2r-580/21 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2r-580/21

Instanța de fond: Judecătoria Cimișlia, sediul Central, judecător – V. Carapirea

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, judecători – D. Fujenco, L. Caraianu, A. Mironov

D E C I Z I E

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând cererea de recurs înaintată de Corlăteanu Alexandru, prin

intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Cătădeni-

Lux” către SRL „LGS Design” și Corlăteanu Alexandru cu privire la încasarea

sumei,

împotriva încheierii din 28 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respinsă cererea apelantului Corlăteanu Alexandru, înaintată prin intermediul

avocatului Dobrioglo Ruslan cu privire la repunerea în termen a apelului, fiind

resituită cererea de apel împotriva hotărârii din 31 martie 2021 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă,

c o n s t a t ă:

La 02 iulie 2018, SRL „Cătădeni-Lux” a înaintat cerere de chemare în judecată

către SRL „LGS Design” și Corlăteanu Alexandru cu privire la încasarea în mod

solidar de la SRL „LGS Design” și Corlăteanu Alexandru în beneficiul SRL

„Cătădeni-Lux” a datoriei restante în sumă totală de 74 001, 03 lei, a penalității în

sumă de 66 600,90 lei și a tuturor cheltuielilor juridice suportate, inclusiv pentru

achitarea taxei de stat.

Prin hotărârea din 31 martie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Cătădeni-Lux” către SRL

„LGS Design” cu privire la încasarea sumei; s-a dispus încasarea în mod solidar de

la SRL „LGS Design” și Corlăteanu Alexandru în beneficiul SRL „Cătădeni-Lux” a

dobânzii de întârziere, rezultată din contractul de vânzare-cumpărare nr. 5 din 16

noiembrie 2017, în sumă de 66 600,90 lei, a cheltuielilor de judecată suportate în

sumă de 4 218 lei, iar în total s-a încasat suma de 70 818,90 lei.

La 02 iunie 2021, a fost emisă încheierea Judecătoriei Cimișlia, sediul Central

prin care s-a dispus corectarea greșelii din dispozitivul hotărârii nr. 2-654/18 din 31

1

martie 2021: sintagma 70818 (patru mii trei sute șaizeci) lei 90 bani – s-a corectat

cu sintagma – 70818 (șaptezeci mii opt sute optsprezece) lei 90 bani.

La 22 iunie 2021, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, avocatul

Dobrioglo Ruslan, acționând în interesele lui Corlăteanu Alexandru, a solicitat

repunerea în termenul de înaintare a apelului din motive justificative, deoarece de

hotărârea primei instanțe din 31 martie 2021 a luat cunoștință la 17 iunie 2021.

Totodată, a solicitat admiterea apelului și casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care pretențiile reclamantului să fie respinse integral.

Prin încheierea din 28 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă

cererea apelantului Corlăteanu Alexandru, înaintată prin intermediul avocatului

Dobrioglo Ruslan cu privire la repunerea în termen a apelului, fiind resituită cererea

de apel împotriva hotărârii din 31 martie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central

în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 11 august 2021 (prin poștă), Corlăteanu Alexandru, prin intermediul

avocatului Dobrioglo Ruslan, a declarat recurs împotriva încheierii din 28 iulie 2021

a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat casarea acesteia și remiterea spre

rejudecare a cererii de repunere în termen a apelului.

În motivarea recursului, s-a invocat faptul că avocatul recurentului a luat

cunoștință de materialele cauzei la 17 iunie 2021 – dată când i-a devenit cunoscut

dispozitivul hotărârii primei instanțe. Respectiv, recurentul consideră că urma a fi

repus în termenul de declarare a apelului, deoarece a contestat hotărârea imediat ce

i-a devenit cunoscut dispozitivul.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Corlăteanu Alexandru,

prin intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan este neîntemeiat și necesită a fi respins

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 28 iulie 2021 a Curții de Apel

Comrat a fost expediată participanților la proces la 04 august 2021 (f.d. 187) și

recepționată de reprezentantul recurentului la 12 august 2021 (f.d. 193). Astfel,

ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost înregistrată la 13 august 2021, fiind

expediată prin poștă la 11 august 2021, Colegiul constată că recursul a fost declarat

în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

2

În speță, se constată că prin încheierea din 28 iulie 2021 a Curții de Apel

Comrat, a fost respinsă cererea apelantului Corlăteanu Alexandru, înaintată prin

intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan cu privire la repunerea în termen a

apelului, fiind resituită cererea de apel împotriva hotărârii din 31 martie 2021 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Central în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de

procedură civilă.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie

o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive

întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza

cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea

și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Potrivit cererii de recurs, avocatul Dobrioglo Ruslan a argumentat omiterea

termenului de depunere a cererii de apel, prin faptul că prima instanță nu l-a citat

nici pe el, nici pe clientul său, avizele prezente la materialele dosarului au fost

semnate de persoane necunoscute, iar instanța s-a pronunțat în lipsa lor asupra

litigiului.

