă soluție

în cadrul examinării prezentei cauze, decât cea care să fie în concordanță cu soluția

porivit încheierii nr. 3ra-1401/19 din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de

Justiție.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie

2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea

participanților la proces.

Examinând cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Iurie Bejenaru, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de recuzare, din motivele ce succed.

Articolul 202 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ stipulează că,

judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină

sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de

abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea

probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 52 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, în temeiurile prevăzute la

art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care

acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei.

Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-

verbal. Prevederile art. 51 se aplică corespunzător.

În sensul art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-

o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

2

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, motivul indicat la alin. (1) poate

exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor pînă la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să

soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră

imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu

este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie

completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o

prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște

personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut

calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul

sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de reprezentantul SRL

„Summum-Service”, avocatul Oleg Bondarenco, judecătorului Curții Supreme de

Justiție, Iurie Bejenaru, Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin

prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta Curte a

rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea

instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o importanță

fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul

rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre

din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20, § 27). În acest sens, articolul 6 cere

instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod

normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia

putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata

convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o

abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a

exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1

octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom).

Colegiul precizează că, cererea de recuzare înaintată în temeiul art. 50 alin. (1)

lit. d) și e) Cod de procedură civilă, de către reprezentantul SRL „Summum-

Service”, avocatul Oleg Bondarenco judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie

Bejenaru, în esență, a fost motivată prin faptul că judecătorul Iurie Bejenaru, fiind

membrul al completului de judecată, a participat la examinarea unei alte cauze

conexe și-a expus opinia asupra circumstanțelor litigiului între SRL „Summum

Service”, Agenția Servicii Publice, Agenția Proprietății Publice, Primăria or. Vadul

lui Vodă și Consiliului or. Vadul lui Vodă referitor la temeinicia și legalitatea radierii

3

dreptului de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului nominalizat

în acțiune, cu înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate asupra terenului vizat

după Consiliul or. Vadul lui Vodă.

Astfel, în opinia avocatului, judecătorul Iurie Bejenaru nu va putea adopta o altă

soluție în cadrul examinării prezentei cauze, decât cea care să fie în concordanță cu

soluția porivit încheierii nr. 3ra-1401/19 din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de

Justiție.

Raportând prevederile legale pre citate la circumstanțele cauzei, Colegiul

conchide că motivele invocate nu se încadrează cele enumerate la art. 49 și 50 din

Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a

judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorului la judecarea cauzei.

Or, participarea judecătorului Iurie Bejenaru la examinarea litigiul finalizat prin

încheierea invocată în cererea de recuzare nu exclude participarea la judecarea

prezentei cauzei în ordine de recurs.

La acest capitol, Colegiul notează că, prin încheierea nr. 3ra-1401/19 din 18

decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost concluzionat faptul că recursul

declarat de Consiliul orașului Vadul lui Vodă și Primăria orașului Vadul lui Vodă,

municipiul Chișinău, reprezentați de avocatul Glușcenco Eugeniu împotriva deciziei

din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu se încadrează în termenul de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, ceea ce constituie temei, în

conformitate cu art. 246 alin.(2) lit. d) din Codul administrativ, de a considera

recursul inadmisibil.

Astfel, Colegiul reține că, prin încheierea nr. 3ra-1401/19 din 18 decembrie 2019

a Curții Supreme de Justiție nu a fost verificată legalitatea și temeinicia hotărârii

adoptate, ci la etapa admisibilității instanța a declarat inadmisibil recursul pe un

motiv procedural și anume omiterea termenului de declarare a recursului în termenul

stabilit de lege.

Prin urmare, este nejustificată aserțiunea reprezentantului SRL „Summum-

Service”, avocatul Oleg Bondarenco referitor la faptul că prin examinarea litigiului

finalizat prin încheierea nr. 3ra-1401/19 din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de

Justiție, ar fi evidentă poziția judecătorului.

Implicit, argumentele reprezentantului SRL „Summum-Service”, avocatul Oleg

Bondarenco referitor la pronunțarea judecătorului în alte cauze nu pot fi reținute în

sensul admiterii cererii de recuzare, având în vedere că fiecare caz se examinează

separat.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că

în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea

se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate

fi analizată în diverse moduri [Wettstein împotriva Elveției, pct. 43; Micallef

împotriva Maltei (MC), pct. 93].

Concomitent, art. 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului

judiciar” redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va

decide în problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în

conformitate cu legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune,

amenințare sau interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice

motiv”. Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât

4

să păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului

juridic”.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorilor,

precum și circumstanțele invocate de către reprezentantului SRL „Summum-

Service”, avocatul Oleg Bondarenco în susținerea cererii de recuzare înaintată

judecătorului Iurie Bejenaru, Colegiul învederează că acestea nu indică la existența

unor împrejurări ce ar pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea magistratului

recuzat. De altfel, judecătorii judecă cauzele în mod imparțial, în conformitate cu

legea și cu propria apreciere a faptelor.

Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, în lipsa unor motive plauzibile,

cererea de recuzare este una neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 50-53, 54 și

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea de recuzare depusă de reprezentantul SRL „Summum-

Service”, avocatul Oleg Bondarenco, judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie

Bejenaru, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Summum-Service”

împotriva Agenției Servicii Publice, terț Agenția Proprietății Publice, Consiliul

orășenesc Vadul lui Vodă și primarul or. Vadul lui Vodă, cu privire la contestarea

actelor administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Mariana Pitic

5