3ra-801/21 — contestarea actelor administrative si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-801/21 — contestarea actelor administrative si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-801/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Nicolai Topal, reprezentat de

avocatul Olga Corpaci,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Nicolai Topal împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terți Ministerul

Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actelor

administrative și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 30 decembrie 2019 Nicolai Topal a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, terți Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției cu privire

la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că în perioada de la 12 iunie 1989

(ordinul CM 2142 nr. 137 din 14 iunie 1989) până la 21 mai 1991 (ordinul CM 2253

nr. 13 din 26 martie 1991) a îndeplinit serviciul militar în termen. Ulterior, de la data

de 19 august 1991 (ordinul nr.51ef din 23 august 1991 a Direcției Generale Resurse

Umane) până la data 24 ianuarie 2003 (ordinul DAI UTA Găgăuzia nr.6ef din 24

ianuarie 2003) a activat în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, fiind

concediat la cererea personală. La data de 26.09.2004 (ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr.304ef din 26 septembrie 2004) a fost reangajat și a activat în cadrul

subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, unde a satisfăcut serviciul până la data

de 29 iunie 2011 (ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.292ef din 8 iulie 2011)

când a demisionat în rezervă cu stabilirea pensiei pe linia Ministerului Afacerilor

1

Interne, în legătură cu atingerea vechimii în serviciu de 20 ani, necesară pentru

stabilirea pensiei, în mărime de 50% din suma pensiei cuvenite.

S-a menționat că, la 6 aprilie 2012 (ordinul Ministerului Afacerilor Internenr.146ef

din 6 aprilie 2012) s-a reangajat în cadrul Inspectoratului General al Politiei, iar la data

de 18 septembrie 2019 (ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.467ef din 17

septembrie 2019 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu) comisarul principal

Nicolai Topal, ofițer superior de sector al Sectorului de poliție nr.2 (Tomai) al

Inspectoratului de Poliție Ceadîr-Lunga, a demisionat în temeiul art.38 alin.(1) lit. c),

e) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie,

din motive de sănătate, în cazul stabilirii incapacității sale de a exercita funcția publică

cu statut special în conformitate cu decizia Comisiei medicale a Ministerului Afacerilor

Interne, începând cu data de 19 septembrie 2019.

Reclamantul a specificat că conform calculului nr. 34/19-2694 din 2 octombrie

2019 eliberat de către șeful-adjunct al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia a

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, la data de 19

septembrie 2019 vechimea în muncă a sa a constituit 27 de ani, 07 luni, 12 zile, cu 3

ani peste vechimea stabilită de art.13 lit. a) din Legea 1544-X11 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne.

În continuare, a invocat prevederile art.14 lit. a) din Legea nr.1544-XII din 23 iunie

1993, conform cărora după reangajare în organele afacerilor interne, după stabilirea

pensiei pentru vechime în muncă, la data de 19 septembrie 2019, la vechimea în muncă

existentă de 20 ani, s-a acumulat o perioadă mai mare de 3 ani, circumstanțe care

implică necesitatea modificării drepturilor salariale pentru perioada beneficierii de

pensie și realizării activității de muncă, deoarece pentru fiecare an complet de vechime

în serviciu peste vechimea stabilită la art.13 lit. a) din Legea menționată, se adaugă 3%

din sumele respective ale soldei, iar în total 9%.

Reclamantul a precizat că prin decizia Comisiei medicale centrale a SM al

Ministerului Afacerilor Interne nr.127 din 9 iulie 2019, s-a decis conform § 13b, 43b

coloanelor I, III, IV a Baremului medical aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor

Interne și CCCEC nr.61/11 din 11 februarie 2009, că este inapt pentru serviciu militar

în timp de pace, apt limitat de gradul doi la război. Maladiile constatate au fost

contractate în timpul îndeplinirii serviciului în organele afacerilor interne.

Totodată, conform certificatului de încadrare în grad de dizabilitate

seria/nr.C963538600954 Nicolai Topal a fost încadrat în grad de dizabilitate: mediu.

Prin urmare, a notat că în temeiul art. 14 lit. a) din Legea nr.1544-XII din 23 iunie

1993, mărimea pensiei sale, pensionat din motive de boală, la data de 19 septembrie

2019 urma a fi stabilită în proporție de 55% din suma soldei, adică cu 5% peste

mărimea stabilită la vechimea în muncă existentă la data stabilirii pensiei pe linia

Ministerului Afacerilor Interne.

