3r-279/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil

Dosar nr. 3r-279/22 2-20106554-01-3r-17082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) D E C I Z I E 14 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Nicolae Craiu Nina Vascan examinând recursul depus de Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Gamureac împotriva Autorității Naționale de Integritate privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, împotriva încheierii din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari împotriva hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La 01 septembrie 2020 Alexandru Gamureac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat anularea Actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr. 169/12 din 10 august 2020. Prin hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Gamureac (f.d.105).

La 26 ianuarie 2022 Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari a depus apel împotriva hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.108-109). Prin încheierea din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul depus de Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari împotriva hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.129-130). La 02 august 2022 Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 29 iunie 2022 a Curții de 1 Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia și remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinare.

În motivarea recursului, recurentul a relatat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel, deoarece reieșind din dispozițiile art. 96 alin. (1) al Codului administrativ, pentru a recurge la comunicarea actelor de procedură prin mijloace electronice este necesar ca asupra acestei proceduri să existe consimțământul participantului la proces. Acest acord nu poate fi prezumat și trebuie exprimat într-o formă expresă, iar indicarea adresei de e-mail la datele de contact ale avocatului din antetul cererii de apel, nu semnifică neapărat și faptul că acesta acceptă ca actele importante de procedură să fie comunicate prin mijloace electronice.

De altfel, recurentul a menționat că reprezentantul său, avocatul Andrei Botnari nu a recepționat la data de 12 mai 2022, prin intermediul poștei electronice indicate: avocat.botnari@gmail.com, hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar acest fapt poate fi datorat multiplelor posibilități de erori tehnice, or, mijloacele electronice de comunicare nu reprezintă un grad sporit de securitate adecvat pentru expedierea hotărârilor de judecată. Mai mult, acest mijloc de expediere a actului de procedură nu poate oferi expeditorului dovada de recepționare a actelor transmise și faptul că aceste fișiere au ajuns la destinație în format corespunzător și accesibil participantului la proces.

Subsecvent, recurentul a relevat că normele de procedură civilă modernizate permit constatarea expedierii și recepționării actelor emise de instanța de judecată în format electronic, doar prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care ar trebui să funcționeze în modul corespunzător. În context, invocând dispozițiile art. 1101 și 114 din Codul administrativ, Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari a concluzionat că legiuitorul a permis notificarea înscrisurilor către participanții la procedura administrativă doar daca aceștia au acceptat în prealabil acest mecanism și dacă expeditorul poate proba recepționarea de către destinatar. În final, recurentul a susținut că i-au fost lezate drepturile procedurale prevăzute de legislația în vigoare, fiind lipsit de posibilitatea de a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime.

La 17 august 2022 în adresa Autorității Naționale de Integritate a fost expediată copia recursului depus de Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari. Deși la 22 august 2022 Autoritatea Națională de Integritate a recepționat copia recursului depus de Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la dosar, până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs, nu a depus referință, în care să-și expună opinia asupra acesteia. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. 2 Încheierea recurată a fost pronunțată la 29 iunie 2022 și expediată părților prin intermediul poștei electronice la 18 iulie 2022 (f.d. 131). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari la 02 august 2022, este în termen. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Gamureac (f.d.105).

La 26 ianuarie 2022 Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari a depus apel împotriva hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.108-109). Prin încheierea din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul depus de Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari împotriva hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.129-130). Materialele cauzei atestă că pentru a decide astfel instanța de apel a conchis că Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari nu a prezentat în termen motivarea apelului, conform art. 232 alin.(2) din Codul administrativ.

În corespundere cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Actele cauzei denotă că la 12 mai 2022, ora 18:29, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a expediat, la adresa de e-mail a participanților la proces, inclusiv a reclamantului Alexandru Gamureac și a reprezentantului acestuia, avocatului Andrei Botnari, copia hotărârii motivate din 27 decembrie 2021 (f.d.128). De asemenea, actele cauzei atestă că la 13 mai 2022, ora 15:16 de pe e-mail-ul XXXXXX Alexandru Gamureac, a confirmat recepționarea copiei hotărârii motivate din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fapt demonstrat prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.124).

3 La acest capitol, instanța de recurs notează că deși potrivit extrasului din poșta electronică, anexat la dosar, confirmarea recepționării copiei hotărârii motivate din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost efectuată de Mihaela Boboc, de la e-mail-ul XXXXXX, de pe acest e-mail, la 12 ianuarie 2021, Alexandru Gamureac a expediat în adresa primei instanțe cererea, prin care a solicitat amânarea ședinței de judecată, stabilită pentru data de 12 ianuarie 2020, ora 14:00 (f.d.67-68), fapt ce denotă incontestabil că respectiva adresă electronică aparține și este utilizată de către reclamantul/recurentul Alexandru Gamureac, cu atât mai mult că acesta este formată din numele și prenumele acestuia.

