3ra-662/21 — anularea actului administrativ , repararea prejudiciului moral

3ra-662/21 — anularea actului administrativ , repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-662/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, G. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Victor Burduh

examinând recursul depus de Serviciul Tehnologii Informaționale al

Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Andrei Canna împotriva Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 30 iulie 2018, Andrei Canna a depus cererea de chemare în judecată împotriva

Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne (în

continuare STI al MAI) cu privire anularea actului administrativ și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 03 iulie 2018 a fost emis ordinul STI nr.

50ef cu privire la sancționarea disciplinară a specialistului superior al DAC „Nord” a

DGMCT a STI, inspector superior Andrei Canna, prin care a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub formă de „mustrare”.

Temei de emitere a ordinului a servit faptul precum că, la data de 08 iunie 2018,

ora 10:35, în cancelaria STI a parvenit ordinul MAI nr.194 din 07 iunie 2018 cu

privire la organizarea și desfășurarea maratonului sub genericul „Împreună spunem

nu traficului de ființe umane”.

Conducerea STI al MAI a indicat șefului secției resurse umane a STI al MAI, să

asigure prezența și participarea a 15 angajați la eveniment.

Astfel, la 08 iunie 2018, specialistul principal al secției resurse umane, a solicitat

de la șefii subdiviziunilor structurale ale STI al MAI, prin poșta guvernamentală, să

1

asigure prezența a cîte 5 angajați din subordine la evenimentul dat, fiind confirmată

participarea doar a trei angajați.

De asemenea, întru executarea indicației, șeful-adjunct al DGMCT a STI, la

08 iunie 2018, ora 16:10, a întrunit efectivul Direcției generale monitorizare control

trafic a STI al MAI, în ședință, unde s-au pus în discuții mai multe sarcini, inclusiv,

necesitatea prezentării efectivului din subordine la evenimentul dat, solicitând

disponibilitatea efectivului.

A indicat reclamantul că, în cadrul ședinței nu a fost prezent, iar pe acest fapt,

Sergiu Veșca, abia la 15 iunie 2018 (peste 7 zile) a depus un raport cu nr. 331, care a

fost conexat la ancheta de serviciu privind neprezentarea unor angajați ai STI al MAI

la maratonul organizat de MAI la 10 iunie 2018 - zi de odihnă (duminică).

A mai menționat că, la solicitarea de a da explicații, acesta a comunicat că, a

aflat despre organizarea maratonului din surse mass-media și de la colegii de serviciu.

La ședința din 08 iunie 2018 nu s-a prezentat din motiv că era supra încărcat cu

activitatea de serviciu ce ține de validarea încălcărilor din sistemul de supraveghere

video „Controlul Traficului”.

La fel, a relevat că, nu s-a prezentat la maraton, deoarece nu a fost emisă o

dispoziție internă în acest sens, cu lista nominală a participanților și adusă la

cunoștință sub semnătură, cât și din motiv de sănătate.

Totodată, în cadrul anchetei de serviciu a fost constatat că, șeful adjunct al

DGMCT a STI, Sergiu Veșca, nu a respectat prevederile legale și anume, aducerea la

cunoștință sub semnătură a dispozițiilor, indicațiilor șefilor, iar sancțiunea

disciplinară a fost aplicată doar în privința inspectorului superior Andrei Canna.

Astfel, consideră reclamantul că, ancheta de serviciu a fost efectuată unilateral,

subiectiv, cu încălcarea normelor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 409 din

07 iunie 2017 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu

statut special.

Consideră reclamantul că, ancheta de serviciu nu și-a atins scopul, dat fiind

faptul că, în cadrul anchetei a fost stabilită și vinovăția șefului-adjunct Sergiu Veșca,

care nu a asigurat aducerea la cunoștință a ordinelor, cât și vinovăția altor doi colegi,

însă doar dînsul a fost sancționat, fapt confirmat și prin încheierea din data de 03 iulie

2018.

