2r-524/21 — repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

Dosarul nr.2r-524/21 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. A. Bologan) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. N. Bondarenco, S. Pilipenco, R. Petrov) DECIZIE 15 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând recursul declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Ghețivu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărirea penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, împotriva încheierii din 07 mai 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a restituit cererea de apel înaintată de Procuratura Generală a Republicii Moldova, ca fiind depusă peste termen, c o n s t a t ă: La 30 iunie 2020, Tudor Ghețivu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, solicitând recunoașterea încălcării art. 16, art. 27 și art.39 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, încasarea prejudiciului material în mărime de 202470 de lei, a prejudiciului moral în sumă de 400000 de lei, în total suma de 602470 de lei.

Ulterior, la 02 noiembrie 2020, reclamantul a înregistrat o cerere, prin care a indicat Ministerul Justiției Republicii Moldova cu calitatea procesuală de pârât, iar Procuratura de Circumscripție Cahul și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu calitatea procesuală de intervenienți accesorii. Prin încheierea protocolară din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost acceptată cererea de concretizare a pretențiilor spre examinare. În cadrul ședinței de judecată din 16 februarie 2021, reclamantul și-a retras cerința din pct. 1 privind recunoașterea încălcărilor constituționale (Vol.III, f.d.14).

Prin hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Ghețivu și s-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Tudor Ghețivu suma de 50000,00 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărirea penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești; s-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Tudor Ghețivu suma de 10000,00 de lei cu titlu de prejudiciu material sub forma cheltuielilor de asistență 1 juridică suportate în cadrul cauzei penale; în rest, au fost respinse ca fiind neîntemeiate pretențiile lui Tudor Ghețivu.

La 17 martie 2021, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.22) și ulterior la 22 martie 2021, prin intermediul poștei (Vol.III, f.d.28), Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. La 23 martie 2021, prin intermediul poștei (Vol.III, f.d.24), Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a pretențiilor.

La 01 aprilie 2021, Tudor Ghețivu a declarat apel împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii, emiterea unei noi decizii prin care să fie recunoscută încălcarea art. 16, art.22, art.24, art. 27 și art.39 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a sumei de 488696 de lei cu titlu de prejudiciu moral și material cauzat.

Prin încheierea din 26 aprilie 2021 a Curții de Apel Cahul nu s-a dat curs cererilor de apel depuse de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central; s-a acordat apelanților termen de 15 zile din momentul primirii copiei încheierii pentru prezentarea cererii de apel suplimentare cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul; s-a explicat apelanților că, în caz de neîndeplinire în termenul stabilit a indicațiilor din încheiere, cererile de apel nu vor fi considerate depuse și împreună cu toate documentele anexate vor fi restituite. La 29 aprilie 2021 și la 11 mai 2021, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.69, 84), Ministerul Justiției al Republicii Moldova a expediat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

La 29 aprilie 2021, Procuratura Generală a Republicii Moldova a înregistrat cererea de apel împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în partea încasării prejudiciului material și moral, emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii în această parte, iar în rest de menținut fără modificări hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Prin încheierea din 07 mai 2021 a Curții de Apel Cahul s-a restituit cererea de apel depusă de Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului, procurorul Irina Bahnari, împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, ca fiind depusă peste termen, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen; s-a remis apelantului Procuratura Generală a Republicii Moldova cererea de apel cu înscrisurile anexate. 2 La 21 mai 2021, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.88) și la 25 mai 2021, prin intermediul poștei (Vol.III, f.d.95), Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a expediat cerere de apel suplimentară împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Prin încheierea din 24 mai 2021 a Curții de Apel Cahul s-au primit în procedură cererile de apel depuse de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Tudor Ghețivu, fiind intentată procedura de apel. La 14 iulie 2021, Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului, procurorul Irina Bahnari, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 07 mai 2021 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, emiterea unei noi încheieri de repunere a apelantului Procuratura Generală a Republicii Moldova în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu admiterea cererii de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că, în ședința din 02 martie 2021 la pronunțarea dispozitivului hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, reprezentantul procuraturii nu a fost prezent din motive obiective. Conform materialelor cauzei, contrar prevederilor art. 236 alin.(4) Cod de procedură civilă, dispozitivul hotărârii nu a fost expediat în termen de 5 zile în adresa Procuraturii Generale a Republicii Moldova, însă abia la 08 aprilie 2021 a fost expediată hotărârea motivată a instanței de judecată. Astfel, cererea de apel depusă la 29 aprilie 2021 a fost înaintată cu omiterea termenului de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii din motive neimputabile apelantului.

