2ra-1472/21 — înlăturarea obstacolelor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- înlăturarea obstacolelor
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1472/21 — înlăturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1472/2021
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)
ÎNCHEIERE
20 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ludmila
Andriaș,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Andriaș
împotriva lui Veaceslav Melnic cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea
bunului imobil, evacuare din bunul imobil și constatarea nulității testamentului,
și cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Melnic împotriva
Ludmilei Andriaș cu privire la recunoașterea testamentului nul și excluderea bunului
imobil din masa succesorală,
împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
respins apelul declarat de Ludmila Andriaș, a fost admis apelul declarat de
Veaceslav Melnic, a fost casată hotărârea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Drochia,
sediul central și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii inițiale
și admiterii parțiale a acțiunii reconvenționale,
c o n s t a t ă:
La 27 decembrie 2011 Ludmila Andriaș a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Veaceslav Melnic cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea
bunului imobil situat în xxxxx în folosirea bunului imobil-garaj situat în or. Drochia,
a autoturismului cât și averea mobilă, avere succesorală deschisă după decesul Raisei
Cernei, încasarea cheltuielilor de judecată și aplicarea măsurilor de asigurare a
acțiunii.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 29 septembrie 2011 a decedat Cernei
Raisa. După decesul acesteia s-a deschis succesiunea asupra averii succesorale care
constă din spațiul locativ situat în xxxxx, averea mobilă, garaj situat în or. Drochia
și autoturism. Reclamanta este moștenitor testamentar a averii succesorale. Prin
testamentul din 25 martie 2008 decedata Cernei Larisa i-a testat toată averea mobilă
și imobilă reclamantei. Testamentul a fost autentificat la notarul Dina Ghedreuțan la
data de 25 martie 2008, sub nr.1780. După decesul lui Cernei Raisa, în luna
noiembrie a anului 2011, reclamanta a depus la notar cerere de acceptare a averii
succesorale. La data de 25 noiembrie 2011, reclamantei i-a fost eliberat certificat de
calitate de moștenitor.
1
În prezent fostul soț a decedatei Cernei Raisa, pârâtul Veaceslav Melnic îi
creează reclamantei obstacole la folosirea averii succesorale. Pârâtul nu locuiește în
apartamentul xxxxx, dar fără permisiunea sa a schimbat lacătele la apartament, nu îi
permite să intre în apartament, se folosește de averea mobilă într-un mod neglijent,
prin care aduce bunurile într-o stare defectată.
În acest mod, a susținut reclamanta că pârâtul îi încalcă drepturile sale ca
moștenitor testamentar.
La 01 februarie 2012 Veaceslav Melnic a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva Ludmilei Andriaș, prin care a solicitat de a fi recunoscut nul
testamentul din 25 martie 2008 încheiat între Raisa Cernei și Ludmila Andriaș.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 25 martie 2008 fosta lui soție, Cernei
Raisa a lăsat testament pe toată averea sa mobilă și imobilă rudei sale Ludmila
Andriaș. Cu fosta soție reclamantul a locuit împreună 17 ani în apartamentul lor
comun situat în xxxxxx, unde locuiește și în prezent. Pe parcursul ultimilor 3-4 ani
Cernei Raisa s-a îmbolnăvit xxxx și se trata la spitalul de boli xxxx, periodic trecea
cursuri de xxxx. În anul 2008 la momentul întocmirii testamentului, starea sănătății
Raisei Cernei s-a agravat și nu-și dădea seama de acțiunile și purtările sale.
Prin încheierea din 09 februarie 2012 a Judecătoriei Drochia a fost conexat
într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Ludmila Andriaș împotriva lui Veaceslav Melnic cu privire la înlăturarea
obstacolelor în folosirea bunului imobil și cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Veaceslav Melnic împotriva Ludmilei Andriaș cu privire la
recunoașterea testamentului nul (f.d.24-25, Vol. I).
La 11 iulie 2012, reclamanta Ludmila Andriaș a depus cerere de chemare în
judecată suplimentară prin care a solicitat înlăturarea obstacolelor în folosirea
bunului imobil situat în xxxxx, în folosirea bunului imobil-garaj situat în or. Drochia,
a autoturismului cât și averea mobilă, avere succesorală deschisă după decesul Raisei
Cernei; evacuarea lui Veaceslav Melnic din bunul imobil situat în or. Drochia, xxxxx
încasarea cheltuielilor de judecată și aplicarea măsurilor de asigurare.