A susținut că, din cadrul subdiviziunii conduse de către Sergiu Veșca, au

absentat 3 persoane, pe când la materialele anchetei de serviciu este explicația doar a

lui Andrei Canna și raportul domnului Sergiu Veșca, celorlalte persoane care nu s-au

prezentat la maraton, nu li s-a cerut explicație. Astfel, consideră reclamantul că, în

cadrul anchetei de serviciu urma a fi examinat și rolul managerial al conducătorului,

dat fiind faptul că, potrivit Legii privind funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016 și a prevederilor

Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului

public cu statut special nr. 409 din 07 iunie 2017, conducătorul subdiviziunii poartă

răspundere pentru starea disciplinară abordată de către subalterni.

De asemenea, a precizat că, în cadrul efectuării anchetei de serviciu, nu s-a ținut

cont de faptul că, maratonul a fost organizat la data de 10 iunie 2018, zi de duminică.

Astfel, consideră că, conducerea STI al MAI, în situația când a dat careva ordine

subalternilor de a fi prezenți în Piața Marii Adunări Naționale, urma să solicite în scris

acordul subalternului de a fi atras la muncă suplimentară, cât și urma a fi emis un

2

ordin de atragere la muncă suplimentară, unde trebuia să fie prevăzută și forma de

remunerare sau acordarea timpului liber, conform prevederilor art. 104 din Codul

muncii.

În cadrul examinării cauzei, reclamantul a depus cerere de concretizare a acțiunii

privind anularea actului administrativ și repararea prejudiciului moral în mărime de

5000 de lei (f.d. 149-150, vol. I).

Prin hotărârea din 01 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Canna.

A fost anulat ordinul Serviciului Tehnologii Informaționale nr.50 ef din data de

03 iulie 2018 cu privire la sancționarea disciplinară a specialistului superior al DAC

„Nord” DGMCT a STI, inspector superior Andrei Canna. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 19 august 2020, Serviciul

Tehnologii Informaționale a declarat apel asupra hotărârii din 01 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de STI al MAI împotriva hotărârii din 01 august 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cu menținerea hotărârii contestate (f.d. 45-60, vol. II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, spre deosebire de avertisment,

mustrarea reprezintă o atenționare mai insistentă a funcționarului asupra pericolului

și consecințelor faptei sale, aducîndu-i-se totodată la cunoștință că, pentru o nouă

abatere, i se va aplica o sancțiune mai aspră. Mustrarea se aplică, de obicei, pentru

abateri de gravitate medie, adică mai grave decît cele pentru care i se poate acorda

avertismentul sau pentru săvîrșirea repetată a unei abateri (fapte) care anterior a fost

sancționată mai blînd sau chiar a rămas nesancționată.

Instanța de apel a relevat cu referire la obligativitatea executării dispozițiilor

conducătorului că, aceasta cu certitudine constituie o componentă indispensabilă a

principiului subordonării ierarhice care funcționează în serviciul public. Însă, faptul

neprezentării reclamantului la ședința operativă nu constituie o încălcare disciplinară

sancționabilă conform modului actului contestat la caz. Or, din materialul probator

analizat, nu s-a stabilit și nu s-a constatat că, reclamantului/intimat i s-ar fi adus la

cunoștință în modul stabilit în scris sau oral - faptul desfășurării ședinței operative și

indicației de prezență obligatorie la această, la materialele dosarului neregăsintu-se

vreun act – ordin, sau o altă formă de manifestare de voință, din care ar rezulta

petrecerea ședinței date și, care să fi fost adusă la cunoștința lui Canna Andrei.