Examinând minuțios materialele cauzei, Colegiul a stabilit că recurentul și

avocatul său au cunoscut despre existența prezentului litigiu, au participat la

numeroase ședințe de judecată, au înaintat cereri și demersuri și au fost înștiințați de

multiple ori despre ședințele de judecată care urmau să aibă loc.

Astfel, la 17 octombrie 2018, avocatul Dobrioglo Ruslan a depus referință (f.d.

72-73) și o cerere de numire a unei expertize grafoscopice (f.d. 76); în ședința de

judecată din 23 ianuarie 2019 a fost prezent Corlăteanu Alexandru și avocatul său

Dobrioglo Ruslan; în ședințele de judecată din 26 februarie 2019, 15 martie 2019,

23 mai 2019 și 01 iulie 2019 a participat avocatul Dobrioglo Ruslan; pentru ședința

de judecată din 18 iunie 2020 avocatul Dobrioglo Ruslan a depus o cerere de

amânare (f.d. 128); în ședința de judecată din 03 septembrie 2020 a participat

avocatul Dobrioglo Ruslan, fiind înștiințat despre următoarea ședință pentru 20

noiembrie 2020 (f.d. 131); la 20 noiembrie 2020 avocatul Dobrioglo Ruslan a depus

o cerere privind petrecerea ședinței în lipsa pârâtului și a reprezentantului pârâtului

(f.d. 141); potrivit avizului de recepție avocatul Dobrioglo Ruslan a recepționat

citația pentru ședința de judecată din 15 decembrie 2020 (f.d 145); potrivit avizului

de recepție avocatul Dobrioglo Ruslan a recepționat citația pentru ședința de

judecată din 25 martie 2021 (f.d 155); în ședința de judecată din 25 martie 2021

Corlăteanu Alexandru și avocatul său Dobrioglo Ruslan nu s-au prezentat, cauza

fiind examinată în lipsa lor, deliberarea și pronunțarea hotărârii fiind amânată pentru

31 martie 2021.

Colegiul conchide că, recurentul și avocatul acestuia au cunoscut despre existența

litigiului, au participat la ședințele de judecată, au beneficiat de toate drepturile

3

procesuale oferite de lege, având totodată obligația de a se informa despre soarta

dosarului și nu au probat impedimentele de a contesta hotărârea în termenul

specificat în art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Or, momentul din care

urmează a fi calculat acest termen este clar delimitat de către legiuitor, acesta fiind

determinat de momentul pronunțării hotărârii, și nu de momentul recepționării

copiei acesteia de către participantul la proces.

În acest context, este de reținut și art. 102 alin. (41) din Codul de procedură civilă,

potrivit căruia participanții la proces înștiințați în mod legal o dată, nu pot invoca

necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. art. 116 din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui

act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în

termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se

examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,

data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în

termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea

și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Este de menționat faptul că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia

încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia. În așa mod, materialele

cauzei atestă faptul că, la data pronunțării încheierii contestate, la materialele cauzei

nu erau anexate probe incontestabile care să certifice faptul imposibilității

apelantului de a contesta hotărârea în termen. Respectiv, Colegiul susține poziția

instanței de apel cu privire la faptul că apelantul nu a probat motivele omiterii

termenului de depunere a cererii de apel.

Astfel, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor drepturi procedurale

participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu bună-credință

de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri de drepturi, la

caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului de depunere a apelului.

Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au putere de convingere,

poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

4

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest

sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se

conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un

scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul

vizat.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat

de Corlăteanu Alexandru, prin intermediul avocatului Dobrioglo Ruslan, împotriva

încheierii din 28 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat, este neîntemeiat, iar actul de

discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Corlăteanu Alexandru, prin intermediul

avocatului Dobrioglo Ruslan.

Se menține încheierea din 28 iulie 2021 a Curții de Apel Comrat, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Cătădeni-Lux” către SRL „LGS

Design” și Corlăteanu Alexandru cu privire la încasarea sumei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

5