2ra-1342/21 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de intretinere a copiilor minori

2ra-1342/21 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de intretinere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1342/21

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud. I. Parii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Dutca, A. Malâi)

ÎNCHEIERE

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către recurentul Alexei Grajdean,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexei Grajdean

împotriva Maiei Grajdean cu privire la desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului

copiilor minori în comun cu tatăl Alexei Grajdean,

la cererea reconvențională a reprezentantei Maiei Grajdean, avocata Valentina

Hriplivaia împotriva lui Alexei Grajdean cu privire la determinarea domiciliului copiilor

minori în comun cu mama Maia Grajdean și încasarea pensiei de întreținere a copiilor

minori,

împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către apelantul Alexei Grajdean, a fost menținută hotărârea din

19 august 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina,

c o n s t a t ă:

La data de 10 septembrie 2019, Alexei Grajdean a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Maiei Grajdean cu privire la desfacerea căsătoriei și determinarea

domiciliului copiilor minori în comun cu tatăl Alexei Grajdean.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 03 martie 2005 a înregistrat

căsătoria cu pârâta Maia Grajdean, la Primăria din s. Țareuca, r-nul Rezina.

Din căsătoria respectivă, a afirmat reclamantul că, au doi copii minori: XXX,

născută la XXX și XXX, născut la XXX.

A mai menționat reclamantul că, din cauza neînțelegerilor familiare, viața în

comun cu pârâta a eșuat, astfel a susținut acesta că, păstrarea familiei în continuare nu

mai poate fi posibilă, de un termen oarecare acordat pentru împăcare aceștia nu au nevoie,

deoarece familia sa destrămat definitiv, iar menținerea familiei în acest caz este

imposibilă.

A indicat reclamantul că, la 31 august 2019, pârâta a luat copiii minori și a plecat

din gospodărie.

Astfel, reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului

1

copiilor minori XXX și XXX cu tatăl, Alexei Grajdean, motivând că este în stare să

întrețină de unul singur copiii.

Ulterior, la 22 noiembrie 2019 reprezentanta pârâtei Maia Grajdean, avocata

Valentina Hriplivaia, a depus cerere reconvențională împotriva lui Alexei Grajdean, cu

privire la determinarea domiciliului copiilor minori în comun cu mama Maia Grajdean și

încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, pentru XXX în mărime de 1000 lei, iar

pentru XXX în mărime de 1200 lei lunar, până la atingerea majoratului de către copii,

făcând trimitere la informația Biroului Național de Statistică a Republicii Moldova, pe

anul 2019, semestrul I.

Prin hotărârea din 19 august 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, acțiunea

depusă de către reclamantul Alexei Grajdean a fost admisă parțial.

S-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între Alexei și Maia Grajdean. La

eliberarea adeverinței despre desfacerea căsătoriei s-a încasat taxa de stat în beneficiul

statului din contul lui Alexei Grajdean și Maiei Grajdean în mărime de 100 lei de la

fiecare.

A fost admisă integral cererea reconvențională depusă de către reprezentanta

pârâtei Maia Grajdean, avocata Valentina Hriplivaia.

S-a dispus determinarea domiciliului copiilor minori XXX și XXX în comun cu

mama, Maia Grajdean. S-a încasat din contul lui Alexei Grajdean, în beneficiul Maiei

Grajdean, pensia de întreținere a copilului minor XXX, în mărime de 1000 lei, lunar și

pensia de întreținere a copilului minor XXX, în mărime de 1200 lei, lunar, începând cu

05 noiembrie 2019, până la atingerea majoratului de către copii. S-a încasat din contul lui

Alexei Grajdean, în beneficiul statului, taxa de stat, în mărime de 828 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către apelantul Alexei Grajdean, a fost menținută hotărârea din 19 august

2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima

instanță, urmează a fi menținută, ca fiind legală și corectă, constituind rezultatul

examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că, la data de 10 septembrie 2019,

Alexei Grajdean a depus cerere de chemare în judecată împotriva Maiei Grajdean cu

privire la desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului copiilor minori în comun cu

tatăl Alexei Grajdean.

Ulterior, la 22 noiembrie 2019 reprezentanta pârâtei Maia Grajdean, avocata

Valentina Hriplivaia, a depus cerere reconvențională împotriva lui Alexei Grajdean, cu

privire la determinarea domiciliului copiilor minori în comun cu mama Maia Grajdean și

încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, pentru XXX în mărime de 1000 lei, iar

pentru XXX în mărime de 1200 lei lunar, până la atingerea majoratului de către copii,

făcând trimitere la informația Biroului Național de Statistică a Republicii Moldova, pe

anul 2019, semestrul I.