În motivarea acțiunii suplimentare a invocat argumente similare celor din
acțiunea inițială și că în urma succesiunii testamentare a devenit proprietara
apartamentului din litigiu.
La 11 iulie 2012 Veaceslav Melnic a depus cerere de chemare în judecată
suplimentară împotriva Ludmilei Andriaș, prin care a solicitat excluderea a ½ din
apartamentul situat în xxxxx din masa succesorală deschisă după decesul Raisei
Cernei și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii suplimentare a invocat argumente similare celor din
acțiunea inițială depusă de Veaceslav Melnic. Suplimentar a invocat că, în perioada
celor 17 ani a efectuat un șir de lucrări în apartament, lucrări pe care le apreciază ca
fiind ½ din costul apartamentului.
La 16 iulie 2012, Ludmila Andriaș a depus cerere de chemare în judecată
suplimentară împotriva lui Veaceslav Melnic prin care a solicitat declararea nulă a
testamentului nr. 1839 autentificat la 16 iulie 2010 de notarul public Tatiana
Jernovaia prin care Raisa Cernei a testat averea autoturismul de model Ford Escort
cu numărul de înmatriculare xxxxx și garajul situat în or. Drochia, xxxxx lui
Veaceslav Melnic și încasarea cheltuielilor de judecată.
2
În motivarea acțiunii suplimentare a invocat argumente similare celor din
acțiunea inițială. Suplimentar a invocat că, recent a aflat despre existența unui alt
testament din numele decedatei Raisa Cernei prin care aceasta a testat autoturismul
de marca Ford model Escort cu număr de înmatriculare xxxxx și garajul situat în or.
Drochia, xxxxxx lui Veaceslav Melnic, testamentul nr. 1839 autentificat la 16 iulie
2010 de notarul public Tatiana Jernovaia.
A considerat că, testamentul în cauză este nelegitim, fiind întocmit în urma
unui comportament dolosiv din partea pârâtului, cât și prin aplicarea unor presiuni
psihice din partea pârâtului, respectiv testamentul în cauză urmează a fi declarat nul.
Prin hotărârea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central atât
acțiunea depusă de Ludmila Andriaș, cât și acțiunea depusă de Veaceslav Melnic
au fost respinse ca neîntemeiate.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Veaceslav Melnic, reprezentat
de avocatul Eduard Ceornea, la 20 mai 2019 și 23 august 2019, a declarat apel,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii
acțiunii reconvenționale depuse de Veaceslav Melnic și emiterea în această parte a
unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii sale, iar acțiunea depusă de Ludmila
Andriaș să fie respinsă.
Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 17 iunie 2019 și 30 august
2019 Ludmila Andriaș a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului,
casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii depuse de Ludmila
Andriaș și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a
acțiunii sale în rest hotărârea primei instanțe de menținut.
Prin decizia din 12 mai 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul
declarat de Ludmila Andriaș, a fost admis apelul declarat de Veaceslav Melnic și a
fost casată integral hotărârea primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care
a fost respinsă acțiunea depusă de Ludmila Andriaș, a fost admisă parțial acțiunea
depusă de Veaceslav Melnic și a fost anulat testamentul întocmit de Raisa Cernei la
25 martie 2008, înregistrat cu nr. 1780 la notarul Dina Ghedreuțan pe numele
Ludmilei Andriaș, a fost încasat în beneficiul lui Veaceslav Melnic de la Ludmila
Andriaș cheltuielile de judecată în cuantum de 7129 de lei, în rest acțiunea depusă
de Veaceslav Melnic a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art. art. 11 lit. b),
1473, 1432 alin. (3), 1449 alin. (1) și (2), 1469 alin. (1), art. 216 alin. (2), 218 alin.
(1) și (4), 224 alin. (1) din Codul civil, în vigoare până la 01 martie 2019, și a stabilit
că Veaceslav Melnic este soțul supraviețuitor al defunctei Raisa Cernei și în cazul
declarării nulității testamentului întocmit de Raisa Cernei în favoarea Ludmilei
Andriaș va surveni moștenirea legală, potrivit căreia dânsul e moștenitor legal de
clasa I fapt stipulat în art.1499 Codul civil în coraport cu art. 1500 alin. (1) lit. a)
Codul civil, și prin urmare e îndreptățit să înainteze acțiune în judecată ce ține de
nulitatea testamentului întocmit de soția defunctă în favoarea terțului.
