3ra-762/21 — declararea nula a graficului de intrevedere si stabilirea unui grafic nou

3ra-762/21 — declararea nula a graficului de intrevedere si stabilirea unui grafic nou (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-762/2021

Prima instanță: Judecătoria Edineț , sediul Central (M. Iftodi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

06 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Vasile Bîzdîga, Lucia Bîzdîga și

Vadim Bîzdîga, reprezentanți de avocatul Igor Țurcanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Vasile Bîzdîga, Lucia Bîzdîga împotriva Direcției Asistență Socială și Protecție a

Familiei a Consiliului raional Hîncești, intervenienți accesorii Avocatul Poporului,

Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Xxxx, Vadim Bîzdîga și Cătălina

Bîzdîga cu privire la declararea nulă a graficului de întrevedere nr. 856 din 10

septembrie 2018 și stabilirea unui nou grafic de întrevedere și comunicare cu copilul

minor,

împotriva deciziei din 06 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 28 septembrie 2018, Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga au depus cerere de

chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Direcției

Asistență Socială și Protecție a Familiei a Consiliului raional Hîncești, intervenienți

accesorii Avocatul Poporului, Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Xxxx,

Vadim Bîzdîga și Cătălina Bîzdîga, prin care au solicitat declararea nulă a graficului de

întrevedere nr. 856 din 10 septembrie 2018 și stabilirea unui nou grafic de întrevedere

și comunicare cu copilul minor Xxxx, cu următorul conținut:

„- Să fie permis în fiecare vineri a săptămânii a doua și a patra a lunii curente, de

a fi luat copilul Xxxx, anul nașterii xxxx, de la mama sa, Cătălina Bîzdîga, de la

domiciliul mamei din xxxx, strada Xxxx, de la ora 16:00, de către buneii pe linia paternă

Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga împreună sau separat la domiciliul lor din satul Xxxx,

1

raionul Xxxx, cu obligarea de a preda copilul mamei în ziua de duminică către ora

18:00;

- Să fie permis ca copilul Xxxx, să fie luat la zilele de naștere a buneilor paterni

03 ianuarie și 14 iunie pentru a petrece împreună cu buneii. În acest sens, să fie obligată

mama, Cătălina Bîzdîga, să predea copilul buneilor paterni cu o zi înainte de ziua de

naștere de la ora 16:00, de la domiciliul mamei xxxx, strada Xxxx, iar buneii paterni să

fie obligați să predea copilul mamei a doua zi după ziua de naștere către ora 18:00;

- Să fie permis ca copilul Xxxx, să fie transmis buneilor paterni pentru luna iulie

a fiecărui an, cu scopul ca buneii să asigure odihna împreună la pensiuni pe teritoriul

Republicii Moldova, dar și în afara hotarelor țării. Transmiterea copilului să fie

asigurată la 30 iunie a fiecărui an, ora 16:00, și la 31 iulie, ora 18:00;

- Să fie permisă transmiterea copilului pentru sărbătorile tradiționale de familie în

satul Xxxx, Xxxx: Anul nou - 31 decembrie, Crăciun pe stil vechi - 07 ianuarie, Paștele.

Copilul să fie transmis la 30 decembrie, ora 16:00 și întors la 09 ianuarie, ora 18:00. La

sărbătoarea Paștelui copilul să fie luat cu o zi înainte, la ora 16:00, transmis înapoi la

ora 18:00.

- Să fie permis ca copilul să sărbătorească Hramul satului Xxxx, raionul Xxxx, la

28 august a fiecărui an, în satul Xxxx, raionul Xxxx cu buneii paterni. În cazul dat,

copilul va fi preluat de bunei la 27 august, ora 14:00 și returnat la 30 august, ora 18:00.”

În motivarea acțiunii Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga au indicat că, la 17 noiembrie

2017, s-au adresat cu cerere către Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei a

Consiliului raional Hîncești privind stabilirea graficului de întrevedere și comunicare

cu minorul Xxxx, anul nașterii xxxx, și anume:

1) Să fie permis în fiecare vineri a săptămânii, a doua și a patra a lunii curente, de

a fi luat copilul Xxxx, de la mama sa Cătălina Bîzdîga, de la domiciliul din xxxx, strada

Xxxx, de la ora 16:00, de către buneii pe linia paternă Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga,

împreună sau separat la domiciliul lor din satul Xxxx, raionul Xxxx, cu obligarea de

predare a copilului mamei în ziua de duminică către ora 18:00.

2) Să fie permis ca copilul Xxxx, să fie luat la zilele de naștere a buneilor paterni

03 ianuarie și 14 iunie, pentru a petrece împreună cu buneii. În acest sens, să fie obligată

mama, Cătălina Bîzdîga, să predea copilul buneilor paterni cu o zi înainte de ziua de

naștere, de la ora 16:00, de la domiciliul mamei xxxx, strada xxxx, nr. xx, iar buneii

paterni să fie obligați să predea copilul mamei a doua zi după ziua de naștere către ora

18:00.

