3ra-874/21 — constatarea incalcarii dreptului de acces la justitie, prin neaplicarea masurilor de asigurare

Dosarul nr.3ra-874/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Chișilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 06 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Nina Vascan judecătorii Victor Burduh Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva Consiliului orașului Durlești, terț Societatea cu Răspundere Limitată „STROY INVEST” cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la justiție, prin neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii și obligarea reparării prejudiciului material, împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 15 mai 2019 Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului orașului Durlești, terț Societatea cu Răspundere Limitată „STROY INVEST” (în continuare S.R.L.

„STROY INVEST”) cu privire la anularea actului administrativ. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că, la cererea S.R.L. „STROY INVEST”, Consiliul orașului Durlești a emis decizia nr. 8.4 din 03 iulie 2017 cu privire la modificarea Planului Urbanistic de Detaliu. Reclamantul a considerat, că prin decizia menționată se lezează drepturile sale și ale altor vecini din zonă, deoarece nu au fost înștiințați despre proiectul de decizie, încălcându-se, astfel, procedura și legalitatea actului. Astfel, reclamantul a solicitat declararea nulă a deciziei Consiliului orașului Durlești nr. 8.4 din 03 iulie 2017 cu privire la modificarea Planului Urbanistic de Detaliu.

1 La data de 31 mai 2019, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus o cerere privind instituirea măsurilor de asigurare a acțiunii, prin suspendarea efectelor și executării actelor administrative contestate: autorizația de construire nr. 134/17 din 24 noiembrie 2017, pentru efectuarea lucrărilor de construcție din str. XXXXX, a certificatului de urbanism nr. 85/17 din 24 iulie 2017 pentru construirea blocului locativ din or. Durlești, str. XXXXX; dispunerea interzicerii efectuării lucrărilor de construcție a blocului de locuit din or. Durlești, str. XXXXX. În motivarea cererii depuse, reclamantul a indicat că prin raportul de expertiză nr. 046 din 27 mai 2019, elaborat de expertul judiciar, se atestă că blocul de locuit din or.

Durlești, str. XXXXX, afectează și creează incomodități din punct de vedere tehnic și a exploatării bunurilor imobile învecinate, iar demararea lucrărilor este contrară normativelor în construcție. Prin încheierea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă cererea depusă de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan cu privire la instituirea măsurilor de asigurare a acțiunii (f.d. 55, Vol.I). La data de 04 iulie 2019, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus recurs împotriva încheierii din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea încheierii instanței de fond și soluționarea cererii privind suspendarea actului administrativ, prin admiterea acesteia (f.d.

60-65, Vol.I). Prin decizia din 30 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan (f.d.87-88, Copia certificată a dosarului nr.1). La 08 iulie 2019, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus o cerere repetată de instituire a măsurilor de asigurare a acțiunii, solicitând suspendarea efectelor și executarea actului administrativ contestat și anume decizia Consiliului orașului Durlești nr. 8.4 din 03 iulie 2017 cu privire la modificarea Planului Urbanistic de Detaliu. În motivarea cererii nominalizate, reclamantul a menționat că cererea depusă anterior urma să fie examinată în cadrul unui alt dosar, înregistrat și aflat pe rolul instanței de judecată.

Totodată, reclamantul a menționat că prin raportul de expertiză nr. 046 din 27 mai 2019, elaborat de expertul judiciar, se atestă că blocul de locuit din or. Durlești, str. XXXXX, afectează și creează incomodități din punct de vedere tehnic și a exploatării bunurilor imobile învecinate, iar demararea lucrărilor este contrară normativelor în construcție. Neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar face imposibilă executarea unei eventuale hotărâri judecătorești, în condițiile în care, anume în temeiul deciziei contestate a fost posibilă inițierea și executarea lucrărilor de construcție. Prin încheierea din 06 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă cererea repetată depusă de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan de instituire a măsurilor de asigurare a acțiunii (f.d.

74, Vol.I). La data de 16 septembrie 2019, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus recurs împotriva încheierii din 06 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea încheierii instanței de fond și soluționarea cererii privind suspendarea actului administrativ, prin admiterea acesteia (f.d. 81-83, Vol.I). 2 Prin decizia din 04 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan (f.d.40-46, Copia certificată a dosarului nr.2).

La data de 28 noiembrie 2019, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus o cerere de modificare a pretențiilor din cererea de chemare în judecată, solicitând constatarea, că la examinarea litigiului părții reclamante i s-a încălcat dreptul fundamental de acces la justiție, prin neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, încasarea din contul administrației publice locale pârâte, Consiliului orașului Durlești în beneficiul reclamantului a prejudiciului evaluat conform raportului de evaluare a bunurilor în sumă de 38129 de euro, fiind luate în considerare culpa pârâtului la eliberarea actelor permisive, inițierii și continuării lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or.