La acest capitol, instanța ierahic inferioară a conchis că, nu se poate imputa

reclamantului/intimat neexecutarea întocmai a unui ordin/indicații în cazul în care nu

se atestă că, acest ordin și/sau indicație i s-ar fi adus la cunoștință. Astfel, în situația

în care faptul aducerii la cunoștința lui Canna Andrei a indicației despre petrecerea

ședinței operative cu efectivul nu s-a demonstrat nici în cadrul examinării cauzei în

instanța de fond și nici în cadrul examinării cauzei în ordine de apel, nu se poate

concluziona că Canna Andrei avea obligația de a se prezenta la ședința operativă, iar

pe cale de consecință decade posibilitatea legală de aplicare a sancțiunii, inclusiv

disciplinare, pentru neîndeplinirea întocmai a unei indicații care nu i s-a adus la

cunoștință.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că, autoritatea publică a manifestat un

formalism evident, fără a detalia petinsele acțiuni ale intimatului care au condiționat

3

aceste concluzii or, actul administrativ defavorabil, urmează a fi motivat cu diligență

maximă, într-un limbaj clar și accesibil de înțeles acțiunile care au constituit abaterea

disciplinară imputată, astfel încît participantul vizat să înțeleagă conținutul faptei

disciplinare imputate.

În final, a conchis asupra ilegalității ordinului emis de Serviciul Tehnologii

Informaționale al MAI nr. 50 ef din 03 iulie 2018 cu privire la sancționarea

disciplinară a specialistului superior al DAC „Nord” DGMCT a STI, inspector

superior Andrei Canna, din care considerent, instanța de fond absolut întemeiat a

dispus anularea acestuia.

La 20 aprilie 2021 (prin intermediul poștei electronice), Serviciul Tehnologii

Informaționale al MAI a depus recurs împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei contestate, cu adoptarea unei decizii

noi privind respingerea acțiunii (f.d. 66, 67-72, vol. II).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că, prin ordinul STI al MAI nr. 50 ef. din 03 iulie 2018, s-a constatat că la

08 iunie 2018, ora 10:35, în Cancelaria STI a parvenit ordinul MAI nr. 194 din

07 iunie 2018 „Cu privire la organizarea și desfășurarea maratonului „Împreună

spunem nu traficului de ființe umane”, fiind înregistrat cu numărul de intrare 79,

respectiv conducerea STI a indicat șefului Secției Resurse umane a STI, Ion Crețu, să

asigure prezența și participarea a 15 angajați la eveniment.

În aceeași zi, la ora 13:01, specialistul principal al Secției resurse umane a STI,

Irina Șuntova, a solicitat de la șefii subdiviziunilor structurale ale STI și alți angajați

care îi înlocuiesc temporar pe aceștia, prin poșta guvernamentală, să asigure prezența

a câte 5 persoane din subordine la evenimentul dat.

În acest sens, șeful-adjunct al Direcției generale monitorizare și control trafic a

STI, Sergiu Veșca, la 08 iunie 2018, ora 16:10, a întrunit în ședință în biroul său de

serviciu efectivul Direcției menționate, unde a pus în discuție mai multe sarcini,

inclusiv necesitatea prezentării efectivului din subordine la evenimentul dat,

solicitând disponibilitatea efectivului. În cadrul acestei ședințe nu a fost prezent

specialistul superior Andrei Canna (deși cunoștea despre această ședință), fără a

comunica motivul neprezentării. Acest aspect a fost adus la cunoștința conducerii STI

al MAI prin raportul nr. 331 din 15 iunie 2018 (întocmit de către șeful-adjunct al

Direcției generale monitorizare și control trafic a STI), care a fost conexat la ancheta

de serviciu privind neprezentarea unor angajați ai STI la Maratonul organizat de către

MAI la 10 iunie 2018.

În explicația sa, Andrei Canna a comunicat că a aflat despre faptul că MAI

organizează maratonul, din surse mass-media încă la 06 iunie 2018 și de la colegii de

serviciu, după finalizarea ședinței cu efectivul Direcției generale monitorizare și

control trafic a STI din 08 iunie 2018, la care dînsul nu s-a prezentat. Totuși, Andrei

Canna a precizat că a lipsit de la ședința cu efectivul din 08 iunie 2018, ora 16:10,

organizată de către superiorul său Sergiu Veșca, pentru că ar fi activat în sistemul

„Controlul Traficului” și urma să finalizeze validarea încălcărilor din ultimele două

intersecții.

