3ra-874/21 — constatarea incalcarii dreptului de acces la justitie, prin neaplicarea masurilor de asigurare

3ra-874/21 — constatarea incalcarii dreptului de acces la justitie, prin neaplicarea masurilor de asigurare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-874/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Chișilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

06 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolae Bodur, reprezentat de

avocatul Nicolae Leșan,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva

Consiliului orașului Durlești, terț Societatea cu Răspundere Limitată „STROY

INVEST” cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la justiție, prin

neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii și obligarea reparării prejudiciului

material,

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 15 mai 2019 Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului orașului

Durlești, terț Societatea cu Răspundere Limitată „STROY INVEST” (în continuare

S.R.L. „STROY INVEST”) cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că, la

cererea S.R.L. „STROY INVEST”, Consiliul orașului Durlești a emis decizia

nr. 8.4 din 03 iulie 2017 cu privire la modificarea Planului Urbanistic de Detaliu.

Reclamantul a considerat, că prin decizia menționată se lezează drepturile sale

și ale altor vecini din zonă, deoarece nu au fost înștiințați despre proiectul de decizie,

încălcându-se, astfel, procedura și legalitatea actului.

Astfel, reclamantul a solicitat declararea nulă a deciziei Consiliului orașului

Durlești nr. 8.4 din 03 iulie 2017 cu privire la modificarea Planului Urbanistic de

Detaliu.

1

La data de 31 mai 2019, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

a depus o cerere privind instituirea măsurilor de asigurare a acțiunii, prin suspendarea

efectelor și executării actelor administrative contestate: autorizația de construire

nr. 134/17 din 24 noiembrie 2017, pentru efectuarea lucrărilor de construcție din

str. XXXXX, a certificatului de urbanism nr. 85/17 din 24 iulie 2017 pentru

construirea blocului locativ din or. Durlești, str. XXXXX; dispunerea interzicerii

efectuării lucrărilor de construcție a blocului de locuit din or. Durlești, str. XXXXX.

În motivarea cererii depuse, reclamantul a indicat că prin raportul de expertiză

nr. 046 din 27 mai 2019, elaborat de expertul judiciar, se atestă că blocul de locuit din

or. Durlești, str. XXXXX, afectează și creează incomodități din punct de vedere

tehnic și a exploatării bunurilor imobile învecinate, iar demararea lucrărilor este

contrară normativelor în construcție.

Prin încheierea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă cererea depusă de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan cu

privire la instituirea măsurilor de asigurare a acțiunii (f.d. 55, Vol.I).

La data de 04 iulie 2019, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

a depus recurs împotriva încheierii din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, prin care a solicitat casarea încheierii instanței de fond și soluționarea cererii

privind suspendarea actului administrativ, prin admiterea acesteia (f.d. 60-65, Vol.I).

Prin decizia din 30 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

recursul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

(f.d.87-88, Copia certificată a dosarului nr.1).

La 08 iulie 2019, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a

depus o cerere repetată de instituire a măsurilor de asigurare a acțiunii, solicitând

suspendarea efectelor și executarea actului administrativ contestat și anume decizia

Consiliului orașului Durlești nr. 8.4 din 03 iulie 2017 cu privire la modificarea

Planului Urbanistic de Detaliu.

În motivarea cererii nominalizate, reclamantul a menționat că cererea depusă

anterior urma să fie examinată în cadrul unui alt dosar, înregistrat și aflat pe rolul

instanței de judecată.

Totodată, reclamantul a menționat că prin raportul de expertiză nr. 046 din

27 mai 2019, elaborat de expertul judiciar, se atestă că blocul de locuit din

or. Durlești, str. XXXXX, afectează și creează incomodități din punct de vedere

tehnic și a exploatării bunurilor imobile învecinate, iar demararea lucrărilor este

contrară normativelor în construcție. Neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar

face imposibilă executarea unei eventuale hotărâri judecătorești, în condițiile în care,

anume în temeiul deciziei contestate a fost posibilă inițierea și executarea lucrărilor

de construcție.

Prin încheierea din 06 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost respinsă cererea repetată depusă de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul

Nicolae Leșan de instituire a măsurilor de asigurare a acțiunii (f.d. 74, Vol.I).