La caz, instanța de apel a stabilit că, la 03 martie 2005 a fost înregistrată căsătoria

între Alexei Grajdean și Maia Grajdean, la Primăria din s. Țareuca, r-nul Rezina.

Din căsătoria respectivă, cuplul, au doi copii minori: XXX, născută la XXX și

XXX, născut la XXX.

2

Din cauza neînțelegerilor familiare, viața în comun a celor doi soți a eșuat, astfel,

păstrarea familiei în continuare nu mai poate fi posibilă, deoarece familia sa destrămat

definitiv, iar menținerea acesteia în atare condiții este imposibilă, din care motive

căsătoria întemeiat a fost desfăcută.

La caz, instanța de apel a constatat din actele cauzei că, părțile locuiesc separat, iar

intimata Maia Grajdean împreună cu copiii XXX și XXX, locuiesc împreuna în România,

mun. Roman, jud. Neamț.

De asemenea din actele cauzei, rezultă că, ultimii domiciliază într-un apartament

închiriat, al cărui spațiu este format din trei camere, fiind mobilat și utilat cu echipament

electrocasnic de folosință îndelungată, habitat întreținut, cu toate condițiile necesare

pentru asigurarea unui climat sănătos și securizat, propice dezvoltării normale unui copil

(f.d. 52-59).

La fel, copii sunt înscriși în învățămîntul școlar din România, fiind elevi ai Școlii

gimnaziale ,,Alexandru Ioan Cuza" din mun. Roman.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță a stabilit faptul că, ambii

părinți sunt gata să-și asume responsabilitatea de a avea grijă de copii, însă pe cale de

consecință, instanței îi revine sarcina de a stabili acel interes superior al copiilor, care va

nota cu cine din părinți urmează a fi determinat domiciliul copiilor. Interesul superior al

copilului este singurul criteriu după care instanța se călăuzește pentru a decide cu privire

la exercitarea drepturilor părintești.

Astfel, criteriile după care urmează a se determina interesul superior al copilului

sunt: vârsta copilului, posibilitățile părintelui de a-i asigura o bună dezvoltare fizică,

intelectuală și morală, atașamentul față de copilul minor, precum și al minorului față de

părinte, grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii și după despărțirea lor în fapt,

precum și altele asemenea.

Totodată, criteriile de apreciere a interesului superior al copilului minor, formează

un ansamblu guvernat de principiul egalității, ceea ce înseamnă că nu poate reține

caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective.

În același timp, instanța de apel just a reținut drept întemeiată concluzia primei

instanțe privind luarea în considerare a atașamentului copilului față de fiecare dintre

părinți, față de frați și surori, vârsta copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile

existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate

pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de

trai etc).

Or, potrivit materialelor cauzei, copiii minori, XXX și XXX, împreună cu mama

lor Maia Grajdean, locuiesc în România, unde condițiile materiale și de trai sunt bune.

Locuința închiriată dispune de toate facilitățile de bază adecvate vârstei necesare pentru

asigurarea și dezvoltarea normală a copiilor minori (f.d. 52-59).

De asemenea, potrivit raportului de Evaluare Psihologică nr. 56 din 28 februarie

2020 a copilului XXX, se evidențiază indicatori de abuz fizic din partea tatălui Alexei

Grajdean asupra copilului XXX, descrise de către copil, psihologului: (tata mă lovea cu

palma după cap pentru că nu-mi făceam lecțiile singur, când era nervos mă numea cu

expresii necenzurate, deseori eram pedepsit fără să înțeleg motivul, a vrut s-o gâtuie pe

mama, și eu i-am dat mâinile jos de la gâtul mamei, copilăria mea a fost dificilă, mă punea

la munci grele pe acasă, mă lovea cu palma și mătura deseori). La testele aplicate se

evidențiază indicatori de abuz fizic, neglijare și atmosferă stresantă în familie. Copilul

prezintă tulburări de stres postraumatic (coșmaruri, dorința de evitare a tatălui). Din

3

desenul familiei realizat de către copil, acesta s-a desenat între mama și sora XXX,

deoarece acestea îi satisfac necesitățile de ordin afectiv, cognitiv și de securitate. Copilul,

de asemenea manifestă pentru mama atașament stabil securizant, deoarece s-a desenat în

apropierea acesteia. Pe tata nu l-a desenat, astfel se evidențiază tendința de respingere a

figurii parentale paterne. Copilul descrie simptome ale tulburării de stres post-traumatic:

are visuri urâte, are gânduri frecvente despre conflictele dintre părinți. (f.d. 84).