Astfel, s-a constatat că, ultimele înregistrări în Sistemul automatizat de

supraveghere a circulației rutiere „Controlul traficului", au fost făcute de către Andrei

Canna la 08 iunie 2018, ora 16:09.

4

Însă, reclamantul nu a negat și nici nu a combătut aceste constatări. Dincolo de

acest fapt, reclamantul a explicat că, în momentul apropierii de biroul de serviciu al

superiorului său, Sergiu Veșca, ședința la care trebuia să se prezinte deja se finalizase.

Sub acest aspect, conform înregistrărilor video din sistemul de monitorizare instalat

în sediul STI al MAI, s-a constatat că Andrei Canna, în timpul desfășurării ședinței,

la ora 16:08 a ieșit din sala Centrului de monitorizare a STI, unde a revenit la ora

16:15, după care, la ora 16:21 a ieșit repetat din birou și a revenit la 16:25, timp în

care, colegii de birou au plecat la ședința respectivă între ora 16:08 până la 16:36,

adică 18 min (înregistrarea video s-a anexat în prima instanță). În așa mod, se constată

că declarațiile reclamantului, precum că ar fi fost ocupat cu activități de serviciu nu

corespund adevărului.

A remarcat că, nu poate fi reținut argumentul reclamantului precum că STI al

MAI și-ar fi exercitat dreptul discreționar în mod abuziv, din motiv că reclamantul ar

fi fost discriminat în raport cu alți colegi care nu s-au prezentat la maratonul organizat

de MAI și care nu au fost sancționați. Or, dreptul de a nu fi discriminat este garantat

de art. 16 din Constituție și de art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a menționat că nu orice tratament

diferențiat implică în mod automat o încălcare a art. 16 din Constituție. Pentru a se

stabili încălcarea art. 16 din Constituție trebuie să se constate faptul că persoanele

aflate în situații similare sau comparabile beneficiază de un tratament preferențial și

că această diferențiere este una discriminatorie (Hotărârea Curții Constituționale nr.

11 din 8 mai 2018. § 45).

A susținut recurentul că, la caz trebuie de stabilit, mai întâi, dacă persoanele s-

au aflat în situații similare sau comparabile. În particular, spre deosebire de alți colegi

de ai săi, reclamantul nu s-a prezentat la ședința din 08 iunie 2018 și, în consecință,

nu a executat indicația superiorului (de a se prezenta la ședința în discuție), a dat

declarații în timpul anchetei de serviciu care nu corespund adevărului. Prin urmare,

nu se poate de făcut abstracție de faptul că reclamantul a sfidat prevederi legale, care

de altfel, nu au fost încălcate de către colegii săi. Așadar, în cazul de față nu există

situații similare și, respectiv, nu există un tratament discriminatoriu. Or, principiul

egalității nu presupune uniformitate de tratament juridic, astfel încât în situații de fapt

diferite se impune un tratament juridic diferit.

Consideră recurentul că, STI al MAI a acționat cu diligență, fară să își

depășească puterea discreționară conferită de legislator. A mai menționat că, un alt

argument invocat în cererea de concretizare constă în aceea că punctul 71 din Statutul

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, ar fi

neconstituțional.

În acest sens, s-a făcut trimitere la Hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din

14 septembrie 2016, prin care a fost declarat neconstituțional pct. 59 subpct. 2) și

subpct. 3) din Statutul disciplinar al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 502 din 9 iulie 2013, prevederi care stabileau obligativitatea prezentării

explicațiilor scrise cu privire la încălcarea comisă, iar în cazul refuzului de a da

explicații persoana trebuia să motiveze în scris refuzul. În această privință,

reprezentantul reclamantului a ridicat excepția de neconstituționalitate a

punctului 71 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Totuși, prin Decizia nr. 116 din 14 noiembrie

5

2019, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de

neconstituționalitate a punctului 71 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Așadar, nu există niciun

dubiu că prevederile aplicate în prezenta cauză sunt constituționale.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 02 februarie 2021, decizia

integrală fiind recepționată de către recurent la 26 martie 2021 (f.d. 63, vol. II).