A mai stabilit instanța de apel că Ludmila Andriaș este persoană interesată
având la momentul deschiderii succesiunii statut de moștenitor testamentar, potrivit
testamentului nr.1780 din 25 martie 2008, întocmit de Raisa Cernei, autentificat de
notarul Dina Ghedreuțan, și la fel este îndreptățită de a contesta testamentul nr. 1839
3
din 16 iulie 2010, întocmit de Raisa Cernei în favoarea lui Veaceslav Melnic,
autentificat de notarul public Tatiana Jernovaia.
Colegiul civil al instanței de apel a reținut că, apelantul Veaceslav Melnic a
invocat temei de anulare a testamentului nr.1780 din 25 martie 2008, - încheierea
actului juridic de o persoană fără discernământ sau care nu își putea dirija acțiunile
(art.225 Codul civil), iar apelanta Andriaș Ludmila a invocat temei de anulare a
testamentului nr. 1839 din 16 iulie 2010 – încheierea actului juridic determinat de
comportamentul dolosiv (art.228 Codul civil) și constrângerii prin violență psihică
(art. 229 Codul civil) din partea lui Veaceslav Melnic.
Reieșind din corelația normelor legale enunțate, Colegiul civil al instanței de
apel a constatat existența temeiurilor de fapt și de drept pentru anularea testamentului
înregistrat cu nr.1780 din 25 martie 2008 întocmit de Raisa Cernei în favoarea
Ludmilei Andriaș, autentificat de notarul Dina Ghedreuțan în temeiul art. 24 alin.
(1).
În sensul prezentului articol, Colegiul instanței de apel a menționat că
nulitatea actului juridic poate fi solicitată în cazul în care se va demonstra că o parte
era lipsită de discernământ, adică nu avea facultatea de a pătrunde, de a judeca și a
aprecia lucrurile la justa lor valoare, sau nu era în stare să înțeleagă sensul acțiunilor
sale sau să le dirijeze. Respectiv, cauzele care pot genera asemenea stare a persoanei
pot fi de diferită natură, acestea neavând importantă juridică, în situația în care
legislatorul nu le-a prevăzut expres.
La caz, s-a constatat că la momentul perfectării-semnării testamentului în
favoarea Ludmilei Andriaș, testatoarea Raisa Cernei acționa fără discernământ
datorită bolii de care suferea, iar datorită acestei maladii dânsa nu avea capacitatea
de exercițiu și nu avea capacitatea de a conștientiza și a înțelege sensul acțiunilor
sale și a dirija cu ele, fapt reținut în Raportul de expertiză judiciară nr. 202035A0591
din 17 februarie 2021 executat de Centrul de Medicină Legală.
Aici, Colegiul civil a menționat că, deși anterior au fost dispuse și executate
trei expertize psihiatrico-legale post-mortem a defunctei Raisa Cernei: actele
nr.158a-2013 din 30 aprilie 2013 (f.d. 158160); nr.441a-2014 din 18 noiembrie
2014, de expertiză psihiatrico-legală, efectuată în condiții ambulator, după moarte,
efectuate de IMSP Spitalul de psihiatrie Bălți și Raportul de expertiză psihiatrico-
legală ambulatorie postumă nr.130 f/f -2014 din 24 iunie 2013 efectuat de IMSP
Spitalul Clinic de Psihiatrie MS, Colegiul civil al instanței de apel a ținut cont de
Raportul de expertiză judiciară nr. 202035A0591 din 17 februarie 2021, executat de
Centrul de Medicină Legală (f.d.176-189, Vol-IV), deoarece raportul dat este
apreciat de colegiul civil ca fiind unul mai amplu, efectuat în baza unui set mai larg
de materiale și obiective prezentate - 8 fișe medicale ale bolnavei Raisa Cernei (la
anterioare 2 și 5 fișe), executat în baza metodicii-tip MT- 27.02. de efectuare a
expertizei psihiatrico-legală în baza documentelor, aprobată la 29 noiembrie 2018.
Expertiza data este o expunere logică, consecutivă a întreg procesului de cercetare:
prezintă o informație despre bolile decedatei pentru perioada în care se desfășoară
voința, s-a examinat cu ce medicamente a fost tratată. Ca urmare a analizei medicale
a sănătății decedatei, s-a stabilit o concluzie cu privire la posibilele devieri/tulburări
mentale ale testatoarei Raisa Cernei, care, la momentul scrierii voinței, nu i-au putut
permite să gestioneze în mod adecvat moștenirea în documentul testamentar.