La data de 16 septembrie 2019, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan a depus recurs împotriva încheierii din 06 septembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea încheierii instanței de fond și

soluționarea cererii privind suspendarea actului administrativ, prin admiterea acesteia

(f.d. 81-83, Vol.I).

2

Prin decizia din 04 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

recursul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

(f.d.40-46, Copia certificată a dosarului nr.2).

La data de 28 noiembrie 2019, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan a depus o cerere de modificare a pretențiilor din cererea de chemare în

judecată, solicitând constatarea, că la examinarea litigiului părții reclamante i s-a

încălcat dreptul fundamental de acces la justiție, prin neaplicarea măsurilor de

asigurare a acțiunii, încasarea din contul administrației publice locale pârâte,

Consiliului orașului Durlești în beneficiul reclamantului a prejudiciului evaluat

conform raportului de evaluare a bunurilor în sumă de 38129 de euro, fiind luate în

considerare culpa pârâtului la eliberarea actelor permisive, inițierii și continuării

lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din

str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău. Concomitent, a solicitat strămutarea cauzei

spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea cererii de concretizare a pretențiilor, reclamantul a indicat că pe

parcursul examinării prezentei cauze, de către el au fost înaintate cereri cu privire la

instituirea măsurilor de asigurare, inclusiv pentru stoparea construcției ilegale

S.R.L. „STROY INVEST” a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din

str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău – cererile fiind respinse, astfel că la

momentul actual lucrările de construcție sunt practic finisate, în volum de 99%.

Reclamantul a indicat că, S.R.L. „STROY INVEST”, în baza actelor

administrative contestate, în realizarea proiectului a încheiat mai multe acte juridice

civile, inclusiv contracte de investiție în construcția spațiului locativ, antrenând în

problema existentă zeci de societăți comerciale și zeci de investitori. Astfel, anularea

actului administrativ contestat ar prejudicia drepturile și interesele reclamantului,

inclusiv și a altor persoane. În asemenea circumstanțe, reclamantul a considerat

echitabil să înainteze cerere de modificare a cerințelor acțiunii, reținând în susținerea

acesteia Raportul de evaluare a bunurilor, realizat de S.R.L. „VALMARKET”,

evaluându-se pierderile în urma influenței factorilor externi – construcția nemijlocită

a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX,

or. Durlești, mun. Chișinău.

Reclamantul a menționat că, conform Raportului de evaluare a bunurilor,

pierderile cauzate imobilului pe care-l deține în proprietate, în rezultatul factorilor

externi, construcția nemijlocită a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M

din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău, au fost evaluate la suma de 38129 de

euro. Având în vedere faptul că construcția a fost inițiată prin decizia Consiliului

orașului Durlești nr. 8.4 din 03 iulie 2017 cu privire la modificarea Planului

Urbanistic de Detaliu, reclamantul și-a modificat pretențiile din cererea de chemare în

judecată.

Astfel, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a solicitat

constatarea, că la examinarea litigiului, părții reclamante i s-a încălcat dreptul

fundamental de acces la justiție, prin neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii,

încasarea din contul administrației publice locale pârâte, Consiliului orașului Durlești

în beneficiul reclamantului, a prejudiciului evaluat conform raportului în sumă de

38129 de euro, avându-se în vedere culpa pârâtului la emiterea și eliberarea actelor

permisive inițierii și continuării lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de

înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău.

3

Prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bodur, reprezentat de

avocatul Nicolae Leșan împotriva Consiliului orașului Durlești, terț S.R.L. „STROY

INVEST” cu privire la constatarea încălcării dreptul de acces la justiție, prin

neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii și obligarea reparării prejudiciului

material (f.d. 136, 144-149, Vol.II).

Hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

notificată avocatului Nicolae Leșan, care reprezintă interesele lui Nicolae Bodur la

data de 17 decembrie 2020, fapt confirmat prin recipisa, anexată la actele cauzei

(f.d. 137, Vol.II).

La data de 23 decembrie 2020, prin intermediul oficiului, Nicolae Bodur,

reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus apel împotriva hotărârii din

17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii (f.d. 141-142, Vol.II).