A afirmat că, la data de 19 septembrie 2019 pensia urma a fi calculată în mărime

de 64% din media lunară pentru stabilirea pensiei din ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii, conform calculului eliberat de Direcția de Poliție a UTA

2

Găgăuzia a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Astfel

că prin cererile cu nr. 28/2019/1148 din 7 octombrie 2019 și nr. 28/2019/1158 din 9

octombrie 2019, în temeiul art.61 alin. (1) din Legea 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, s-a adresat către Oficiul Teritorial Ceadâr-Lunga al Casei

Naționale de Asigurării Sociale, prezentând date ce confirmă vechimea în muncă de 27

de ani, 07 luni și 12 zile și cuantumul drepturilor salariale încasate, ce îi ofereau dreptul

de a pretinde recalcularea pensiei în mărime de 64 % din media lunară pentru stabilirea

pensiei din ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii, reieșind din sumele

încasate până la eliberarea din funcție. Drept urmare, a cerut recalcularea și achitarea

pensiei, după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, din motive

de sănătate, în cazul stabilirii incapacității sale de a exercita funcția publică cu statut

special în conformitate cu decizia Comisiei medicale a Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamantul a explicat că prin deciziile șefului Oficiului Teritorial Ceadîr-Lunga a

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.28/2019/17779 din 8 octombrie 2019 și

nr.28/2019/17860 din 11 octombrie 2019, a primit refuz, pe motiv că beneficiază de

pensie în mărime de 50% pentru vechime în muncă de 20 ani, începând cu 29 iunie

2011, iar dreptul la pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu, cu dreptul

de a fi recalculată în condițiile legii, iar legislația în vigoare nu prevede stabilirea

repetată a dreptului la pensie după o eventuală reangajare în serviciul militar.

A susținut că nefiind de acord cu deciziile sus indicate, la data de 4 noiembrie 2019

a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, cerere prealabilă, prin care

a solicitat să fie efectuat un recalcul al pensiei în conformitate cu legislația în vigoare

în corespundere cu documentele prezentate la Oficiul Teritorial Ceadîr-Lunga al Casei

Naționale de Asigurări Sociale, adică conform certificatelor cu privire la salariu,

certificatelor care confirmă specificul activității sale de muncă, copiile diplomelor sale,

precum și înscrierilor din carnetele de muncă. Însă, prin răspunsul nr.T-2421/19 din 3

decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale i-a refuzat în recalcularea

pensiei, invocându-se faptul că beneficiază de pensie pentru vechime în muncă din data

de 29 iunie 2011, iar dreptul la pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu.

În consecință, reclamantul a solicitat recunoașterea ilegalității refuzului Casei

Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova privind examinarea cererii

prealabile nr. T-2421/19 din 4 noiembrie 2019, cu privire la anularea deciziilor șefului

Oficiului Teritorial Ceadîr-Lunga a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.

28/2019/17779 din 8 octombrie 2019 și nr. 28/2019/17860 din 11 octombrie 2019

privind refuzul în recalcularea și achitarea pensiei, pensionat după acumularea

vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, din motive de sănătate, în cazul

stabilirii incapacității de a exercita funcția publică cu statut special, în conformitate cu

decizia Comisiei medicale a Ministerului Afacerilor Interne, în conformitate cu

prevederile art.13 lit. a) și art.14 lit. a) din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne; anularea deciziilor șefului Oficiului Teritorial Ceadîr-

Lunga a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 28/2019/17779 din 8 octombrie 2019

și nr. 28/2019/17860 din 11 octombrie 2019 privind refuzul în recalcularea și achitarea

3

pensiei, pensionat după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie,

din motive de sănătate; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze

recalcularea și achitarea pensiei, în mărime de 64 % din media lunară pentru stabilirea

pensiei din ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii, începând cu data 19

septembrie 2019; precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 2 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani au fost

anulate actele administrative individuale defavorabile – deciziile Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Ceadîr-Lunga privind respingerea cererii în stabilirea pensiei nr.