3) Să fie permis ca copilul Xxxx, să fie transmis buneilor paterni pentru luna iulie

a fiecărui an, cu scopul ca buneii să asigure odihna împreună la pensiuni pe teritoriul

Republicii Moldova, dar și în afara hotarelor țării. Transmiterea copilului să fie

asigurată la 30 iunie a fiecărui an la ora 16:00 și la 31 iulie, ora 18:00.

4) Să fie permisă transmiterea copilului pentru sărbătorirea sărbătorilor

tradiționale de familie în satul Xxxx, raionul Xxxx: Anul nou - 31 decembrie, Crăciun

pe vechi - 07 ianuarie, Paștele. Copilul să fie transmis la 30 decembrie, ora 16:00 și

întors la 09 ianuarie, ora 18:00. La sărbătoarea Paștelui copilul să fie luat cu o zi înainte,

la ora 16:00 și transmis înapoi la ora 18:00.

2

5) Să fie permis ca copilul să sărbătoreasca Hramul satului Xxxx, raionul Xxxx la

28 august a fiecărui an, în satul Xxxx, cu buneii paterni. În cazul dat, copilul va fi

preluat de bunei la 27 august, ora 14:00 și întors la 30 august, ora 18:00.

Reclamanții au menționat că, prin scrisoarea nr. 1203 din 07 decembrie 2017,

recepționată la 17 decembrie 2017, au fost informați de către Autoritatea Tutelară

Teritorială Hîncești precum că, respectiva autoritate publică este în imposibilitate să

examineze cererea de stabilire a unui grafic de întrevedere cu minorul Xxxx, dat fiind

faptul că, mama și copilul se află în afara teritoriului, unde Autoritatea Tutelară

Teritorială Hîncești își extinde atribuțiile sale de serviciu, informându-i totodată că

mama copilului Cătălina Bîzdîga își continuă studiile universitare în România, plecând

împreună cu fiul său minor, Xxxx, și vor locui în orașul Xxxx, str. xxxx, telefon de

contact nr. xxxx.

Reclamanții consideră că este ilegal și abuziv refuzul Direcției Asistență Socială

și Protecția Familiei Hîncești nr. 687 din 17 noiembrie 2017 de emitere a unui grafic de

întrevederi cu copilul minor Xxxx, invocând drept motiv schimbarea domiciliului

copilului minor în altă țară, în legătură cu studiile universitare ale mamei minorului,

Cătălina Bîzdîga, or, autoritatea publică se eschivează de la îndeplinirea atribuțiilor

stabilite prin lege. În acest sens, ultimii s-au adresat în instanța de contencios

administrativ, cu cerere de chemare în judecată, solicitând constatarea ilegalității

refuzului de a întocmi graficul de întrevedere, obligarea autorității tutelare de a întocmi

graficul solicitat.

Prin hotărârea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost

obligată Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Hîncești de a soluționa cererea

depusă de Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, de a emite actul administrativ și a stabili lui

Vasile Bîzdîga și Luciei Bîzdîga, bunici pe linia paternă, a unui grafic de întrevedere

cu nepotul Xxxx, născut la xxxx.

Prin decizia din 12 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, nr. 3a-98/18, a fost menținută

hotărârea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Reclamanții au relatat că, prin cererea nr. 454 din 20 iulie 2018, adresată Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Hîncești, au solicitat executarea benevolă a

hotărârii din 01 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, menținută prin

decizia din 12 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți.

Reclamanții au mai precizat că, deși decizia din 12 iulie 2018 a Curții de Apel

Bălți a fost contestată cu recurs, la Curtea Supremă de Justiție, totuși la 10 septembrie

2018, de către Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei a Consiliului raional

Hîncești a fost executată, fiind emis „Graficul cu privire la stabilirea modului de

întrevedere a bunicilor Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, cu nepotul Xxxx” cu nr. 856,

conform căruia s-a permis în fiecare vineri a săptămânii, a doua și a patra a lunii curente,

de a fi luat copilul Xxxx, de la mama sa Cătălina Bîzdîga, de la domiciliul din xxxx,

strada Xxxx, de la ora 16:00, de către buneii pe linia paternă Vasile Bîzdîga și Lucia

Bîzdîga, împreună sau separat la domiciliul lor din satul Xxxx, raionul Xxxx, cu

obligarea de predare a copilului mamei în ziua de duminică către ora 18:00. Grafiul

nominalizat a fost recepționat de reclamanți la 19 septembrie 2018.

3

Nefiind de acord cu condițiile de întrevedere, stabilite în graficul nr. 856 din 10

septembrie 2018 și neașteptând soluția instanței de recurs asupra cazului, la 21

septembrie, 2018 reclamanții au contestat în instanța de judecată graficul dat, solicitând

anularea acestuia și adoptarea unui grafic de întrevedere în condițiile expuse în cererea

din 17 noiembrie 2017.