Hotărârea motivată din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată avocatului Nicolae Leșan, care reprezintă interesele lui

Nicolae Bodur, la data de 17 februarie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 150, Vol.II).

La data de 09 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal Nicolae Bodur,

reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a prezentat motivarea apelului

(f.d. 157-161, Vol.II).

Astfel, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul

depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva hotărârii

din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan și menținută

hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 169,

170-177, Vol.II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut, că reclamantul

Nicolae Bodur s-a adresat către Consiliul orașului Durlești, cu cerere, prin care a

solicitat repararea prejudiciului material, cauzat prin emiterea și eliberarea actelor

permisive inițierii și continuării lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de

înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău

(f.d.178-179, Vol.I).

În acest context, instanța de apel a notat că, Consiliul orașului Durlești nu a

soluționat cererea privind repararea prejudiciului material în termenul prevăzut de

lege, ceea ce prin prisma art. 64 din Codul administrativ, este asimilat cu respingerea

cererii.

Instanța de apel a indicat că reclamantul Bodur Nicolae, s-a adresat în instanța

de judecată cu prezenta acțiune, solicitând constatarea faptului că, la examinarea

litigiului, părții reclamante i s-a încălcat dreptul fundamental de acces la justiție, prin

neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii; precum și a solicitat încasarea din

contul administrației publice locale pârâte, Consiliului orașului Durlești în beneficiul

reclamantului a prejudiciului evaluat, conform raportului de evaluare a bunurilor în

sumă de 38129 de euro, avându-se în vedere culpa pârâtului la emiterea și eliberarea

actelor permisive inițierii și continuării lucrărilor de construire a blocului locativ cu

regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău.

4

Făcând referire la prevederile art. 10 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

de apel a menționat, că decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor

pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act

administrativ individual.

Subsidiar, instanța de apel a relevat și prevederile art. 60 alin. (3) din Codul

administrativ, conform căruia în cazul depunerii cererii privind acordarea

despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat, prin emiterea unui act administrativ

individual sau normativ ilegal, termenul general începe să curgă din data în care

hotărârea instanței de judecată, prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas

definitivă. Dacă autoritatea publică a anulat un act administrativ ilegal, termenul

general începe să curgă din data în care decizia cu privire la anularea actului

administrativ ilegal a rămas incontestabilă.

Instanța de apel a reținut, că art. 60 alin. (3) din Codul administrativ instituie

condițiile formulării unei acțiuni în vederea acordării despăgubirilor pentru

prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ individual sau normativ.

Totodată, instanța de apel a menționat că prima condiție vizează prezența unui

act administrativ individual sau normativ, iar cea de a doua se referă la existența unei

hotărâri definitive a instanței de judecată, prin care s-a anulat actul administrativ, ca

urmare a constatării ilegalității acestuia, sau anularea actului administrativ ilegal, de

către însăși autoritatea emitentă.

Astfel, instanța de apel a remarcat faptul lipsei, la caz, a unei hotărâri

judecătorești definitive, prin care s-ar fi constatat ilegalitatea actelor administrative -

actelor permisive pentru realizarea lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim

de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău, precum și

circumstanța că acestea nu au fost anulate de către autoritatea emitentă pe motiv de

ilegalitate.

În acest context, instanța de apel a notat că instanța de fond întemeiat a respins

pretenția reclamantului privind încasarea prejudiciului material, or, nu au fost

întrunite condițiile cerute de lege pentru a dispune încasarea prejudiciului material, la

caz, actele permisive nu au fost anulate, nu au fost declarate ca ilegale, bucurându-se

de prezumția legalității în continuare.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut că în situația în care actele

permisive a edificării construcției sunt în vigoare, valabile, produc efectele juridice

corespunzătoare, instanța de judecată nu poate din oficiu să prezume ilegalitatea

acestora și să dispună încasarea prejudiciului cauzat prin actele enunțate, or, actele

permisive enunțate, nu au făcut obiectul dezbaterii judecătorești, părțile nu s-au expus

în acest sens, nu au fost analizate probele corespunzătoare, acțiuni ce ar avea ca

finalitate emiterea unei hotărâri judecătorești de anulare a actului administrativ.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate argumentele invocate

de Nicolae Bodur, deoarece acestea se bazează pe interpretarea eronată a normelor de

drept material, iar soluția instanței de fond de respingere ca neîntemeiată a cerinței lui

Nicolae Bodur cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 38129 de euro

din contul Consiliului orașului Durlești, este întemeiată.

