2r-580/21 — Încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea sumei
- Temei legal
- Restituirea apelului, depunerea tardivă a apelului, temeiurile repunerii în termen
2r-580/21 — Încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-580/21 Instanța de fond: Judecătoria Cimișlia, sediul Central, judecător – V. Carapirea Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, judecători – D. Fujenco, L. Caraianu, A. Mironov D E C I Z I E 20 octombrie 2021 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând cererea de recurs înaintată de Corlăteanu Alexandru, prin intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Cătădeni- Lux” către SRL „LGS Design” și Corlăteanu Alexandru cu privire la încasarea sumei, împotriva încheierii din 28 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respinsă cererea apelantului Corlăteanu Alexandru, înaintată prin intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan cu privire la repunerea în termen a apelului, fiind resituită cererea de apel împotriva hotărârii din 31 martie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, c o n s t a t ă: La 02 iulie 2018, SRL „Cătădeni-Lux” a înaintat cerere de chemare în judecată către SRL „LGS Design” și Corlăteanu Alexandru cu privire la încasarea în mod solidar de la SRL „LGS Design” și Corlăteanu Alexandru în beneficiul SRL „Cătădeni-Lux” a datoriei restante în sumă totală de 74 001, 03 lei, a penalității în sumă de 66 600,90 lei și a tuturor cheltuielilor juridice suportate, inclusiv pentru achitarea taxei de stat.
Prin hotărârea din 31 martie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Cătădeni-Lux” către SRL „LGS Design” cu privire la încasarea sumei; s-a dispus încasarea în mod solidar de la SRL „LGS Design” și Corlăteanu Alexandru în beneficiul SRL „Cătădeni-Lux” a dobânzii de întârziere, rezultată din contractul de vânzare-cumpărare nr. 5 din 16 noiembrie 2017, în sumă de 66 600,90 lei, a cheltuielilor de judecată suportate în sumă de 4 218 lei, iar în total s-a încasat suma de 70 818,90 lei. La 02 iunie 2021, a fost emisă încheierea Judecătoriei Cimișlia, sediul Central prin care s-a dispus corectarea greșelii din dispozitivul hotărârii nr. 2-654/18 din 31 1 martie 2021: sintagma 70818 (patru mii trei sute șaizeci) lei 90 bani – s-a corectat cu sintagma – 70818 (șaptezeci mii opt sute optsprezece) lei 90 bani.
La 22 iunie 2021, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, avocatul Dobrioglo Ruslan, acționând în interesele lui Corlăteanu Alexandru, a solicitat repunerea în termenul de înaintare a apelului din motive justificative, deoarece de hotărârea primei instanțe din 31 martie 2021 a luat cunoștință la 17 iunie 2021. Totodată, a solicitat admiterea apelului și casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care pretențiile reclamantului să fie respinse integral. Prin încheierea din 28 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă cererea apelantului Corlăteanu Alexandru, înaintată prin intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan cu privire la repunerea în termen a apelului, fiind resituită cererea de apel împotriva hotărârii din 31 martie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
La 11 august 2021 (prin poștă), Corlăteanu Alexandru, prin intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan, a declarat recurs împotriva încheierii din 28 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat casarea acesteia și remiterea spre rejudecare a cererii de repunere în termen a apelului. În motivarea recursului, s-a invocat faptul că avocatul recurentului a luat cunoștință de materialele cauzei la 17 iunie 2021 – dată când i-a devenit cunoscut dispozitivul hotărârii primei instanțe. Respectiv, recurentul consideră că urma a fi repus în termenul de declarare a apelului, deoarece a contestat hotărârea imediat ce i-a devenit cunoscut dispozitivul.
Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Corlăteanu Alexandru, prin intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan este neîntemeiat și necesită a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 28 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost expediată participanților la proces la 04 august 2021 (f.d. 187) și recepționată de reprezentantul recurentului la 12 august 2021 (f.d. 193). Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost înregistrată la 13 august 2021, fiind expediată prin poștă la 11 august 2021, Colegiul constată că recursul a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din momentul emiterii.
Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii. 2 În speță, se constată că prin încheierea din 28 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă cererea apelantului Corlăteanu Alexandru, înaintată prin intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan cu privire la repunerea în termen a apelului, fiind resituită cererea de apel împotriva hotărârii din 31 martie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.
Potrivit cererii de recurs, avocatul Dobrioglo Ruslan a argumentat omiterea termenului de depunere a cererii de apel, prin faptul că prima instanță nu l-a citat nici pe el, nici pe clientul său, avizele prezente la materialele dosarului au fost semnate de persoane necunoscute, iar instanța s-a pronunțat în lipsa lor asupra litigiului. Examinând minuțios materialele cauzei, Colegiul a stabilit că recurentul și avocatul său au cunoscut despre existența prezentului litigiu, au participat la numeroase ședințe de judecată, au înaintat cereri și demersuri și au fost înștiințați de multiple ori despre ședințele de judecată care urmau să aibă loc. Astfel, la 17 octombrie 2018, avocatul Dobrioglo Ruslan a depus referință (f.d.
72-73) și o cerere de numire a unei expertize grafoscopice (f.d. 76); în ședința de judecată din 23 ianuarie 2019 a fost prezent Corlăteanu Alexandru și avocatul său Dobrioglo Ruslan; în ședințele de judecată din 26 februarie 2019, 15 martie 2019, 23 mai 2019 și 01 iulie 2019 a participat avocatul Dobrioglo Ruslan; pentru ședința de judecată din 18 iunie 2020 avocatul Dobrioglo Ruslan a depus o cerere de amânare (f.d. 128); în ședința de judecată din 03 septembrie 2020 a participat avocatul Dobrioglo Ruslan, fiind înștiințat despre următoarea ședință pentru 20 noiembrie 2020 (f.d. 131); la 20 noiembrie 2020 avocatul Dobrioglo Ruslan a depus o cerere privind petrecerea ședinței în lipsa pârâtului și a reprezentantului pârâtului (f.d.
141); potrivit avizului de recepție avocatul Dobrioglo Ruslan a recepționat citația pentru ședința de judecată din 15 decembrie 2020 (f.d 145); potrivit avizului de recepție avocatul Dobrioglo Ruslan a recepționat citația pentru ședința de judecată din 25 martie 2021 (f.d 155); în ședința de judecată din 25 martie 2021 Corlăteanu Alexandru și avocatul său Dobrioglo Ruslan nu s-au prezentat, cauza fiind examinată în lipsa lor, deliberarea și pronunțarea hotărârii fiind amânată pentru 31 martie 2021. Colegiul conchide că, recurentul și avocatul acestuia au cunoscut despre existența litigiului, au participat la ședințele de judecată, au beneficiat de toate drepturile 3 procesuale oferite de lege, având totodată obligația de a se informa despre soarta dosarului și nu au probat impedimentele de a contesta hotărârea în termenul specificat în art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Or, momentul din care urmează a fi calculat acest termen este clar delimitat de către legiuitor, acesta fiind determinat de momentul pronunțării hotărârii, și nu de momentul recepționării copiei acesteia de către participantul la proces. În acest context, este de reținut și art. 102 alin. (41) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia participanții la proces înștiințați în mod legal o dată, nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. art. 116 din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. Este de menționat faptul că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia. În așa mod, materialele cauzei atestă faptul că, la data pronunțării încheierii contestate, la materialele cauzei nu erau anexate probe incontestabile care să certifice faptul imposibilității apelantului de a contesta hotărârea în termen.
Respectiv, Colegiul susține poziția instanței de apel cu privire la faptul că apelantul nu a probat motivele omiterii termenului de depunere a cererii de apel. Astfel, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului de depunere a apelului. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.
Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în 4 funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.
În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de Corlăteanu Alexandru, prin intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan, împotriva încheierii din 28 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către instanța de recurs. Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Corlăteanu Alexandru, prin intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan.
Se menține încheierea din 28 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Cătădeni-Lux” către SRL „LGS Design” și Corlăteanu Alexandru cu privire la încasarea sumei. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.