Reclamanții au indicat că graficul cu privire la stabilirea modului de întrevedere a

bunicilor Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, cu nepotul Xxxx, nr. 856 din 10 septembrie

2018, emis în baza hotărârii judecătorești și ca consecință a nesoluționării în termenul

legal de 30 zile a cererii înregistrate sub nr. 687 la 17 noiembrie 2017, de fapt, nu

soluționează cererea prin care s-a solicitat concret modul de întrevedere cu copilul.

Reclamanții consideră că graficul de întrevedere contestat, în principiu, reprezintă

aceiași nesoluționare a cererii din 17 noiembrie 2017, fiindu-i doar atribuite aparențele

unui act administrativ, prin care ar fi fost soluționată o cerere, dar în realitate, de la 23

mai 2017 și până în prezent subsemnaților, dar și tatălui copilului, intervenientului

accesoriu Vadim Bîzdîga, nu le-a fost asigurată posibilitatea de întrevedere cu nepotul

Xxxx, de vină fiind Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei a Consiliului

raional Hîncești. Drept urmare, se atestă că autoritatea tutelară a examinat cererea de

întocmire a graficului de întrevedere în mod formal, neglijând interesele copilului

minor și a buneilor pe linia paternă, deoarece în mod deliberat au fost stabilite zile de

întrevedere pe durata de 3 ore și toate la domiciliul/reședința mamei, fără de a fi

specificată adresa concretă, lăsând loc de interpretări în favoarea mamei Cătălina

Bîzdîga.

Reclamanții și-au manifestat dezacordul și cu determinarea zilelor de 28

decembrie 2018, 30 decembrie 2018, ca zile de întrevedere obligatorii de la ora 14:00

până la 17:00, deoarece distanța dintre satul Xxxx și municipiul Hîncești este

aproximativ 300 km, cât și cu determinarea zilei de întrevedere în a treia zi de Paște,

iar în luna august 2019, în a doua decadă 6 zile de întrevedere, astfel pentru întrevedere

cu nepotul în luna august 2018, timp de 3 ore petiționarii urmând să parcurgă în total

3600 km.

Reclamanții consideră că sintagma domiciliu/reședință este cu intenție și deliberat

„strecurată” în decizie pentru a crea posibilitate reală Cătălinei Bîzdîga să nu execute

graficul de întrevedere, deoarece, ea deține cetățenie dublă, are domiciliul și în

România, județul xxxx.

Reclamanții insistă asupra faptului că din 23 mai 2017 nu au văzut copilul, iar

Cătălina Bîzdîga creează artificial obstacole, generând litigii judiciare. Astfel,

autoritatea tutelară, prin adoptarea deciziei în cauză atentează în mod nepermis la

drepturile copilului minor Xxxx de a comunica cu buneii săi pe linia paternă.

Reclamanții consideră că a fost încălcată și procedura de adoptare a actului

administrativ, întrucât autoritatea tutelară, investită prin lege cu atribuții de rezolvare a

situațiilor de litigiu, urma să stabilească graficul de întrevedere prin mediere, cu părțile

în conflict, dar a neglijat în mod deliberat procedura respectivă, favorizând în mod

nepermis și contrar intereselor copilului minor, Xxxx, doar doleanțele mamei copilului

Cătălina Bîzdîga, care abuzează de drepturile sale de custodie.

4

Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei

Hîncești și a reprezentantului intervenientului accesoriu, avocatul Buguța Elena, cu

privire la conexarea cauzelor civile aflate pe rolul Judecătoriei Edineț (cererea de

chemare în judecată depusă de Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga împotriva Direcției

Asistență Socială și Protecției a Familiei Hîncești, privind stabilirea modului de

întrevederi a buneilor Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, pe linia paternă, cu nepotul

Xxxx, stabilirea graficului de întrevederi) și pe rolul Judecătoriei Hîncești (cererea de

chemare în judecată depusă de Cătălina Bîzdîga împotriva Direcției Asistență Socială

și Protecție a Familiei Hîncești privind anularea graficului nr. 856 din 10 septembrie

2018 privind stabilirea modului de întrevederi a buneilor Vasile Bîzdîga și Lucia

Bîzdîga, pe linia paternă, cu nepotul Xxxx) și cererea cu privire la scoaterea cererii de

pe rol în temeiul art. 267 alin. (1) lit. m) din Codul de procedură civilă (f.d.145-149,

vol. I).

Prin încheierea din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, au fost restituite

recursurile declarate de avocatul Elena Buguța în interesele Cătălinei Bîzdîga și

Direcției Asistență Sociale și Protecției a familiei Hîncești împotriva încheierii din 05

decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în conformitate cu art. 4261 lit. e)

din Codul de procedură civilă (f.d.170-174, vol. I).