Cu referire la prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 26 alin. (4) Cod de procedură civilă, recurentul a pretins garantarea dreptului de a participa efectiv la proceduri și de a cunoaște de întinderea drepturilor sale. În acest sens, necunoscând despre pronunțarea hotărârii din data 02 martie 2021, precum și că la 08 aprilie 2021 a luat cunoștință de hotărârea motivată a instanței de judecată, a considerat necesar de a fi admisă cererea de repunere în termenul de declarare a apelului. Or, a fost în imposibilitate de a exercita dreptul de apel în termenul prevăzut de lege - 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, din motive neimputabile.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților la 26 iulie 2021, prin scrisoare de însoțire (Vol.III, f.d.159) și a fost recepționată la 30 iulie 2021 de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, conform avizului de recepție (Vol.III, f.d.161). În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Instanța de apel a adoptat încheierea contestată în data de 07 mai 2021, iar cererea de recurs a fost depusă la 14 iulie 2021. Materialele cauzei atestă expedierea copiei încheierii în adresa recurentului la 25 iunie 2021, conform scrisorii de expediere (Vol.III, f.d.106) și a fost recepționată la 01 iulie 2021, conform avizului de recepție (Vol.III, f.d.111).

Astfel, recursul este declarat în termen. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil, 3 comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova și va menține încheierea contestată, din următoarele motive. În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Colegiul relevă că dispozitivul hotărârii primei instanțe, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Ghețivu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărirea penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, a fost pronunțat la 02 martie 2021 (Vol.III, f.d.16).

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Art. 113 Cod de procedură civilă prevede că, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Corelând normele de drept procedural citate cu situația de fapt, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind restituirea cererii de apel înaintate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, ca fiind depusă peste termen, din motivele ce succed. Colegiul învederează că, art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă statuează că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116. În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3), (4) Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. În continuare, Colegiul iterează că, cererea de apel împotriva hotărârii din hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost depusă de 4 către Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului, procurorul Irina Bahnari, la data de 29 aprilie 2021 (Vol.III, f.d.71).

Prin încheierea din 07 mai 2021 a Curții de Apel Cahul, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel depusă de Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului, procurorul Irina Bahnari, împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, ca fiind depusă peste termen, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen; s-a remis apelantului cererea de apel cu înscrisurile anexate (Vol.III, f.d.77-83). În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La caz, Colegiul reiterează că, dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 02 martie 2021 (Vol.III, f.d.16), însă cererea de apel a fost depusă de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin intermediul reprezentantului, procurorul Irina Bahnari, la data de 29 aprilie 2021 (Vol.III, f.d.71). Concomitent, Colegiul notează că, reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Irina Bahnari, a cunoscut despre data și ora ședinței de judecată din 02 martie 2021, fiind informată în ședința de judecată precedentă din 16 februarie 2021, contra semnătură (Vol.III, f.d.8). Or, pentru data de 02 martie 2021 a fost stabilită deliberarea și pronunțarea dispozitivului hotărârii judecătorești, aspect reflectat în procesul-verbal al ședinței de judecată (Vol.III, f.d.14).

De altfel, conform recipisei datate cu 02 martie 2021, reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, procurorul Irina Bahnari, a primit la data de 02 martie 2021 copia dispozitivului hotărârii din 02 martie 2021, în cauza civilă nr. 2-695/20, contra semnătură (Vol.III, f.d.17). În atare circumstanțe decade argumentul recurentului precum că, lipsesc confirmări despre expedierea dispozitivului hotărârii judecătorești în adresa Procuraturii Generale a Republicii Moldova contrar art. 236 alin. (4) Cod de procedură civilă. Deși, reprezentantul recurentului a susținut că nu a participat la pronunțarea dispozitivului hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, însă tot la aceeași dată a primit dispozitivul menționat, contra semnătura, aspect conturat supra.

Astfel, în situația în care reprezentantul apelantului/recurentului, procurorul Irina Bahnari, a recepționat dispozitivul hotărârii judecătorești la data pronunțării acestuia, este irelevantă expedierea repetată a dispozitivului hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în sensul pretins de recurent. Conjunctura reliefată supra confirmă că, apelantul Procuratura Generală a Republicii Moldova a fost în posibilitate de a ataca cu apel în termen hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în condițiile în care la aceeași dată reprezentantul acesteia a primit personal dispozitivul hotărârii. Colegiul reiterează că, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel, postulat inserat în art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă.

Astfel, în situația în care dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 02 martie 2021, dată de altfel la care și a fost primit acesta de către reprezentantul 5 recurentului, în temeiul art. 111 alin.(3) Cod de procedură civilă, termenul de contestare cu apel a început a curge din ziua imediat următoare zilei de pronunțare a dispozitivului hotărârii judecătorești, adică începând cu data de 03 martie 2021. În context, având în vedere că recurentul a cunoscut despre existența litigiului aflat pe rolul instanței de judecată, instanța de apel justificat a reținut că apelantul Procuratura Generală a Republicii Moldova a declarat apelul peste termen. Or, recurentul are obligația de a se folosi cu bună-credință de drepturile sale procedurale în conformitate cu prevederile art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) Cod de procedură civilă.

De asemenea, Colegiul iterează că, părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CEDO.

Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004). În concluzie, Colegiul precizează că, alegațiile aduse de către recurent nu justifică omiterea termenului de declarare a apelului, precum nici solicitarea de a fi repus în termenul pentru exercitarea acestei căi de atac, în situația în care apelantul/recurentul a cunoscut de existența litigiului, precum și despre data pronunțării dispozitivul hotărârii judecătorești, care l-a și primit la data de 02 martie 2021, data pronunțării acestuia.

