3ra-711/21 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-711/21 Î N C H E I E R E 21 octombrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Ala Cobăneanu Dumitru Mardari Galina Stratulat Mariana Pitic examinând cererea de recuzare depusă de reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată „Summum-Service”, avocatul Oleg Bondarenco, judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, de la judecarea în ordine de recurs a cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Summum- Service” împotriva Agenției Servicii Publice, terț Agenția Proprietății Publice, Consiliul orășenesc Vadul lui Vodă și primarul or.

Vadul lui Vodă, cu privire la contestarea actelor administrative, c o n s t a t ă: La 07 august 2017, SRL „Summum-Service” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, intervenient accesoriu Agenția Proprietății Publice, Consiliul orășenesc Vadul lui Vodă și primarul or. Vadul lui Vodă privind contestarea actelor administrative (f.d. 1-4, vol. I). Prin hotărârea din 11 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea înaintată de SRL „Summum-Service” împotriva Agenției Servicii Publice, intervenient accesoriu Agenția Proptietății Publice, Consiliul orășenesc Vadul lui Vodă și primarul or. Vadul lui Vodă privind contestarea actelor administrative, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.

158, 162-167, vol. I). Prin decizia din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel înaintată de SRL „Summum-Service”. A fost casată integral hotărârea din 11 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă prin care s-a admis acțiunea înaintată de SRL „Summum-Service”. A fost anulată decizia registratorului Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău din 25 ianuarie 2016 privind admiterea executării comenzii nr.0100/16/8158 din 25 ianuarie 2016. 1 A fost obligat Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrisurile privind lotul de teren cu suprafața de 2,1077 ha din or. xxxx, cu nr. cadastral xxxx efectuate în baza comenzii din 25.01.2016.

La 21 mai 2021, Consiliul or. Vadul lui Vodă și Primăria or. Vadul lui Vodă, reprezentați de avocatul Eugeniu Glușcenco a depus recurs motivat împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei contestate, cu adoptarea unei decizii noi de menținere a hotărârii primei instanțe sau remiterea cauzei la rejudecare (f.d. 59-72, vol. II). La 19 octombrie 2021 (prin intermediul poștei electronice), reprezentantul SRL „Summum-Service”, avocatul Oleg Bondarenco a depus cerere de recuzare în privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, în temeiul art. 50 alin.(1) lit. d) și e) Cod de procedură civilă. În motivarea cererii de recuzare a invocat că, judecătorul Iurie Bejenaru participând la examinarea unei alte cauze conexe și-a expus opinia asupra circumstanțelor litigiului între SRL „Summum Service”, Agenția Servicii Publice, Agenția Proprietății Publice, Primăria or.

Vadul lui Vodă și Consiliului or. Vadul lui Vodă l referitor la temeinicia și legalitatea radierii dreptului de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului nominalizat în acțiune, cu înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate asupra terenului vizat după Consiliul or. Vadul lui Vodă. În opinia avocatului, judecătorul Iurie Bejenaru nu va putea adopta o altă soluție în cadrul examinării prezentei cauze, decât cea care să fie în concordanță cu soluția porivit încheierii nr. 3ra-1401/19 din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție. În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea participanților la proces. Examinând cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de recuzare, din motivele ce succed. Articolul 202 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ stipulează că, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente.

Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Potrivit art. 52 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, în temeiurile prevăzute la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei. Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces- verbal. Prevederile art. 51 se aplică corespunzător. În sensul art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într- o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința 2 cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.

Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului. Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de reprezentantul SRL „Summum-Service”, avocatul Oleg Bondarenco, judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20, § 27). În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom). Colegiul precizează că, cererea de recuzare înaintată în temeiul art. 50 alin. (1) lit. d) și e) Cod de procedură civilă, de către reprezentantul SRL „Summum- Service”, avocatul Oleg Bondarenco judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, în esență, a fost motivată prin faptul că judecătorul Iurie Bejenaru, fiind membrul al completului de judecată, a participat la examinarea unei alte cauze conexe și-a expus opinia asupra circumstanțelor litigiului între SRL „Summum Service”, Agenția Servicii Publice, Agenția Proprietății Publice, Primăria or.

Vadul lui Vodă și Consiliului or. Vadul lui Vodă referitor la temeinicia și legalitatea radierii 3 dreptului de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului nominalizat în acțiune, cu înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate asupra terenului vizat după Consiliul or. Vadul lui Vodă. Astfel, în opinia avocatului, judecătorul Iurie Bejenaru nu va putea adopta o altă soluție în cadrul examinării prezentei cauze, decât cea care să fie în concordanță cu soluția porivit încheierii nr. 3ra-1401/19 din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție. Raportând prevederile legale pre citate la circumstanțele cauzei, Colegiul conchide că motivele invocate nu se încadrează cele enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorului la judecarea cauzei.

Or, participarea judecătorului Iurie Bejenaru la examinarea litigiul finalizat prin încheierea invocată în cererea de recuzare nu exclude participarea la judecarea prezentei cauzei în ordine de recurs. La acest capitol, Colegiul notează că, prin încheierea nr. 3ra-1401/19 din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost concluzionat faptul că recursul declarat de Consiliul orașului Vadul lui Vodă și Primăria orașului Vadul lui Vodă, municipiul Chișinău, reprezentați de avocatul Glușcenco Eugeniu împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu se încadrează în termenul de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, ceea ce constituie temei, în conformitate cu art. 246 alin.(2) lit. d) din Codul administrativ, de a considera recursul inadmisibil.

Astfel, Colegiul reține că, prin încheierea nr. 3ra-1401/19 din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție nu a fost verificată legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci la etapa admisibilității instanța a declarat inadmisibil recursul pe un motiv procedural și anume omiterea termenului de declarare a recursului în termenul stabilit de lege. Prin urmare, este nejustificată aserțiunea reprezentantului SRL „Summum- Service”, avocatul Oleg Bondarenco referitor la faptul că prin examinarea litigiului finalizat prin încheierea nr. 3ra-1401/19 din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, ar fi evidentă poziția judecătorului. Implicit, argumentele reprezentantului SRL „Summum-Service”, avocatul Oleg Bondarenco referitor la pronunțarea judecătorului în alte cauze nu pot fi reținute în sensul admiterii cererii de recuzare, având în vedere că fiecare caz se examinează separat.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri [Wettstein împotriva Elveției, pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93]. Concomitent, art. 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar” redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințare sau interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”.

Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât 4 să păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului juridic”. Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorilor, precum și circumstanțele invocate de către reprezentantului SRL „Summum- Service”, avocatul Oleg Bondarenco în susținerea cererii de recuzare înaintată judecătorului Iurie Bejenaru, Colegiul învederează că acestea nu indică la existența unor împrejurări ce ar pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea magistratului recuzat. De altfel, judecătorii judecă cauzele în mod imparțial, în conformitate cu legea și cu propria apreciere a faptelor.

Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, în lipsa unor motive plauzibile, cererea de recuzare este una neîntemeiată și urmează a fi respinsă. În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 50-53, 54 și 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de recuzare depusă de reprezentantul SRL „Summum- Service”, avocatul Oleg Bondarenco, judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Summum-Service” împotriva Agenției Servicii Publice, terț Agenția Proprietății Publice, Consiliul orășenesc Vadul lui Vodă și primarul or.

Vadul lui Vodă, cu privire la contestarea actelor administrative. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecători Ala Cobăneanu Dumitru Mardari Galina Stratulat Mariana Pitic 5