Prin hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Bîzdîga și Lucia

Bîzdîga împotriva Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei a raionului

Hîncești, intervenienți accesorii Avocatul Poporului, Direcția Asistență Socială și

Prptecție a Familiei Xxxx, Vadim Bîzdîga, Bîzdîga Cătălina privind declararea nulă a

graficului de întrevedere nr. 856 din 10 septembrie 2018 și stabilirea unui nou grafic de

întrevedere și comunicare cu copilul minor Xxxx.

A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere a reclamanților Vasile Bîzdîga și

Lucia Bîzdîga cu privire la declararea nulă a graficului de întrevedere nr. 856 din 10

sedptembrie 2018, adoptat de către șeful Direcției Asistență Socială și Protecția

Familiei Hîncești.

A fost obligată Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Hîncești de a stabili

lui Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, buneii pe linia paternă, a unui grafic de întrevedere

și comunicare cu copilul minor Xxxx, născut la xxxx (f.d.236, vol. I, f.d.17-24, vol. II).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a respins capătul de cerere a lui Bîzdîga

Vasile și Bîzdîga Lucia privind declararea nulă a graficului de întrevedere nr. 856 din

10 septembrie 2018 adoptat de către șeful Direcției Asistență Socială și Protecția

Familiei Hîncești, Tamara Călugăru, deoarece graficul contestat cu nr. 856 din 10

septembrie 2018, a fost desființat la 12 noiembrie 2018, prin emiterea dispoziției de

către Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Hîncești cu nr. 1183, în baza

deciziei din 24 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost casată

decizia din 12 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 01 martie 2018 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Tot aici, instanța de judecată a punctat că procesul civil nu urmează a fi încetat pe

acest capăt de cerere din motiv că reclamantul nu a solicitat renunțul parțial la cerere,

5

iar recunoașterea de către pârât a acestui capăt de cerere prin anularea graficului

contestat în perioada aflării pe rol a cauzei în instanța de judecată nu constituie temei

de încetare.

De asemenea, prima instanță a admis parțial capătul de cerere privind stabilirea

graficului de întrevedere și comunicare a buneilor pe linia paternă, Vasile Bîzdîga și

Lucia Bîzdîga, cu copilul minor Xxxx, născut la xxxx, obligând Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei Hîncești să stabilească lui Vasile Bîzdîga și Luciei Bîzdîga,

buneii pe linia paternă, un grafic de întrevedere și comunicare cu copilul minor Xxxx,

născut la xxxx.

În susținerea acestei soluții, instanța de judecată a stabilit că Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei Hîncești refuză în întocmirea acestui grafic pentru buneii

Bîzdîga Lucia și Bîzdîga Vasile, astfel, îngrădindu-le dreptul de a comunica o perioadă

îndelungată cu nepotul lor, încălcîndu-se art. 65 din Codul familiei.

Mai mult, Cătălina Bîzdîga, aflîndu-se în România periodic împreună cu copilul

său minor, nu se află la evidența autorității tutelare din România, fapt ce dovedește

intenția pârâtei de a nu permite întrevederi între reclamanți cu nepotul lor minor, Xxxx

și de a îndepărta cumva relațiile între buneii și nepotul minor.

Prin încheierea din 30 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea depusă de Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga,

reprezentanți de avocatul Igor Țurcanu, și intervenientul accesoriu Vadim Bîzdîga

privind emiterea unei hotărâri suplimentare și de corectare a greșelilor în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga împotriva

Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei a raionului Hîncești, intervenienți

accesorii Avocatul Poporului, DASPF Xxxx, Vadim Bîzdîga, Cătălina Bîzdîga privind

declararea nulă a graficului de întrevedere și stabilirea unui nou grafic de întrevedere și

comunicare cu copilul minor Xxxx (f.d.43-46, vol. II).

La 22 aprilie 2019, Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, reprezentanți de avocatul Igor

Țurcanu, și intervenientul accesoriu Vadim Bîzdîga au depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central (f.d.9-10,

vol. II), iar la 19 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal, au prezentat motivarea

apelului, solicitând casarea hotărârii în partea respingerii acțiunii (f.d.110-117, vol. II)

La 22 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Cătălina Bîzdîga reprezentată

de avocatul Elena Buguța, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 26

martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central (f.d.11-13, vol. II), iar la 08 iulie 2019

a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei decizii de respingere a acțiunii integral (f.d.52-64, vol. II).

La 23 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei a Consiliului raional Hîncești a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central (f.d.14-16,

vol. II), iar la 24 iulie 2019 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea încheierii

din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și a hotărârii din 26 martie 2019

a Judecătoriei Edineț, sediul Central, emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală

a acțiunii (f.d.120-128, vol. II).

6

La 11 iunie 2019, Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, reprezentanți de avocatul Igor

Țurcanu, și intervenientul accesoriu Vadim Bîzdîga au contestat cu recurs încheierea

din 30 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând casarea integrală a

încheierii recurate, soluționând prin decizie problema în fond (f.d.47-49, vol. II).