4
Respectiv testamentul nr.1780 din 25 martie 2008 înregistrat la notarul Dina
Ghedreuțan este nul, deoarece s-a constatat cu certitudine că Raisa Cernei la 25
martie 2008, momentul întocmirii/semnării testamentului, nu avea capacitatea de
exercițiu, nu avea capacitatea de a conștientiza și a înțelege sensul acțiunilor sale și
de a dirija cu ele.
Prin urmare, cerința lui Veaceslav Melnic împotriva Ludmilei Andriaș privind
declararea nulității testamentului instanța de apel a admis-o.
Referitor la pretenția formulată de Veaceslav Melnic privind excluderea a ½
din apartamentul situat în xxxxx din masa succesorală deschisă după decesul Raisei
Cernei, instanța de apel a ajuns la concluzia de a o respinge ca neîntemeiată. Or,
apelantul-intimat Veaceslav Melnic nu a prezentat probe pertinente și concludente,
înscrisuri justificative care ar confirma faptul că, în timpul vieții în comun cu
defuncta Raisa Cernei a efectuat lucrări de reparație în apartamentul situat în or.
xxxxx din sursele financiare proprii, prin care esențial s-a mărit valoarea bunului
imobil.
De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind întemeiată pretenția cu privire
la declararea nulă a testamentului nr. 1839 autentificat la 16 iulie 2010 de notarul
public Tatiana Jernovaia prin care Raisa Cernei a testat averea - autoturismul de
marca Ford model Escort cu nr. de înmatriculare xxxxx și garajul situat în or.
Drochia, xxxxx lui Veaceslav Melnic, deoarece la actele cauzei lipsesc careva probe
prin care s-ar dovedi faptul că Raisa Cernei a întocmit testamentului nr. 1839 din 16
iulie 2010 în favoarea lui Veaceslav Melnic, ca urmare a aplicării de către ultimul a
violenței psihice precum și nu s-a confirmat comportamentul dolosiv al acestuia în
scopul determinării Raisei Cernei de a-i testa lui Veaceslav Melnic autoturismul de
marca Ford model Escort cu nr. de înmatriculare xxxxx și garajul situat în or.
Drochia, xxxxx.
Astfel, colegiul civil al instanței de apel nu a constatat careva circumstanțe ce
ar putea produce efectele unui viciu de consimțământ.
La fel, Colegiul civil al instanței de apel a conchis că este neîntemeiată și
pretenția Ludmilei Andriaș cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea
bunurilor succesorale rămase după decesul Raisei Cernei, deoarece apelanta nu este
proprietara bunurilor ramase după decesul Raisei Cernei, și prin urmare nu este în
drept să înainteze cerințe față de Veaceslav Melnic ce ține de înlăturarea obstacolelor
la folosirea acestor bunuri imobile.
La 18 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ludmila Andriaș a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea respingerii
acțiunii depuse de Ludmila Andriaș cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri
de admitere integrală a acțiunii, în rest hotărârea primei instanțe de menținut.
În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de
apel, deoarece la examinarea cauzei a avut loc aplicarea eronată a normelor de drept
material. La emiterea hotărârii instanța de apel nu a studiat obiectiv circumstanțele
cauzei și ca urmare a interpretat eronat legea la soluționarea litigiului.
A susținut că este moștenitor testamentar al decedatei Raisa Cernei, deoarece
testamentul a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, la momentul
5
întocmirii testamentului a fost verificată capacitatea și responsabilitatea decedatei
Raisa Cernei.
La 18 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Melnic Veaceslav,
reprezentat de avocatul Eduard Ceornea a depus referință, prin care a solicitat de a
considera inadmisibil recursul declarat de Ludmila Andriaș.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a emis decizia contestată
la 12 mai 2021 și a expediat părților copia acesteia la 18 iunie 2021.
Astfel, recursul declarat de Ludmila Andriaș la 18 august 2021, este în
termenul prevăzut de lege.
Examinând temeiurile recursului declarat de Ludmila Andriaș completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ludmila Andriaș nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
6
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Ludmila Andriaș urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Ludmila Andriaș se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
7