Instanța de apel a indicat că prin neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii,

se reține că, încheierile judecătorești emise în prezentul proces, prin care au fost

soluționate cererile reclamantului de aplicare a măsurilor asiguratorii, au fost supuse

verificării, în fața instanței ierarhic superioare, în acest sens fiind pronunțate deciziile

din 30 septembrie 2019 și 04 octombrie 2019 ale Curții de Apel Chișinău.

5

Astfel, instanța de apel a menționat că pretenția reclamantului Nicolae Bodur

cu privire la constatarea încălcării dreptului fundamental de acces la justiție, prin

neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, este neîntemeiată.

La data de 24 iunie 2021, Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii

(f.d. 179-183, Vol.II).

În susținerea recursului Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin

faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost

constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Suplimentar, recurentul a menționat că instanțele ierarhic inferioare, au ignorat

faptul, că în baza Raportului de evaluare a bunurilor, realizat de

S.R.L. „VALMARKET” a fost constatat faptul, nefiind combătut de Consiliul

orașului Durlești, că anume în urma influenței factorilor externi – construcția

nemijlocită a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+SE+M din

str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău, realizându-se astfel și legătura cauzală

dintre inițierea și realizarea lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de

înălțime S+P+SE+M din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău, în baza actelor

permisive emise de Consiliul orașului Durlești și prejudiciul cauzat lui Nicolae

Bodur.

Recurentul a relevat, că acțiunea lui Nicolae Bodur a fost modificată în partea

pretențiilor deduse judecății, anume din motivul, că cererile despre asigurarea acțiunii

au fost respinse, iar lucrările de construire au continuat și au fost finalmente realizate.

Pretențiile recurentului despre constatarea încălcării dreptului și repararea

prejudiciului material cauzat, sunt astfel probate indubitabil. Consiliul orașului

Durlești nu a combătut proba prezentată instanței de judecată, și anume Raportul de

evaluare a bunurilor, realizat de S.R.L. „VALMARKET”, implicit și nu a fost

combătut nici faptul, că anume în urma influenței factorilor externi – construcția

nemijlocită a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M din str. XXXXX, or.

Durlești, mun. Chișinău, realizându-se astfel și legătura cauzală dintre inițierea și

realizarea lucrărilor de construire a blocului locativ cu regim de înălțime S+P+5E+M

din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău, în baza actelor permisive emise de

Consiliul orașului Durlești și prejudiciul cauzat lui Nicolae Bodur.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

26 mai 2021. Decizia motivată din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

6

notificată avocatului Nicolae Leșan, la data de 16 iulie 2021, fapt confirmat prin

avizul de recepție nr.DS8002075014AS, anexat la actele cauzei (f.d.184, Vol.II).

Instanța de recurs consideră că recursul lui Nicolae Bodur, reprezentat de

avocatul Nicolae Leșan depus la 24 iunie 2021, este în termen (f.d. 179-183, Vol.II).

La data de 17 august 2021 și 01 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa intimatului Consiliul orașului Durlești și terțului S.R.L. „STROY

INVEST” copia recursului depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 189-190, Vol.II).

Deși, la data de 24 august 2021, Consiliul orașului Durlești și la data de

07 septembrie 2021, S.R.L. „STROY INVEST” au recepționat copia recursului,

aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, în

care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Nicolae Bodur,

reprezentat de avocatul Nicolae Leșan.

Studiind temeiurile invocate în recursul depus de Nicolae Bodur, reprezentat

de avocatul Nicolae Leșan, în raport cu actele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea /

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a

unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

7

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, §38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), §230]. Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită

o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită

marjă de apreciere [Luordo împotriva Italiei, §85]. Condițiile de admisibilitate ale

unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel [Levages Prestations Services

împotriva Franței, §45]. Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale

ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem

[Botten împotriva Norway, 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers împotriva Suediei, 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Nicolae Bodur, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Aliona Miron

8