Prin decizia din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost menținută hotărârea

din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în partea respingerii capătului

de cerere a reclamanților Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga cu privire la declararea nulă

a graficului de întrevedere nr. 856 din 10 septembrie 2018, adoptat de către șeful

Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Hîncești.

A fost casată parțial hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central, în partea admiterii acțiunii, fiind pronunță o hotărâre nouă prin care a fost

admis parțial capătul de cerere privind stabilirea graficului de întrevedere și comunicare

cu copilul minor Xxxx, născut la xxxx, cu buneii pe linia paternă, Vasile Bîzdîga și

Lucia Bîzdîga.

A fost obligată Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Hîncești să emită

actul administrativ individual favorabil și să stabilească un grafic privind modul de

întrevedere a bunicilor Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, cu nepotul minor Xxxx, născut

la xxxx, cu respectarea opiniei juridice a instanței de judecată redată în motivarea

prezentei deciziei.

În rest, pretențiile au fost respinse.

Au fost respinse cererile de apel declarate de Direcția Asistență Socială și Protecție

a Familiei Hîncești și avocatul Elena Buguța în interesele Cătălinei Bîzdîga.

A fost menținută încheierea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central privind reluarea examinării cauzei.

A fost menținută încheierea din 30 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central

prin care s-a respins cererea lui Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, avocatului Igor

Țurcanu, intervenient accesoriu Vadim Bîzdîga, privind emiterea unei hotărâri

suplimentare și de corectare a greșelilor (f.d.1-2, 3-18, vol. III).

Prin încheierea din 23 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, menținută prin decizia

din 16 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea înaintată de

avocatul Igor Țurcanu, în interesele lui Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, privind

emiterea actului administrativ individual de către instanța de judecată și aplicarea

amenzii de constrângere conducătorului Direcției Asistență Socială și protecție a

Familiei Hîncești (f.d.103-109, 221-229, vol. III).

Prin decizia din 12 august 2020 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de către Cătălina Bîzdîga, reprezentată de avocatul Elena Buguța,

Vasile Bîzdîga, Lucia Bîzdîga, reprezentați de avocatul Igor Țurcanu, Vadim Bîzdîga

și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei a Consiliului raional Hîncești și

casată decizia din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Bîzdîga, Lucia

Bîzdîga împotriva Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei a Consiliului

raional Hîncești, intervenienți accesorii Avocatul Poporului, Direcției Asistență Socială

și Protecție a Familiei Xxxx, Vadim Bîzdîga și Cătălina Bîzdîga cu privire la declararea

nulă a graficului de întrevedere nr. 856 din 10 septembrie 2018 și stabilirea unui nou

7

grafic de întrevedere și comunicare cu copilul minor Xxxx, cu remiterea cauzei la

rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată (f.d.176-189, vol. III).

Rejudecând cauza în ordine de apel, prin decizia din 06 aprilie 2021, Curtea de

Apel Bălți a casat parțial hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central, în partea admiterii acțiunii și în această parte a fost emisă o hotărâre nouă, prin

care a fost respins capătul de cerere privind stabilirea graficului de întrevedere și

comunicare cu copilul minor, Xxxx, născut la xxxx, cu buneii pe linia paternă Vasile

Bîzdîga și Lucia Bîzdîga.

A fost menținută hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central, în partea respingerii capătului de cerere a reclamanților Vasile Bîzdîga și Lucia

Bîzdîga cu privire la declararea nulă a graficului de întrevedere nr. 856 din 10

septembrie 2018, adoptat de către șeful Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei

Hîncești.

Au fost menținute încheierile Judecătoriei Edineț, sediul Central din 26 martie

2019 privind reluarea examinării cauzei și din 30 mai 2019 prin care a fost respinsă

cererea lui Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, avocatului Igor Țurcanu, intervenient

accesoriu Vadim Bîzdîga privind emiterea unei hotărâri suplimentare și de corectare a

greșelilor.

Au fost respinse cererile de apel declarate de către Vasile Bîzdîga, Lucia Bîzdîga

prin intermediul avocatului Igor Țurcanu și de Vadim Bîzdîga (f.d.57,59-67, vol. IV).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit la 17 noiembrie 2017, Vasile

Bîzdîga și Lucia Bîzdîga au înaintat Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei

Hîncești cererea înregistrată cu nr. 687 /f.d.27 Vol. IV/, prin care au solicitat stabilirea

graficului de întrevedere cu nepotul Xxxx, născut la xxxx.

Prin hotărârea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, menținută

prin decizia din 12 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a obligat Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei Hîncești de a soluționa cererea lui Vasile Bîzdîga și Lucia

Bîzdîga, de a emite actul administrativ și a stabili lui Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga,

buneii pe linia paternă a unui grafic de întrevedere cu nepotul Xxxx, născut la xxxx.