Durlești, mun. Chișinău. Concomitent, a solicitat strămutarea cauzei spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În motivarea cererii de concretizare a pretențiilor, reclamantul a indicat că pe parcursul examinării prezentei cauze, de către el au fost înaintate cereri cu privire la instituirea măsurilor de asigurare, inclusiv pentru stoparea construcției ilegale S.R.L. „STROY INVEST” a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău – cererile fiind respinse, astfel că la momentul actual lucrările de construcție sunt practic finisate, în volum de 99%. Reclamantul a indicat că, S.R.L. „STROY INVEST”, în baza actelor administrative contestate, în realizarea proiectului a încheiat mai multe acte juridice civile, inclusiv contracte de investiție în construcția spațiului locativ, antrenând în problema existentă zeci de societăți comerciale și zeci de investitori.

Astfel, anularea actului administrativ contestat ar prejudicia drepturile și interesele reclamantului, inclusiv și a altor persoane. În asemenea circumstanțe, reclamantul a considerat echitabil să înainteze cerere de modificare a cerințelor acțiunii, reținând în susținerea acesteia Raportul de evaluare a bunurilor, realizat de S.R.L. „VALMARKET”, evaluându-se pierderile în urma influenței factorilor externi – construcția nemijlocită a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău. Reclamantul a menționat că, conform Raportului de evaluare a bunurilor, pierderile cauzate imobilului pe care-l deține în proprietate, în rezultatul factorilor externi, construcția nemijlocită a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or.

Durlești, mun. Chișinău, au fost evaluate la suma de 38129 de euro. Având în vedere faptul că construcția a fost inițiată prin decizia Consiliului orașului Durlești nr. 8.4 din 03 iulie 2017 cu privire la modificarea Planului Urbanistic de Detaliu, reclamantul și-a modificat pretențiile din cererea de chemare în judecată. Astfel, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a solicitat constatarea, că la examinarea litigiului, părții reclamante i s-a încălcat dreptul fundamental de acces la justiție, prin neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, încasarea din contul administrației publice locale pârâte, Consiliului orașului Durlești în beneficiul reclamantului, a prejudiciului evaluat conform raportului în sumă de 38129 de euro, avându-se în vedere culpa pârâtului la emiterea și eliberarea actelor permisive inițierii și continuării lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or.

Durlești, mun. Chișinău. 3 Prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva Consiliului orașului Durlești, terț S.R.L. „STROY INVEST” cu privire la constatarea încălcării dreptul de acces la justiție, prin neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii și obligarea reparării prejudiciului material (f.d. 136, 144-149, Vol.II). Hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată avocatului Nicolae Leșan, care reprezintă interesele lui Nicolae Bodur la data de 17 decembrie 2020, fapt confirmat prin recipisa, anexată la actele cauzei (f.d.

137, Vol.II). La data de 23 decembrie 2020, prin intermediul oficiului, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus apel împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d. 141-142, Vol.II). Hotărârea motivată din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată avocatului Nicolae Leșan, care reprezintă interesele lui Nicolae Bodur, la data de 17 februarie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 150, Vol.II). La data de 09 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a prezentat motivarea apelului (f.d.

157-161, Vol.II). Astfel, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan și menținută hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 169, 170-177, Vol.II). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut, că reclamantul Nicolae Bodur s-a adresat către Consiliul orașului Durlești, cu cerere, prin care a solicitat repararea prejudiciului material, cauzat prin emiterea și eliberarea actelor permisive inițierii și continuării lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or.

Durlești, mun. Chișinău (f.d.178-179, Vol.I). În acest context, instanța de apel a notat că, Consiliul orașului Durlești nu a soluționat cererea privind repararea prejudiciului material în termenul prevăzut de lege, ceea ce prin prisma art. 64 din Codul administrativ, este asimilat cu respingerea cererii.

Instanța de apel a indicat că reclamantul Bodur Nicolae, s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune, solicitând constatarea faptului că, la examinarea litigiului, părții reclamante i s-a încălcat dreptul fundamental de acces la justiție, prin neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii; precum și a solicitat încasarea din contul administrației publice locale pârâte, Consiliului orașului Durlești în beneficiul reclamantului a prejudiciului evaluat, conform raportului de evaluare a bunurilor în sumă de 38129 de euro, avându-se în vedere culpa pârâtului la emiterea și eliberarea actelor permisive inițierii și continuării lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or.

Durlești, mun. Chișinău. 4 Făcând referire la prevederile art. 10 alin. (2) din Codul administrativ, instanța de apel a menționat, că decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual. Subsidiar, instanța de apel a relevat și prevederile art. 60 alin. (3) din Codul administrativ, conform căruia în cazul depunerii cererii privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat, prin emiterea unui act administrativ individual sau normativ ilegal, termenul general începe să curgă din data în care hotărârea instanței de judecată, prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas definitivă.

Dacă autoritatea publică a anulat un act administrativ ilegal, termenul general începe să curgă din data în care decizia cu privire la anularea actului administrativ ilegal a rămas incontestabilă. Instanța de apel a reținut, că art. 60 alin. (3) din Codul administrativ instituie condițiile formulării unei acțiuni în vederea acordării despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ individual sau normativ. Totodată, instanța de apel a menționat că prima condiție vizează prezența unui act administrativ individual sau normativ, iar cea de a doua se referă la existența unei hotărâri definitive a instanței de judecată, prin care s-a anulat actul administrativ, ca urmare a constatării ilegalității acestuia, sau anularea actului administrativ ilegal, de către însăși autoritatea emitentă.