Astfel, termenul de prezentare de către apelantul Alexandru Gamureac a motivării apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă de la data de 14 mai 2022, și a expirat la 13 iunie 2022. Pe parcursul examinării cauzei Alexandru Gamureac a fost reprezentat de avocatul Andrei Botnari, împuternicit prin mandatul anexat la materialele cauzei nr. 1570827 din 02 aprilie 2021, în care este indicat în mod expres dreptul acestuia de a ataca hotărârea judecătorească (f.d.80). Instanța de recurs reține că Alexandru Gamureac și reprezentatul acestuia avocatul Andrei Botnari au cunoscut despre neajunsurile cererii de apel, însă într-un mod nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, aceștia nu au întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a prezenta motivarea apelului.

Așadar, Alexandru Gamureac și reprezentatul său avocatul Andrei Botnari, fiind conștienți că au depus doar cerere de apel nemotivată, aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat de aceștia. Mai mult, Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari, în cererea de apel depusă la 26 ianuarie 2022 a indicat faptul că își rezervă dreptul de a prezenta motivarea apelului după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.108-109). La acest capitol se va remarca că Alexandru Gamureac și reprezentatul său avocatul Andrei Botnari din data notificării copiei hotărârii motivate a primei instanțe 13 mai 2022 și până la data limită pentru prezentarea motivării apelului 13 iunie 2022, au avut termen real și suficient de 30 de zile, întru realizarea acțiunilor procesuale necesare în vederea apărării drepturilor și intereselor sale legitime.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile în care Alexandru Gamureac sau reprezentantul acesteia, avocatul Andrei Botnari nu au prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, concluzia instanței de apel, privind declararea inadmisibilă a apelului, este întemeiată.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, instanța de recurs o consideră legală și întemeiată, or, recurentul-apelant nu a întreprins vre-o acțiune de a prezenta motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe până la 13 iunie 2022, ziua în care a expirat termenul pentru realizarea operațiunilor procesuale nominalizate.

4 Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție cataloghează ca fiind irelevante argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, în condițiile în care Alexandru Gamureac a confirmat recepționarea copiei hotărârii motivate a primei instanțe la 13 mai 2022, iar în termenul legal de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate instituit de legiuitor nu a prezentat motivarea apelului.

Cu titlu subsidiar, la argumentul recurentului că reieșind din dispozițiile art. 96 alin. (1) al Codului administrativ, pentru a recurge la comunicarea actelor de procedură prin mijloace electronice este necesar ca asupra acestei proceduri să existe consimțământul participantului la proces, întrucât acest acord nu poate fi prezumat și trebuie exprimat într-o formă expresă, iar indicarea adresei de e-mail la datele de contact ale avocatului din antetul cererii de apel, nu semnifică neapărat și faptul că acesta acceptă ca actele importante de procedură să fie comunicate prin mijloace electronice, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că odată ce reprezentantul recurentului, avocatul Andrei Botnari a indicat adresa sa de e-mail avocat.botnari@gmail.com în mandatul avocațial semnat de clientul său și la datele de contact din antetul cererilor depuse, inclusiv a cererii de apel, rezultă că acesta a acceptat efectuarea corespondenței, inclusiv expedierea de către instanțele de judecată a actelor de procedură, prin intermediul poștei electronice, or, dezacordul acestuia în acest sens, în cererile depuse, inclusiv în mandat nu se atestă.

De altfel, o atare modalitate de comunicare și notificare a actelor judecătorești este expres prevăzută de art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, conform căruia notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură, dar și de art. 97 alin. (1) și (3) lit. d) al Codului administrativ, care stipulează că notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Referitor la argumentul recurentului că reprezentantul său, avocatul Andrei Botnari nu a recepționat la data de 12 mai 2022, prin intermediul poștei electronice indicate: avocat.botnari@gmail.com, hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar acest fapt poate fi datorat multiplelor posibilități de erori tehnice, or, mijloacele electronice de comunicare nu reprezintă un grad sporit de securitate adecvat pentru expedierea hotărârilor de judecată. Mai mult, acest mijloc de expediere a actului de procedură nu poate oferi expeditorului dovada de recepționare a actelor transmise și faptul că aceste fișiere au ajuns la destinație în format corespunzător și accesibil participantului la proces, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice.