La 10 septembrie 2018, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Hîncești a

întocmit graficul nr. 856 cu privire la stabilirea modului de întrevederi a bunicilor

Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga cu nepotul minor Xxxx, potrivit căruia Vasile Bîzdîga

și Lucia Bîzdîga vor beneficia de întrevederi cu nepotul lor Xxxx, născut la xxxx, în

felul următor:- vacanța sărbătorilor de iarnă /la data de 28.12.2018, 30.12.2018 și

01.01.2019, între ora 14:00 – 17:00/ la domiciliul/reședința mamei copilului; -vacanța

sărbătorilor de Paști /a III-a zi de Paști între ora 15:00 – 18:00/ la domiciliul/reședința

mamei copilului; -vacanța de vară a anului 2019 /la data de 10.08.2019, 13.08.2019,

16.08.2019, 18.08.2019, 20.08.2019 și 22.08.2019, între ora 15:00 – 19:00/ la

domiciliul/ reședința mamei copilului. Restul vizitelor și acțiunilor luate de părți rămân

la buna înțelegere a lor. La rândul lor părțile au fost obligate să colaboreze între ei și să

nu creeze impedimente unul altuia, acționând astfel în interesul superior al copilului.

Potrivit dispoziției nr. 1183 din 12 noiembrie 2018 emisă de Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei Hîncești, s-a dispus anularea graficului cu nr. 856 din 10

septembrie 2018 cu privire la stabilirea modului de întrevederi a bunicilor Vasile

8

Bîzdîga și Lucia Bîzdîga cu nepotul Xxxx, care a fost stabilit în temeiul deciziei din 12

iulie 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 01 martie 2018 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central, casate ulterior prin decizia din 24 octombrie 2018 a Curții Supreme de

Justiție.

Prin răspunsul nr. 994 din 27 septembrie 2018, Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei a Consiliului raional Hîncești a comunicat lui Vasile Bîzdîga și

Luciei Bîzdîga că nu există o hotărâre a instanței care să oblige autoritatea tutelară de

a adopta un grafic de întrevedere în modul propus prin cererea din 17 noiembrie 2017

cu nr. 687.

Așadar, instanța de apel a constatat că obiectul prezentului litigiu constituie

stabilirea graficului de comunicare a buneilor cu copilul minor în scopul executării unei

hotărârii judecătorești definitive, care însă, după anularea prin decizie irevocabilă nu

mai putea fi executată în mod silit, motiv din care a și fost emisă Dispoziția nr. 1183

prin care s-a anulat graficul contestat nr. 856 din 10 septembrie 2018.

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis în privința temeinicei

concluziei primei instanțe privind lipsa temeiurilor de admitere a cererii de declarare a

nulității graficului de întrevedere nr. 856 din 10 septembrie 2018.

Totodată, instanța de apel a conchis în privința netemeinicei acțiunii, drept urmare

a casat hotărârea primei instanțe având în vedere faptul că graficul de comunicare a

buneilor cu copilul minor a fost solicitat în baza cererii absolut identice cu cea care a

constituit obiect de examinare în cadrul litigiului soluționat prin decizia din 24

octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost casată hotărârea din 01

martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și decizia din 12 iulie 2018 a Curții

de Apel Bălți.

De asemenea, instanța de apel a constatat că reclamanții au formulat cerințe în

obligare, invocând nesoluționarea cererii nr. 687 din 17 noiembrie 2017 în varianta care

s-a propus, însă, această cerere a fost obiectul de dezbateri în procesul inițiat anterior și

finalizat cu decizia din 24 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

Instanța de apel a respins argumentul reprezentantului apelanților Vasile Bîzdîga

și Lucia Bîzdîga, avocatul Igor Țurcanu, precum că urmează de făcut o analogie cu

cazul de stabilire a graficului de întrevedere a tatălui Vadim Bîzdîga cu copilul minor

Xxxx, întrucât acesta este un litigiu separat, bazat pe alte circumstanțe și argumente,

temeiuri de drept material și procedural. Pe când, la caz, sunt întrunite incidențe

procedurale care în esența sa nu permit stabilirea unui grafic bazat pe un act

judecătoresc anulat. Mai mult, în situația respectivă a fost apreciată ca fiind eronată

referirea avocatului Țurcanu Igor la prevederile art. 123 din Codul de procedură civilă,

întrucât prevederile normei menționate se aplică în cazul unei hotărâi judecătorești care

vizează aceiași participanți ai unui raport juridic litigios. Astfel, reprezentantul

intimaților se referă la o hotărâre judecătorească în care este vizat tatăl copilului, dar nu

și buneii, care sunt reclamanți în prezentul litigiu.

Corespunzător, instanța de apel a respins ca fiind lipsite de suport probatoriu

argumentele apelanților privind netemeinicia încheierii din 26 martie 2019 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central, prin care a fost reluată examinarea în fond, deoarece

argumentele aduse nu constituie temei de casare a încheierii contestate întrucât vizează

9

acțiunile instanței după emiterea încheierii, de dirijarea procesului civil, întocmire a

procesului verbal al ședinței de judecată, la care nu au fost înaintate obiecții.