Potrivit fișei de caracterizare psihopedagogică a elevului clasei a III-a, D, XXX,

acesta locuiește în prezent cu mama sa, Maia Grajdean și sora XXX. Copilul are tot ceea

ce este necesar pentru a-și desfășura în bune condiții activitatea școlară. Relațiile din

familie se definesc ca fiind pline de iubire și liniște, mama se ocupă de educația copiilor,

se interesează de situația școlară a fiului și îi asigură liniștea și stabilitatea de care are

nevoie. Din spusele elevului, climatul în familie este favorabil și mult mai bun decât

atunci când locuiau cu tata în Republica Moldova (f.d.94).

Asemenea, potrivit raportului de Evaluare Psihologică nr.57 din 28 februarie 2020

a copilului XXX, copilul relatează că situația familială a devenit tensionată și stresantă

din anul 2013, când pe fonul consumului de alcool, tatăl iniția scene de violență

domestică. Din desenul familiei, se evidențiază atitudinea de respingere a tatălui. Se

indică că relația conflictuală și marcată de agresivitate fizică și verbală din partea tatălui

va putea avea efecte indizerabile pentru dezvoltarea armonioasă a adolescentei. Este pusă

în pericol viața minorei prin riscul suicidar menținut reactiv la atmosfera din familia de

proveniență (f.d. 79).

Potrivit fișei de caracterizare psihopedagogică a elevului clasei a VIII-C, XXX,

aceasta locuiește în prezent cu mama sa, Maia Grajdean și fratele. XXX este

conștiincioasă, atentă, respectuoasă atât cu profesorii cât și cu colegii. Eleva nu are abateri

de disciplină, nu absentează nemotivat, se implică în diferite proiecte extrașcolare. Din

spusele elevei, climatul în familie este favorabil și mult mai bun decât atunci când locuia

cu tata în Republica Moldova (f.d. 94).

Subsecvent, celor relatate supra, instanța de apel a conchis că, copiii au afirmat că

doresc să rămână cu mama. Odată ce părerea copiilor urmează a fi respectată

necondiționat în speță, instanța de apel a specificat că, este în interesul superior al copiilor

de a le fi stabilit domiciliul împreună cu mama.

De asemenea, instanța de apel just a reținut că, prima instanță corect a concluzionat

că, schimbarea locului de trai și a persoanelor din anturaj, la moment, va fi pentru copii

minori XXX și XXX, un stres emoțional, iar aceste fapte pot fi în defavoarea lor și îi

poate afecta negativ.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis ca fiind întemeiate

concluziile primei instanțe privind faptul că odată ce s-a stabilit domiciliul copiilor minori

cu Maia Grajdean, s-a respins acțiunea lui Alexei Grajdean în partea privind determinarea

domiciliului copiilor minori XXX și XXX cu tata, Alexei Grajdean.

În acest context, instanța de apel a statuat că, având în vedere circumstanțele de

fapt, dar și obligația legală în calitate de părinte să acorde copiilor minori, o susținere

materială astfel încât să ofere copilului său cel puțin condiții minime de existență, instanța

de apel, a reținut drept întemeiată concluzia primei instanțe de a încasa din contul lui

Alexei Grajdean în beneficiul Maiei Grajdean, pensia de întreținere a copiilor minori,

pentru XXX, în sumă bănească fixă, în mărime de 1 200 lei, iar pentru XXX, în sumă

bănească fixă, în mărime de 1 000 lei, lunar.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a

4

ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de către apelantul Alexei Grajdean

și de a menține hotărârea din 19 august 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prima instanță a determinat corect

raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au

fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă

și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

La 21 iunie 2021, recurentul Alexei Grajdean, a depus cerere de recurs împotriva

hotărârii din 19 august 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina și deciziei instanței de

apel din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a hotărârii primei instanțe și deciziei instanței de apel, cu remiterea

cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia recurată, calificând-o ca

fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Recurentul a opinat că, prima instanță și instanța de apel au aplicat eronat normele

de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces,

iar concluziile instanțelor vizate sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 24 februarie 2021, iar cererea de recurs a

fost depusă la 21 iunie 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 15 aprilie 2021, conform scrisorii de însoțire (f.d. 180), iar potrivit recursului,

recurentul a recepționat copia deciziei integrale la 23 aprilie 2021 (f.d. 182). Astfel,

recursul este declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 05 august 2021 instanța

de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 199).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă,

până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către recurentul Alexei Grajdean,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

5

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către recurentul Alexei Grajdean,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

6

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil

recursul declarat de către recurentul Alexei Grajdean.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către recurentul Alexei Grajdean,

împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

7