Astfel, instanța de apel a remarcat faptul lipsei, la caz, a unei hotărâri judecătorești definitive, prin care s-ar fi constatat ilegalitatea actelor administrative - actelor permisive pentru realizarea lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău, precum și circumstanța că acestea nu au fost anulate de către autoritatea emitentă pe motiv de ilegalitate. În acest context, instanța de apel a notat că instanța de fond întemeiat a respins pretenția reclamantului privind încasarea prejudiciului material, or, nu au fost întrunite condițiile cerute de lege pentru a dispune încasarea prejudiciului material, la caz, actele permisive nu au fost anulate, nu au fost declarate ca ilegale, bucurându-se de prezumția legalității în continuare.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut că în situația în care actele permisive a edificării construcției sunt în vigoare, valabile, produc efectele juridice corespunzătoare, instanța de judecată nu poate din oficiu să prezume ilegalitatea acestora și să dispună încasarea prejudiciului cauzat prin actele enunțate, or, actele permisive enunțate, nu au făcut obiectul dezbaterii judecătorești, părțile nu s-au expus în acest sens, nu au fost analizate probele corespunzătoare, acțiuni ce ar avea ca finalitate emiterea unei hotărâri judecătorești de anulare a actului administrativ.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate argumentele invocate de Nicolae Bodur, deoarece acestea se bazează pe interpretarea eronată a normelor de drept material, iar soluția instanței de fond de respingere ca neîntemeiată a cerinței lui Nicolae Bodur cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 38129 de euro din contul Consiliului orașului Durlești, este întemeiată. Instanța de apel a indicat că prin neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, se reține că, încheierile judecătorești emise în prezentul proces, prin care au fost soluționate cererile reclamantului de aplicare a măsurilor asiguratorii, au fost supuse verificării, în fața instanței ierarhic superioare, în acest sens fiind pronunțate deciziile din 30 septembrie 2019 și 04 octombrie 2019 ale Curții de Apel Chișinău.

5 Astfel, instanța de apel a menționat că pretenția reclamantului Nicolae Bodur cu privire la constatarea încălcării dreptului fundamental de acces la justiție, prin neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, este neîntemeiată. La data de 24 iunie 2021, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d. 179-183, Vol.II). În susținerea recursului Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Suplimentar, recurentul a menționat că instanțele ierarhic inferioare, au ignorat faptul, că în baza Raportului de evaluare a bunurilor, realizat de S.R.L. „VALMARKET” a fost constatat faptul, nefiind combătut de Consiliul orașului Durlești, că anume în urma influenței factorilor externi – construcția nemijlocită a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+SE+M din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău, realizându-se astfel și legătura cauzală dintre inițierea și realizarea lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+SE+M din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău, în baza actelor permisive emise de Consiliul orașului Durlești și prejudiciul cauzat lui Nicolae Bodur.

Recurentul a relevat, că acțiunea lui Nicolae Bodur a fost modificată în partea pretențiilor deduse judecății, anume din motivul, că cererile despre asigurarea acțiunii au fost respinse, iar lucrările de construire au continuat și au fost finalmente realizate. Pretențiile recurentului despre constatarea încălcării dreptului și repararea prejudiciului material cauzat, sunt astfel probate indubitabil. Consiliul orașului Durlești nu a combătut proba prezentată instanței de judecată, și anume Raportul de evaluare a bunurilor, realizat de S.R.L. „VALMARKET”, implicit și nu a fost combătut nici faptul, că anume în urma influenței factorilor externi – construcția nemijlocită a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or.

Durlești, mun. Chișinău, realizându-se astfel și legătura cauzală dintre inițierea și realizarea lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău, în baza actelor permisive emise de Consiliul orașului Durlești și prejudiciul cauzat lui Nicolae Bodur. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 26 mai 2021. Decizia motivată din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost 6 notificată avocatului Nicolae Leșan, la data de 16 iulie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8002075014AS, anexat la actele cauzei (f.d.184, Vol.II). Instanța de recurs consideră că recursul lui Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan depus la 24 iunie 2021, este în termen (f.d. 179-183, Vol.II). La data de 17 august 2021 și 01 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Consiliul orașului Durlești și terțului S.R.L.

„STROY INVEST” copia recursului depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 189-190, Vol.II). Deși, la data de 24 august 2021, Consiliul orașului Durlești și la data de 07 septembrie 2021, S.R.L. „STROY INVEST” au recepționat copia recursului, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, în care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan. Studiind temeiurile invocate în recursul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, în raport cu actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea / inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în 7 circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, §38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere [Luordo împotriva Italiei, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel [Levages Prestations Services împotriva Franței, §45].

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten împotriva Norway, 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers împotriva Suediei, 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Nina Vascan judecătorii Victor Burduh Aliona Miron 8