Or, recurentul a avut posibilitatea de a depune cerere de apel în interiorul termenului de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii judecătorești. De altfel, legiuitorul acordă posibilitatea apelanților de a înregistra inițial o cerere de apel, iar după data întocmirii hotărârii integrale, în virtutea art. 365 alin. (11) Cod de procedură civilă, cererea de apel poate fi suplimentată. La caz, recurentul abia la data de 29 aprilie 2021 a înregistrat unica cerere de apel, care a indicat a fi motivată, doar că a fost depusă în afara termenului de 30 de zile stabilit de legiuitor. O altă cerere anterior, în interiorul termenului de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii judecătorești, apelantul/recurentul nu a înaintat.

Alegația recurentului precum că, nu a cunoscut despre pronunțarea hotărârii de către Judecătoria Cahul, sediul Central, la data de 02 martie 2021, nu justifică omisiunea sa de a se conforma prevederilor legale, or, lucrările dosarului denotă că recurentul a cunoscut de litigiul aflat pe rolul instanței de judecată, precum și a primit la data pronunțării, dispozitivul hotărârii judecătorești din 02 martie 2021. Aserțiunile recurentului precum că a recepționat copia hotărârii motivate a primei instanțe la data de 08 aprilie 2021, însă nu i-ar fi fost expediat dispozitivul acesteia, contrar prevederilor art. 236 alin.(4) Cod de procedură civilă și respectiv depunerea cererii de apel la data de 29 aprilie 2021 cu omiterea termenului de 30 de zile, nu i-ar fi imputabilă, au fost infirmate prin considerentele reflectate supra.

Subsecvent, Colegiul conchide că, nu au fost determinate anumite circumstanțe ce ar justifica calcularea termenului de depunere a cererii de apel de la primirea hotărârii și nu de la pronunțarea dispozitivului acesteia, în condițiile în care recurentul chiar dacă nu a fost prezent la pronunțarea dispozitivului hotărârii, a 6 cunoscut despre însuși existența acestui litigiu. Mai mult, însăși copia dispozitivului hotărârii a primit-o la 02 martie 2021, contra semnătură. În altă ordine de idei, art. 362 alin. (3) Cod de procedură civilă prevede că, repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116. Colegiul reiterează că, apelantul/recurentul la depunerea cererii de apel împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, nu a solicitat repunerea în termenul pentru declararea apelului.

În continuare, Colegiul relevă că, repunerea în termen pentru declararea apelului putea fi soluționată de către instanța de apel doar în condițiile în care apelantul ar fi formulat o cerere de repunere în termen cu prezentarea probelor pertinente și admisibile în justificarea acestei omisiuni, ceea ce la caz lipsește. Or, solicitarea de repunere în termen este o prioritate a apelantului și nu poate fi soluționată din oficiu de către instanța de apel. Drept urmare, instanța de apel corect a reținut că apelantul nu a solicitat repunerea în termenul pentru declararea apelului în temeiul art. 116 Cod de procedură civilă, precum și nu a invocat niciun motiv plauzibil ce ar justifica omiterea termenului.

Astfel, în corespundere cu art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, care, la caz, a fost pronunțat la 02 martie 2021, ceea ce denotă că instanța de apel întemeiat a conchis că apelul a fost declarat peste termen. Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Colegiul accentuează că, legiuitorul prin stabilirea unui termen de declarare a apelului a urmărit: asigurarea celerității procesului civil în întregime, în special luându-se în considerare și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi executarea silită, apelul; stimularea persoanelor care dispun de dreptul la apel de a- l valorifica într-un termen prevăzut de lege; asigurarea stabilității raporturilor juridice constatate prin hotărârea primei instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână până la infinit sub amenințarea pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților la proces a unei perioade suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și de a formula motivarea cererii de apel.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurentul și-a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de legiuitor. Adițional, Colegiul învederează că, nu poate fi pretinsă nerespectarea de către instanța de apel a prevederilor legale, în situația în care apelantul/recurentul a ignorat atât obligațiile, cât și drepturile sale procedurale.

Mai mult, apelantul/recurentul nu a fost lipsit de posibilitatea de a beneficia de pârghiile legale întru realizarea dreptului la o cale de atac eficientă, în situația în care însuși apelantul/recurentul nu a solicitat repunerea în termen pentru declararea apelului, iar alegațiile aduse în recurs nu pot fi reținute în justificarea omiterii 7 termenului, precum nici nu pot determina repunerea în termenul de declarare a apelului în sensul pretins.

Criticile aduse actului contestat cu referire la prevederile art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și art. 26 alin.(4) Cod de procedură civilă, sunt neîntemeiate, în situația în care instanța de judecată a creat condiții egale pentru toți participanții, inclusiv prin prisma normelor invocate de recurent, oferindu-le participanților la proces posibilitatea de a participa efectiv la proceduri și de a cunoaște de întinderea drepturilor sale, având în vedere că și legea este accesibilă și clară la acest capitol.

De altfel, art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă statuează expres că sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. În virtutea art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova. Se menține încheierea din 07 mai 2021 a Curții de Apel Cahul, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Ghețivu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărirea penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 8