Mai mult, întrebarea instanței în cadrul ședinței de pronunțare a dispozitivului

hotărârii, dacă există careva cereri sau demersuri, nu constituie temei de casare a actului

judecătoresc de dispoziție deoarece renunțarea la acțiune, recunoașterea acțiunii,

încheierea tranzacției de împăcare poate avea loc pe tot parcursul examinării cauzei.

La fel, a fost apreciat ca fiind irelevant argumentul apelantei privind indicarea la

începutul procesului-verbal din 26 martie 2019 a articolelor Codului de procedură

penală și Codului penal or, conform art. 274 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în

cazul divergențelor între conținutul procesului-verbal și înregistrarea audio, prevalează

înregistrarea audio, astfel fiind ascultată înregistrarea audio a ședinței de judecată din

26 martie 2019 (anexată la dosar), instanța de apel a constatat că președintele ședinței

de judecată nu a făcut trimitere la prevederile Codului de procedură penală și Codului

penal, concluzionându-se producerea unei erori mecanice în procesul-verbal al ședinței.

În același timp, instanța de apel a conchis în privința temeinicei încheierii din 30

mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central prin care a fost respinsă cererea înaintată

de Vasile Bîzdîga, Lucia Bîzdîga și Vadim Bîzdîga privind emiterea hotărârii

suplimentare și de corectare a greșelilor din hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central, pe motiv că în corespundere cu art. 250 alin. (1) lit. a) din Codul

de procedură civilă, nu a fost constată comiterea vreunei erori sau nepronunțarea asupra

unei pretenții formulate de către părți sau de către intervenientul principal, motiv din

care încheierea respectivă va fi menținută.

La 16 iunie 2021, Vasile Bîzdîga, Lucia Bîzdîga și Vadim Bîzdîga, reprezentanți

de avocatul Igor Țurcanu, au depus la Curtea de Apel Bălți cerere de recurs nemotivată

împotriva deciziei din 06 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, ulterior la 29 iunie 2021,

prin intermediul oficiului poștal, a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea

recursului, solicitând casarea integrală a deciziei din 06 aprilie 2021 a Curții de Apel

Bălți și parțial a hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii (f.d.99-109, vol. IV).

Referitor la termenul de contestare, recurenții au menționat că dispozitivul deciziei

contestate a fost adus la cunoștință prin scrisoarea Curții de Apel Bălți nr.12348 din 24

mai 2021 și a fost atacat cu cerere de recurs nemotivată în termen prin intermediul

Curții de Apel Bălți. Decizia motivată a fost expediată prin scrisoarea Curții de Apel

Bălți nr. 12911 din 28 mai 2021, iar conform ștampilei poștale de pe plic, scrisoarea

menționată a fost înregistrată la Oficiul Poștal Bălți, la 31 mai 2021. Prin urmare,

termenul de 30 zile nu poate începe a curge mai degrabă de 01 iunie 2021, iar calcularea

exactă a termenului de prescripție va începe, luând în considerație avizul de recepție cu

semnătura și data recepționării, care trebuie să se afle în materialele dosarului.

În motivarea recursului, recurenții au reiterat circumstanțele de fapt și de drept din

acțiune, indicând că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea

respingerii acțiunii sunt neîntemeiate.

Recurenții au precizat că în realitate, există un concurs real de circumstanțe de fapt

dintre cele constatate de Curtea Supremă de Justiție în dosarul nr.3ra-1322/18 din 24

octombrie 2018 și dosarul nr. 3a-1459/2018, finalizat prin decizia Curții de Apel

10

Chișinău din 11 octombrie 2018, or din actele de dispoziție judecătorească irevocabile

rezultă că obiectul litigiului este întocmirea a unui grafic de întrevedere cu una și aceiași

persoană, minorul Xxxx, născut la xxxx.

Respectiv, în cazul acțiunii în obligare, pornită de tatăl copilului, Vadim Bîzdîga,

instanțele naționale au stabilit că DASPF Hîncești în mod ilegal și-a declinat

competența de a emite actul administrativ și i-a obligat să emită actul administrativ cu

caracter individual. Iar în cazul acțiunii în obligare, pornită de buneii pe linie paternă,

Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga, instanțele naționale au stabilit că DASPF Hîncești în

mod legal și-a declinat competența de a emite actul administrativ și i-a eliberat pe

DASPF Hîncești de obligația de a emite actul administrativ cu caracter individual.

Drept urmare, instanța de apel urma să dea apreciere cuvenită și să răspundă, la

întrebarea, dacă DASPF Hîncești urma conform competentei teritoriale si domiciliului

copilului minor în Republica Moldova, Xxxx, născut la xxxx, să întocmească graficul

de întrevedere.

