2ra-1388/21 — cu privire la desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere a copilului minor si pentru intretinerea fostei sotii

Dosarul nr. 2ra-1388/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. G. Manoli) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, V. Cotorobai, I. Secrieru) ÎNCHEIERE 20 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Inga Axenti, reprezentată de avocatul Igor I. Hlopețchi în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ingăi Axenti, reprezentată de avocatul Lilia Trohin împotriva lui Nicolae Triboi cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și pentru întreținerea fostei soții împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Nicolae Triboi și modificată hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor constată: La 11 septembrie 2019, Inga Axenti, reprezentată de avocatul Lilia Trohin a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Triboi, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familie Rîșcani mun.

Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și pentru întreținerea fostei soții. În motivarea acțiunii a invocat că la 21 septembrie 2017, a fost încheiată căsătoria dintre ea și Triboi Nicolae, care a fost înregistrată la Serviciul de Stare Civilă Rîșcani mun. Chișinău și trecută în registrul actelor de stare civilă la nr. 707, iar la XXXXX, s-a născut fiul XXXXX. A menționat că, din cauza neînțelegerilor și certurilor frecvente în familie, caracterele nefiind compatibile, toate căile de împăcare au fost epuizate, iar menținerea familiei în acest caz fiind inoportună. Pârâtul manifestă un comportament agresiv și violent față de ea în prezența copilului.

1 A comunicat reclamanta că de mai mult timp locuiesc separat, iar orice încercări a soților de a păstra familia au avut doar rezultate negative, ceea ce face imposibilă viața comună în continuare. La fel, a comunicat că pârâtul Nicolae Triboi refuză să se prezinte la Oficiul Stării Civile în vederea desfacerii căsătoriei, fapt care se confirmă prin notificarea expediată în adresa acestuia. Totodată, a indicat că de îngrijirea copilului minor XXXXX se ocupă ea, însă între soți permanent apar conflicte și nu pot ajunge la un acord comun privind domiciliul copilului minor, pârâtul nu acordă ajutor material și nici nu contribuie la creșterea și educația copilului, nu procură cele necesare și neavând responsabilitate față de propriul său copil.

Având în vedere că pârâtul lucrează periodic peste hotarele țării, a considerat că acesta urmează să achite o pensie alimentară în mărime fixă de 5 000 de lei lunar până la atingerea majoratului de către copil. La fel, reieșind din prevederile art. 83 lit. b) Codul familiei și luând în considerație faptul că dânsa nu a fost angajată în câmpul muncii, nu are niciun venit suplimentar, pârâtul urmează să-i achite pensia pentru întreținere în favoarea ei în mărime de 2 000 de lei lunar până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 3, 4, 5, 7, 33, 37, 38, 58, 60, 62, 63, 74, 76, 83 Codul familie, art. 5, 7, 39, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX împreună cu mama, încasarea de la Nicolae Triboi în beneficiul ei a pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX în mărime de 5 000 de lei lunar până la atingerea majoratului copilului și a pensiei pentru întreținerea fostei soții în mărime de 2 000 de lei până la atingerea vârstei de 3 ani a copilului. Prin hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea parțial. A fost desfăcută căsătoria încheiată între Nicolae Triboi și Inga Axenti, înregistrată cu nr. 707 la 21 iulie 2017 de către SSC Rîșcani mun. Chișinău. A fost încasată pentru înregistrarea desfacerea căsătoriei de la Nicolae Triboi în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 200 de lei, reclamanta Inga Axenti fiind scutită de la plata taxei de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei.

A fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX împreună cu mama Inga Axenti. A fost încasată de la Nicolae Triboi în beneficiul Ingăi Axenti suma de 140 de lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru examinarea cererii de chemare în judecată. A fost încasată de la Nicolae Triboi în beneficiul Ingăi Axenti pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX în sumă bănească fixă de 3 000 de lei, care urmează a fi plătită lunar din data de 23 iulie 2020 până la atingerea majoratului copilului. A fost încasată de la Nicolae Triboi în beneficiul statului suma de 1 080 de lei cu titlu de taxă de stat, determinată din suma totală a obligațiilor de plată a pensiei de întreținere pentru copilul minor pe un an.

2 A fost încasată de la Nicolae Triboi în beneficiul Ingăi Axenti, care necesită sprijin material fiind ocupată cu îngrijirea copilului comun, pensia de întreținere în sumă bănească fixă plătit lunar în mărime de 1 500 de lei, până la atingerea vârstei de 3 ani de către copilul XXXXX. A fost încasată de la Nicolae Triboi în beneficiul statului suma de 540 de lei cu titlu de taxă de stat, determinată din suma totală a obligațiilor de plată a pensiei de întreținere încasată în favoarea celuilalt soț pe un an.

În susținerea soluției emise, prima instanță a considerat că în speță este necesar a încasa pensia de întreținere pentru copilul minor în sumă bănească fixă, chiar dacă pârâtul a invocat că la moment este șomer și suma solicitată de reclamantă este destul de mare, dar acesta a prezentat acte confirmative precum că a suportat cheltuieli de întreținere a copilului minor din momentul separării și până în prezent, care cu siguranță depășesc lunar suma de 3 000 de lei. Astfel, prima instanță a ajuns la concluzia de a admite parțial cerința privind încasarea pensiei pentru întreținerea copilul minor XXXXX și anume în mărime de 3 000 de lei, care urmează a fi plătită lunar până la atingerea majoratului copilului.