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații 5 cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni și anexarea extrasului de pe portalul poștei electronice a primei instanțe, se atestă faptul că reprezentantului recurentului Alexandru Gamureac, avocatului Andrei Botnari i-a fost notificată hotărârea motivată din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (1) și (3) lit. d) ale Codului administrativ.

Totodată, la argumentul recurentului că normele de procedură civilă modernizate permit constatarea expedierii și recepționării actelor emise de instanța de judecată în format electronic, doar prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, care ar trebui să funcționeze în modul corespunzător, instanța de recurs relevă că hotărârile instanțelor judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real (pct. 7 – 8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017). Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni.

Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili. Aici, instanța de recurs subliniază că, potrivit portalului național al instanțelor de judecată, hotărârea motivată din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost publicată la 14 mai 2022. Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că conform unei jurisprudențe constante, instanțele de judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție pentru o bună administrare a justiției.

De altfel, o atare posibilitate de a aduce la cunoștință hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, care este aplicată din 01 iunie 2018. Or, după modificări, art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede că, decizia integrală se întocmește în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești. Sub acest aspect, completul de judecată constată că, nu există dubii cu privire la veridicitatea informației prezentate mai sus și, anume, că, la data de 14 mai 2022 a fost plasată hotărârea motivată din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani pe pagina web sus–citată.

Un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în faptul că recurentul a fost reprezentat de către avocatul Andrei Botnari, care este o persoană abilitată și calificată, conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 6 19 iulie 2002, să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi. Astfel, aceștia au fost în măsură să cunoască că, toate hotărârile judecătorești, cu excepțiile prevăzute de Regulamentul sus–citat, sunt publicate pe portalul instanțelor de judecată. La fel, aceștia au știut cerințele art. 236 din Codul administrativ și modalitatea de publicare a hotărârilor, iar, după caz, trebuiau să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate.

Având în vedere cele menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că chiar și în condițiile în care avocatul Andrei Botnari nu a recepționat la data de 12 mai 2022, prin intermediul poștei electronice indicate: avocat.botnari@gmail.com, hotărârea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, aceasta a fost publicată pe portalul național al instanțelor judecătorești la 14 mai 2022, respectiv, în acest caz, termenul de depunere a recursului a început să curgă de la data de 15 mai 2022 și a expirat la data de 13 iunie 2022. Cu toate acestea, motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani nu a fost prezentată instanței de apel nici până la data de 29 iunie 2022, ziua emiterii încheierii contestate de Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari.

Prin urmare, ținând cont că Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari nu a prezentat motivarea apelului în termenul de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a declarat apelul inadmisibil. Or, Alexandru Gamureac, care a confirmat recepționarea la 13 mai 2022 a hotărârii motivate din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și reprezentantul acestuia avocatul Andrei Botnari nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen, inclusiv prin comunicarea reciprocă în acest sens. Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate. Alexandru Gamureac și reprezentantul acestuia avocatul Andrei Botnari au cunoscut despre judecarea cauzei și despre adoptarea hotărârii, or, aceștia au fost legal citați pentru examinarea cauzei.

Astfel, Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari urma să depună diligența necesară și să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Popov versus Moldova (nr. 2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din 14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus Germany din 11 septembrie 2007, SRL Construct Confort versus Moldova din 28 mai 2019), și să conteste în termenul legal hotărârea primei instanțe, fapt, însă, ignorat de recurent, ce a generat omiterea termenului prescris la prezentarea motivării apelului.

7 De altfel, instanța de recurs reiterează că Alexandru Gamureac a fost reprezentat de către avocatul Andrei Botnari, care este o persoană abilitată și calificată, conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise că către acesta. Iar, conform art.65 alin.(1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul depus de Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari.

Totodată, instanța de recurs cataloghează ca fiind nefondat și pur declarativ argumentul lui Alexandru Gamureac că i-au fost lezate drepturile procedurale prevăzute de legislația în vigoare, fiind lipsit de posibilitatea de a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime, în condițiile în care, nerespectarea termenului de prezentare a motivării apelului a fost cauzat în întregime de comportamentul recurentului și al reprezentantului acestuia.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari sunt declarative și neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul cu menținerea încheierii contestate, care face obiectul prezentului recurs. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Alexandru Gamureac, reprezentat de avocatul Andrei Botnari.

Se menține încheierea din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Gamureac împotriva Autorității Naționale de Integritate privind contestarea actului administrativ individual defavorabil. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Nicolae Craiu Nina Vascan 8