Prin urmare, recursul depus de către Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI

la 20 aprilie 2021, este în termen.

La 17 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia cererii

de recurs, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință asupra recursului declarat.

Prin referința depusă la 17 mai 2021 de către Andrei Canna, reprezentat de

avocatul Andrei Cernicov, a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în completul

din 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de

respingere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Andrei Canna.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă

decizie.

Conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru

procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă

din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1)-(2) din Codul

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

6

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

8 cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și

pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu

au fost discutate de participanții la proces.

Articolul 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ prevede, că examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre prin

care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de

adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)-e).

Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că, la 03 iulie 2018 a fost emis

ordinul nr. 50ef a Serviciului tehnologii informațioanale a MAI cu privire la

sancționarea disciplinară a specialistului superior al DAC „Nord” a DGMCT a STI,

inspector superior Canna Andrei (f.d.7-9, 41-43, vol. I).

Conform dispozitivului ordinului enunțat, pentru încălcarea prevederilor

art. 50, lit. d) a Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu

statut special din cadrul Ministerul Afacerilor Interne și pct. 7 subpct. 19) al Hotărârii

Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la aprobarea Statului disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul MAI (manifestate printr-un

comportament nedisciplinat și neexecutarea întocmai a indicației legale a superiorului

și neprezentarea la ședința din 08 iunie 2017), prevederilor pct.7, subpct. 23) al

Hotărârii Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la aprobarea Statului

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI (fără a da dovadă

de demnitate în calitatea sa de funcționar public cu statut special din cadrul MAI în

timpul prezentării datelor denaturate și neveridice în cadrul audierii sale), prevederilor

pct. 71, subpct. 2, 3, 4 al Hotărârii Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la

aprobarea Statului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI

(manifestată prin comportament necorespunzător, fără a da dovadă de sinceritate și

fără a contribui la stabilirea adevărului obiectiv, comunicând date neveridice solicitate

în procesul audierii în cadrul anchetei de serviciu), s-a dispus sancționaera

disciplinară cu „mustrare” a specialistului superior al DAC „Nord” a DGMCT a STI,

inspector superior Andrei Canna.

Prin ordinul nr. 87 ef din 09 noiembrie 2018 cu privire la modificarea punctului

ordinului, s-a corectat data ședinței operative la care reclamantul nu s-a prezentat și

anume: textul „La ședința din 08.06.2017” s-a substituit cu textul „La ședința din

08.06.2018” (f.d. 45, vol. I).

Din încheierea privind rezultatele anchetei de serviciu din data de 03 iulie 2018

cu referire la neprezentarea unor angajați ai STI la maratonul organizat de către MAI

la 10 iunie 2018 și neprezentarea angajatului Andrei Canna la ședința cu efectivul din

subordine organizată de către șeful-adjunct al DGMCT, Sergiu Veșca, la 08 iunie

2018 (f.d. 47-52, vol.I), rezultă inițierea anchetei de serviciu în privința mai multor

colaboratori ai subdiviziunii în care activa reclamantul, pentru diferite fapte.

Astfel, pentru Veșca Sergiu s-a propus de a fi atenționat asupra stării disciplinare

a efectivului; Șuntova Irina, la fel a fost atenționată pentru neacordarea ajutorului

metodic în domeniul aplicării legislației referitor la evidența și gestionarea resurselor

umane; au fost atenționați Sergiu Cosor, Pascari Dorin și Canna Andrei, iar pentru

7

Canna Andrei, pentru faptele conform ordinului indicat supra s-a mai propus aplicarea

sancțiunii disciplinare „mustrare”.

De asemenea, la materialele dosarului se conține ordinul MAI nr. 194 din

07 iunie 2018 cu privire la organizarea și desfășurarea maratonului „Împreună

spunem nu traficului de ființe umane” ce urma să se desfășurare pentru data de

10 iunie 2018 (f.d. 53-54, vol. I).