Recurenții consideră că dacă instanța de apel ar fi constatat că DASPF Hîncești

urma să adopte actul administrativ solicitat și s-a eschivat în mod ilegal de la întocmirea

graficului, atunci urma ca instanța să adopte graficul de întrevedere, după cum s-a

solicitat în cererea de chemare în judecată. Or, în decizia din 24 octombrie 2018 a Curții

Supreme de Justiție nu este stabilit și arătat concret care este autoritatea tutelară

competentă teritorial de a stabili graficul de întrevedere.

Recurenții au invocat că instanța de apel a neglijat prevederile art. 386 alin. (2) din

Codul procedură civilă.

De asemenea, recurenții sunt de părere că instanța de apel urma să ia în considerare

faptul că CEDO a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauza nr. 15646/18

Vadim Bîzdîga vs Republica Moldova, iar una din întrebările adresată Guvernului a

fost, dacă a existat încălcare a articolului 8 din Convenție, în special dacă a fost

restricționat în mod nejustificat dreptul reclamantului să contacteze fiul său (a se vedea,

de exemplu, A.V. împotriva Sloveniei, nr. 878/13, §§ 63-88, 9 aprilie 2019). În această

ordine de idei, instanța de apel urma să răspundă la întrebarea respectivă.

La 29 iunie și 10 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs depusă de Vasile Bîzdîga, Lucia Bîzdîga și Vadim

Bîzdîga, reprezentanți de avocatul Igor Țurcanu, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisorile de însoțire anexate la materialele

dosarului (f.d.91-93, 111, vol. IV).

Prin referința depusă la 07 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal (f.d.122,

vol. IV), reprezentantul Cătălinei Bîzdîga, avocatul Elena Buguța, a solicitat declararea

recursului ca fiind inadmisibil în corespundere cu art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ, din motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit de art. 245

alin. (1) (f.d.112-121, vol. IV).

La 09 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal (f.d.148, vol. IV), Direcția

Asistență Socială și Protecția a Familiei, și-a valorificat dreptul de a depune referință,

prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil în corespundere cu art.

246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, din motiv că a fost depus după expirarea

termenului stabilit de art. 245 alin. (1) (f.d.141-147, vol. IV).

11

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referinței nu au parvenit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că în conformitate cu

art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost pronunțată

public la 06 aprilie 2021, în prezența părților la proces, fapt ce rezultă din procesul-

verbal al ședinței de judecată din 06 aprilie 2021 (f. d. 55-56, vol. IV).

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49 din 31 martie 2021

privind declararea stării de urgență, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul

Republicii Moldova pe perioada 01 aprilie – 30 mai 2021.

În corespundere cu pct. 1 din dispoziția nr. 3 din 15 aprilie 2021 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de urgență, termenele de

prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început

să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii

Parlamentului nr.49 din 31 martie 2021.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 15 din 28 aprilie 2021, pentru controlul

constituționalității hotărârii Guvernului cu privire la propunerea declarării stării de

urgență nr.43 din 30 martie 2021 și a Hotărârii Parlamentului privind declararea stării

de urgență nr.49 din 31 martie 2021 (declararea stării de urgență), s-a declarat

neconstituțională Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 49

din 31 martie 2021.

Materialele cauzei atestă că prin scrisoarea nr. 12348, la 24 mai 2021, Curtea de

Apel Bălți a expediat părților pentru notificare dispozitivul deciziei din 06 aprilie 2021

a Curții de Apel Bălți (f.d.58), care a fost recepționat de Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga

și avocatul Igor Țurcanu la 27 mai 2021, fapt confirmat prin avizele de recepție

(f.d.69,74, vol. IV), iar scrisoarea expediată lui Vadim Bîzdîga a fost restituită cu

mențiunea factorului poștal „nereclamat” (f.d.83, vol. IV).

Prin scrisoarea nr. 12348, la 28 mai 2021, Curtea de Apel Bălți a expediat părților

decizia motivată, care a fost recepționată de Vasile Bîzdîga și Lucia Bîzdîga la data de

02 iunie 2021 (f.d.81, vol. IV), iar avocatul Igor Țurcanu la 03 iunie 2021 (f.d.80, vol.

IV). Scrisoarea expediată lui Vadim Bîzdîga a fost restituită cu mențiunea factorului

poștal „nereclamat” (f.d.87, vol. IV).

Prin urmare, Colegiul consideră că recursul declarat de Vasile Bîzdîga, Lucia

Bîzdîga și Vadim Bîzdîga, reprezentanți de avocatul Igor Țurcanu este depus cu

respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ, prin urmare sunt

neîntemeiate criticile intimaților precum că recursul a fost depus peste termenul stabilit

de lege.

12

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

13

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Vasile Bîzdîga, Lucia Bîzdîga și Vadim

Bîzdîga, reprezentanți de avocatul Igor Țurcanu, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Vasile Bîzdîga, Lucia Bîzdîga și Vadim Bîzdîga, reprezentanți

de avocatul Igor Țurcanu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Victor Burduh

14