2ac-170/21 — intentarea procesului de insolvabilitate

Dosarul nr. 2ac-170/2021

ÎNCHEIERE

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Ala Cobăneanu

Judecătorii: Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând cererea depusă de Golubenco Natalia și Golubenco Nicolae cu

privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru

în cauza civilă, la cererea Inspectoratului Fiscal de Stat Chișinău, Direcția

Administrare Fiscală Centru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față

de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Galsam Service”,

c o n s t a t ă:

În procedura Curții de Apel Chișinău se află spre examinare cererea de

strămutare a cauzei de insolvabilitate nr.2i-1404/2018 depusă de Golubenco Natalia

și Golubenco Nicolae în temeiul art.43 alin.(2) lit. f) Cod de procedură civilă, în

cauza civilă privind insolvabilitatea debitorului Societatea cu Răspundere Limitată

,,Galsam Service”.

Conform fișei de repartizare din 24 septembrie 2021 dosarul Inspectoratului

Fiscal de Stat Chișinău, Direcția Administrare Fiscală Centru cu privire la intentarea

procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Galsam

Service”, înregistrat la Curtea de Apel Chișinău, cu gradul de complexitate 66,89 a

fost repartizat judecătorului Eugen Clim în mod automat-aleatoriu.

La 04 octombrie 2021 Golubenco Natalia și Golubenco Nicolae au depus

cerere de strămutare a cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) Cod de

procedură civilă, solicitând strămutarea cauzei civile de la Curtea de Apel Chișinău

la o altă instanță de același grad.

La 19 octombrie 2021 Golubenco Natalia și Golubenco Nicolae au depus o

cerere, prin care au solicitat recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Iurie Bejenaru în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii de recuzare a invocat că, familia Golubenco se află în

relații ostile cu judecătorul Iurie Bejenaru, deoarece Golubenco Nicolae, președinte

al AO ,,Investitorii Casei cu Stele din str.Ginta Latină 8” a depus plângere la

Procuratura Generală la 18 octombrie 2021 cu nr.3614 privind atragerea

judecătorului la răspundere penală.

Prin urmare, contrar prevederilor art.50 alin.(1) lit. e) Cod de procedură civilă,

judecătorul Iurie Bejenaru nu a declarat abținere de la examinarea cauzei de

1

insolvabilitate nr.2ac-170/21, astfel există împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului.

Examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorului Iurie Bejenaru,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 52 alin. (1), (2) și (5) Cod de procedură civilă, dacă

există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,

interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri,

recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu

de către instanță.

Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris

pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea

dezbaterii cauzei în fond.

Nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă

nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se

supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

După cum rezultă din materialele cauzei, la 19 octombrie 2021 Golubenco

Natalia și Golubenco Nicolae au depus o cerere, prin care au solicitat recuzarea

judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru în temeiul art. 50 alin. (1)

lit. e) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, Colegiul constată că cererea de recuzare bazată pe motivul că

judecătorul Iurie Bejenaru urma să declarea abținere de la examinarea cauzei de

insolvabilitate nr.2ac-170/21, deoarece familia Golubenco se află în relații ostile cu

judecătorul Iurie Bejenaru, motivul fiind plângere depusă de Golubenco Nicolae la

Procuratura Generală la 18 octombrie 2021 cu nr.3614 privind atragerea

judecătorului la răspundere penală, este neîntemeiată.

Raportând motivele de recuzare la prevederile normelor juridice enunțate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că temeiul de recuzare invocat de Golubenco Natalia și Golubenco

Nicolae este unul nejustificat, neîncadrându-se în prevederile art. 50 alin. (1) lit. e)

din Codul de procedură civilă, deoarece aceaștia au doar suspiciuni de imparțialitate

a judecătorului nominalizat la examinarea prezentei cauze.

Or, simpla invocare a împrejurărilor, care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorului recuzat, fără a le proba, nu poate constitui temei de

admitere a cererii de recuzare.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului la acest

subiect, Curtea a reținut că în sensul art. 6§1 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța trebuie să fie imparțială.

Imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini

2

părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein c. Elveția, hotărârea

din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Imparțialitatea trebuie evaluată (cauza Micallef c. Maltei (GC), pct. 93):

potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este

totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul

de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu

privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei

sale personale (demers subiectiv).

Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice

prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate

obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (cauza Micallef c. Maltei (MC),

pct. 95 și 10).

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa

reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului,

precum și circumstanțele invocate în cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că acestea nu

indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorului Iurie Bejenaru la examinarea cererii privind strămutarea

cauzei la o altă instanță de același grad depusă de Golubenco Natalia și Golubenco

Nicolae.

Colegiul menționează că în litigiul dat, obiect de examinare constituie

examinarea cererii de strămutarea a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă

instanță de același grad, astfel nu se examinează cauza în ordine de recurs, prin

urmare la caz nu sunt prezente temeiurile prevăzute în art. 50 alin. (1) lit. e) din

Codul de procedură civilă.

Astfel, reieșind din constatările relatate la prevederile normelor de drept citate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Golubenco Natalia și

Golubenco Nicolae cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Iurie Bejenaru.

În conformitate cu art. 50-53 și 270 Codul de procedură civilă, Colegiul

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea de recuzare depusă de Golubenco Natalia și Golubenco

Nicolae cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie

Bejenaru, în cauza civilă, la cererea Inspectoratului Fiscal de Stat Chișinău, Direcția

3

Administrare Fiscală Centru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față

de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Galsam Service”.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

4