Potrivit încheierii privind ancheta de serviciu în privința reclamantului se

constată că, temei de inițiere a acestei anchete a fost și raportul nr. 331 din data de

15 iunie 2018 conexat la ancheta de serviciu pe faptul neprezentării lui Andrei Canna

la ședința efectivului din data de 08 iunie 2018.

La materialele dosarului se conține raportul nr. 331 din 15 iunie 2018 a lui Veșca

Sergiu în care se relatează despre parvenirea ordinului MAI nr. 194 din 07 iunie 2018

cu privire la organizarea și desfășurarea maratonului „Împreună spunem nu traficului

de ființe umane” și despre solicitarea ca pentru executarea ordinului dat să fie delegate

cinci persoane pentru participarea la maratonul dat.

De asemenea, din raportul enunțat rezultă că, pe parcursul ședinței, prin

intermediul telefonului mobil Sergiu Veșca i-a solicitat reclamantului prezența la

ședință, însă ultimul nu s-a prezentat, iar motivul neprezentării nu a fost cunoscut (f.d.

55, vol. I).

Potrivit extrasului din procesul - verbal al ședinței din 08 iunie 2018, ședința a

fost prezidată de către Sergiu Veșca șef adjunct al DGMCT, șef DAE, comisar-șef, la

care au participat S. Cosor, Dr. Chirișa, Al. Oprea, L. Marcu, D. Smochina, în misiune

fiind D. Capcelea, Ig. Bivol, V. Puntea, V. Șaganovschi, absent nemotivat fiind

Andrei Canna (f.d. 56-57, vol. I).

Din textul extrasului din procesul - verbal al ședinței din 08 iunie 2018, se atestă

că în cadrul ședinței au fost trecute în revistă activitățile întreprinse de angajați întru

realizarea Planului de activitate și sarcinilor curente înaintate de conducerea STI.

Totodată, a fost pusă în discuție chestiunea cu privire la participarea la maratonul

„Împreună spunem nu traficului de ființe umane”.

Conform explicațiilor relatate de către Andrei Canna din 18 iunie 2018, despre

maratonul „Împreună spunem nu traficului de ființe umane” a aflat din mass-media la

06 iunie 2018, ulterior la 08 iunie 2018 Sergiu Veșca șef adjunct al DGMCT, șef

DAE, comisar-șef a organizat ședință cu efectivul din subordine, la care s-a prezentat

cu întârziere din motiv că activa în sistemul „Control Trafic” și urma să finiseze

validarea încălcărilor” (f.d. 58-60, vol. I).

Conform art. 50 lit. d) al Legii privind funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, funcționarul

public cu statut special are următoarele obligații: să fie disciplinat și vigilent, să

manifeste inițiativă și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii

competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu.

Potrivit art. 55, 56 alin. (1), 57, 58 alin. (1), 59 pct. 1, 2, 4, 5, 7, 9-11 din Legea

enunțată, disciplina muncii este reglementată prin prevederile prezentei legi și ale

altor acte normative.

Funcționarul public cu statut special care încalcă cu vinovăție competențele

legale și atribuțiile de serviciu ce îi revin este tras la răspundere disciplinară, civilă,

contravențională sau penală, în funcție de gravitatea situației.

8

Se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public

cu statut special, săvîrșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte

normative, restrîngerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege,

cerințele din fișa postului.

În funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului

public cu statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: a)

avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspră; d) retrogradare cu un grad special; e)

retrogradare în funcție; f) concediere din funcția publică cu statut special.

Sancțiunile disciplinare se aplică prin ordinul angajatorului sau al persoanei

împuternicite de către acesta.

Înainte de aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul sau persoana

împuternicită de către acesta este obligată să-i ceară funcționarului public cu statut

special o explicație scrisă privind fapta comisă. Refuzul de a prezenta explicația se

consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului sau al

persoanei împuternicite de către acesta și, după caz, de un reprezentant al salariaților.