Totodată, prima instanță a reținut că pârâtul Nicolae Triboi a solicitat anexarea bonurilor de plată, care confirmă că din luna septembrie 2019 și până la data emiterii hotărârii judecătorești a participat la întreținerea copilului minor XXXXX, fapt care nu a fost negat nici de reclamantă, respectiv, pensia pentru întreținerea copilului minor urmează a fi încasată din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii și până la atingerea majoratului copilului. Având în vedere că Inga Axenti se află în concediu de îngrijire a copilului minor până la vârsta de 3 ani și ținând cont de prevederile art. 83 lit. b) Codul familiei, prima instanță a admis parțial cerința reclamantei și a dispus spre încasare pensia de întreținere în mărime de 1 500 de lei în beneficiul Ingăi Axenti, care necesită sprijin material, fiind ocupată cu îngrijirea copilului comun XXXXX, născut la XXXXX, timp de 3 ani după nașterea acestuia.

Prin decizia din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Nicolae Triboi, modificată hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor, fiind micșorată suma încasată de la Nicolae Triboi în beneficiul Ingăi Axenti cu titlu de pensie de întreținere a copilului minor XXXXX, de la 3 000 de lei lunar până la suma de 2 000 de lei lunar, începând cu data adresării în instanța de judecată 23 iulie 2020 până la atingerea majoratului copilului minor. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe. În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima instanță greșit a conchis asupra cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, care urma a fi încasată de la Nicolae Triboi.

Astfel, a considerat instanța de apel că prin stabilirea cuantumului pensiei de întreținere de 3 000 de lei/lunar pentru întreținerea copilului minor, ar pune apelantul într-o situație materială mai defavorabilă față de intimată, cu atât mai mult că în ședința instanței de apel, apelantul nu a negat faptul că acordă ajutor necesar 3 copilului minor prin procurarea produselor alimentare, îmbrăcăminte și alte lucruri necesare unui copil. Astfel, cuantumul pensiei de întreținere încasat prin hotărârea primei instanțe în mărime de 3 000 de lei/lunar pentru copilul minor, nu este unul conform cadrului legal și având în vedere informația Biroului Național de Statistică, suma încasată din contul lui Nicolae Triboi în beneficiul Ingăi Axenti cu titlu de pensie de întreținere a copilului minor XXXXX, urmează a fi micșorată de la 3 000 de lei până la 2 000 de lei, care corespunde stării materiale și familiale a părților.

La 9 august 2021, Inga Axenti, reprezentată de avocatul Igor I. Hlopețchi a declarat recurs împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală și neîntemeiată, motiv din care urmează a fi casată. A considerat că reducerea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor de la 3 000 de lei la 2 000 de lei, nu numai că contravine bunelor moravuri, dar și este contrară interesului suprem al copilului. Instanța de apel a apreciat arbitrar probele prezentate cu încălcarea prevederilor art. 130 CPC, fapt ce a impus pronunțarea unei soluții greșite.

La 18 august 2021, în adresa lui Nicolae Triboi și Direcției Asistență Socială și Protecție a Familie Rîșcani mun. Chișinău a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Inga Axenti, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 98 vol. II), fiind recepționată de Direcția Asistență Socială și Protecție a Familie Rîșcani mun. Chișinău la 23 august 2021, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 100 vol. II). Corespondența menționată expediată în adresa lui Nicolae Triboi a fost returnată de către oficiul poștal cu mențiunea „necunoscut” (f. d. 101 vol. II). La 21 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Direcția Asistență Socială și Protecție a Familie Rîșcani mun.

Chișinău a depus referință la recursul declarat de Inga Axenti, menționând că interesele copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate. Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care Nicolae Triboi să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 8 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 83 vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Tot actele cauzei atestă că la 7 iunie 2021, copia deciziei recurate a fost expediată și la adresa electronică a reprezentantului recurentei, avocatului Igor 4 I. Hlopețchi, ceea ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 82 vol. II). Prin urmare, având în vedere că actul trimis destinatarului prin poșta electronică se consideră recepționat în ziua expedierii, termenul de declarare a recursului a început să curgă la data de 8 iunie 2021 și, respectiv, a expirat la data de 8 august 2021. Dat fiind faptul că data de 8 august 2021 a fost zi de duminică, prin urmare zi nelucrătoare, în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2) CPC, ultima zi de depunere a recursului se constată a fi 9 august 2021, ca următoarea zi lucrătoare.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 9 august 2021 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Inga Axenti, reprezentată de avocatul Igor I. Hlopețchi, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inga Axenti, reprezentată de avocatul Igor I. Hlopețchi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura 5 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Inga Axenti, reprezentată de avocatul Igor I. Hlopețchi urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Inga Axenti, reprezentată de avocatul Igor I. Hlopețchi. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6