Funcționarul public cu statut special vizat de ancheta de serviciu are dreptul să

cunoască integral materialele anchetei, cu respectarea regimului juridic al datelor cu

caracter personal și al informațiilor atribuite la secretul de stat, de asemenea să solicite

și/sau să prezinte probe în apărarea sa.

La individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seama de activitatea anterioară

a funcționarului public cu statut special, de împrejurările în care a fost săvîrșită

abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de

vinovăție, precum și de preocuparea pentru înlăturarea consecințelor faptei comise.

Cadrul general de desfășurare a anchetei de serviciu, de aplicare, atenuare,

agravare și ridicare a sancțiunilor disciplinare se stabilește de către Guvern.

Sancțiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile din momentul

constatării abaterii disciplinare.

Abaterea disciplinară se consideră constatată în momentul aprobării concluziei

privind abaterea comisă.

Ancheta de serviciu se desfășoară o perioadă de 30 de zile din momentul inițierii

acesteia de către persoana abilitată, cu posibilitatea de a fi suspendată în cazul în care

vinovăția urmează a fi constatată de către alte organe de ocrotire a normelor de drept

sau în cazul în care angajatul se află în concediu anual de odihnă, în concediu de studii

ori în concediu medical, precum și în alte împrejurări ce denotă imposibilitatea

adoptării unei concluzii definitive în cadrul anchetei de serviciu.

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, a fost aprobat Statutul

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne.

Conform pct. 7, subpct. 19 și 23 al Statutului disciplinar al funcționarului public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarul este obligat:

să execute întocmai și în termen oportun ordinele, dispozițiile și indicațiile legale ale

superiorilor; să dea dovadă de demnitate în calitatea sa de funcționar public cu statut

special.

La fel, conform pct. 71 subpct. 2-4 al Statutului enunțat, funcționarul care

urmează a fi audiat în cadrul anchetei de serviciu este obligat: să manifeste un

comportament corespunzător, să nu împiedice examinarea sub toate aspectele,

completă și obiectivă, a circumstanțelor abaterii disciplinare; să dea dovadă de

9

sinceritate și să contribuie activ la stabilirea adevărului obiectiv; să comunice date

veridice despre domiciliu și alte date solicitate în procesul audierii.

Din sensul acestor prevederi legale rezultă că în cazul încălcării disciplinei de

serviciu și a prevederilor legislației în vigoare de către subaltern, angajatorul inițiază

o anchetă de serviciu pentru examinarea multiaspectuală, completă și obiectivă a

circumstanțelor încălcării, iar dacă salariatului i se stabilește vinovăția – să propună

în funcție de gravitatea abaterii disciplinare și gradul de vinovăție o sancțiune

disciplinară. Abaterea disciplinară este o faptă în legătura cu munca și care constă

într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a

încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau

contractul colectiv de muncă, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor

ierarhici superiori.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că temei de admitere a acțiunii de către instanțele ierarhic inferioare

a constituit lipsa la materialele cauzei a unui act prin care i-a fost adus la cunoștința

lui Andrei Canna cu privire la organizarea ședinței cu efectivul din subordine din

08 iunie 2018 de către Sergiu Veșca șef adjunct al DGMCT, șef DAE, comisar-șef.

Instanța de recurs apreciază ca fiind greșită constatarea enunțată mai sus a

instanțelor de judecată, deoarece însăși Andrei Canna prin explicațiile sale din ancheta

de serviciu a relatat că a întârziat la ședința cu efectivul din subordine din 08 iunie

2018 din motiv că ar fi fost ocupat în sistemul „Control Trafic” și urma să finiseze

validarea încălcărilor.

De asemenea, instanțele ierarhic inferioare au constatat că, conform

înregistrărilor video din sistemul de monitorizare instalat în sediul STI al MAI, Andrei

Canna, în timpul desfășurării ședinței operative, la ora 16:08 a ieșit din sala Centrului

de monitorizare a STI, unde a revenit la ora 16:15, după care, la ora 16:21 a ieșit

repetat din birou și a revenit la 16:25, timp în care, colegii de birou au plecat la ședința

respectivă între orele 16:08 până la 16:36, adică 18 min.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că alegațiile reclamantului Andrei

Canna precum că ar fi fost ocupat cu activități de serviciu, nu corespund realității or,

cunoscând despre ședința cu efectivul din subordine a ignorat participarea fără un

temei plauzibil.

Este de menționat și faptul că, potrivit raportului nr. 331 din 15 iunie 2018 a lui

Veșca Sergiu, ultimul a confirmat că, prin intermediul telefonului mobil i-a solicitat

reclamantului prezența la ședință, însă ultimul nu s-a prezentat fără a comunica

motivul neprezentării (f.d. 55, vol. I).

Astfel, argumentele invocate de către reclamant cu privire la faptul că nu

cunoștea despre ședința cu efectivul din subordine din 08 iunie 2018, precum și faptul

că motivul întârzierii la ședința enunțată a fost activitatea acestuia în cadrul sistemului

„Control Trafic” efectuând validarea încălcărilor din ultimele două intersecții, sunt

contradictorii și declarative, fiind apreciate de către instanța de recurs ca declarații

date în scopul justificării absenței sale nemotivate de la ședința operativă din 08 iunie

2018 organizată de către Sergiu Veșca șef adjunct al DGMCT, șef DAE, comisar-șef.

Drept urmare, ordinul Serviciului Tehnologii Informaționale nr.50 ef din data de

03 iulie 2018 cu privire la sancționarea disciplinară a specialistului superior al DAC

10

„Nord” DGMCT a STI, inspector superior Andrei Canna a fost emis cu respectarea

prevederilor legale.

Or, conform art. 58 alin. (1) lit. b) al Legii privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, în

funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu

statut special i se pot aplica sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare.

Prin urmare, în rezultatul desfășurării anchetei de serviciu pe numele lui Andrei

Canna, corect i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare pentru

atitudine iresponsabilă față de obligațiunile de serviciu încălcând astfel prevederile

art. 50, lit. d) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu

statut special din cadrul Ministerul Afacerilor Interne și pct. 7 subpct. 19) al Hotărârii

Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la aprobarea Statului disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul MAI (manifestate printr-un

comportament nedisciplinat și neexecutarea întocmai a indicației legale a superiorului

și neprezentarea la ședința din 08 iunie 2017), prevederilor pct.7, subpct. 23) al

Hotărârii Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la aprobarea Statului

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI (fără a da dovadă

de demnitate în calitatea sa de funcționar public cu statut special din cadrul MAI în

timpul prezentării datelor denaturate și neveridice în cadrul audierii sale), prevederilor

pct. 71, subpct. 2, 3, 4 al Hotărârii Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 cu privire la

aprobarea Statului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI

(manifestată prin comportament necorespunzător, fără a da dovadă de sinceritate și

fără a contribui la stabilirea adevărului obiectiv, comunicând date neveridice solicitate

în procesul audierii în cadrul anchetei de serviciu).

Cu referire la pretenția reclamantului privind repararea prejudiciului moral,

instanța de recurs reține că așa cum pretenția de bază se respinge, se impune și

respingerea pretenției subsecvente privind repararea prejudiciului moral.

Având în vedere circumstanțele stabilite, precum și faptul că instanțele

judecătorești au aplicat eronat normele de drept material și au apreciat greșit probele,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și

hotărârea instanței de fond și de a emite o decizie nouă prin care acțiunea depusă de

către Andrei Canna împotriva Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, repararea prejudiciului

moral, să fie respinsă ca neîntemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Serviciului Tehnologii Informaționale al

Ministerului Afacerilor Interne.

Se casează integral decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 01 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Canna

11

împotriva Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la anularea actului administrativ, repararea prejudiciului moral, și se emite o

decizie nouă, prin care:

Se respinge acțiunea depusă de Andrei Canna împotriva Serviciului Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului

administrativ, repararea prejudiciului moral, ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Victor Burduh

12