28/2019/17779 din 8 octombrie 2019 și nr. 28/2019/17860 din 11 octombrie 2019 și

decizia adoptată în procedura prealabilă – refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.T-2421/19 din 3 decembrie 2019, și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale

să recalculeze și să achite lui Nicolai Topal pensia pentru vechime în muncă, în baza

actelor suplimentar prezentate ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei, și anume

certificatul de încadrare în grad de dizabilitate seria/nr.C963538600954, eliberat de

Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de muncă, și

certificatul nr.34/19-2694 din 2 octombrie 2019 eliberat de Inspectoratul General al

Poliției. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul

reclamantului suma de 4 000 de lei cu titlu de asistență juridică.

La data de 10 iulie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu apel

hotărârea instanței de fond, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri.

La data de 9 octombrie 2020, Nicolai Topal, reprezentat de avocatul Constantin

Cojocari a depus cerere de apel incident, solicitând modificarea hotărârii primei

instanței, prin corectarea omisiunilor cu indicarea datei din care urmează a fi

recalculată – 19 septembrie 2019 și care este mărimea pensiei de 64%, din media lunară

pentru stabilirea pensiei din ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii, care

urmează a fi achitată pentru vechime în muncă reclamantului.

Prin încheierea din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul incident depus de către Nicolai Topal, reprezentat de avocatul

Constantin Cojocari împotriva hotărârii din 2 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de

apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat integral hotărârea din 2

iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a adoptat o nouă decizie, prin

care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Nicolai Topal.

Întru consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că întrucât de la 30 iunie 2011

Nicolai Topal beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă, calculată și

stabilită de Ministerul Afacerilor Interne, prin aplicarea regulilor de interpretare

corectă a normelor legale, instanța de fond examinând cauza, greșit a concluzionat

despre necesitatea admiterii acțiunii reclamantului. Or, deși ultimul în perioada după

stabilirea pensiei pentru vechime în muncă (6 aprilie 2012 – 18 septembrie 2019) a

activat în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, această circumstanță

nu poate constitui drept temei pentru recalcularea pensiei pentru vechime în muncă,

prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării

4

dreptului la pensie pentru vechime în muncă – 30 iunie 2011, deoarece dreptul la pensie

pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu

dreptul de recalculare în condițiile legii.

Instanța inferioară a notat că normele invocate de Nicolai Topal, ca temei de

recalculare a pensiei pentru vechime în muncă, se referă la mărimea pensiilor și la

termenele de recalculare a pensiilor, pe când în speță, reclamantul a solicitat

recalcularea mărimii pensiei pentru vechimea în muncă, în legătură cu reangajarea

acestuia în serviciu după stabilirea pensiei.

Instanța ierarhic inferioară a considerat ca întemeiate argumentele autorității

apelante, precum că situația lui Nicolai Topal nu cade sub incidența art. 61 din Legea

nr. 1544 din 23 iunie 1993, deoarece Legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată

a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după reîncadrarea în serviciu.

Instanța de apel a precizat că Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, nu garantează

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei (recalcularea pensiei) în cazul

în care au fost reangajați și au obținut o altă vechime în muncă. În caz contrar, ar reieși

că subiecții menționați ar dispune de nenumărate ori de dreptul la stabilirea sau repetate

majorări ale pensiei.

Așadar, Nicolai Topal putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a pensiei, doar

în cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă, în speța dedusă judecății,

astfel de circumstanțe nu s-au constatat, or, reclamantul/intimat a pretins din nou la

aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din 29 iunie 2011.

Totodată, având în vedere că obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la

recalcularea pensiei, instanța ierarhic inferioară a reținut că, la caz nu sunt aplicabile și

prevederile art. 33 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14

octombrie 1998, invocate de prima instanță în susținerea soluției de admitere a acțiunii,

potrivit cărora reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în cazul: a) apariției

unor circumstanțe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc

până la acordarea drepturilor la pensie; b) transferării la altă categorie de pensie; c)

persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită

de vârstă. Or, lit. a) se referă la persoanele pensionate conform limitei de vârstă, pe

când Nicolai Topal s-a pensionat conform vechimii în muncă speciale; lit. b) este

aplicabilă în situația când persoana are dreptul de a trece la o altă categorie de pensie,

la caz Nicolai Topal nu a invocat acest drept; lit. c) dă posibilitate la calcularea pensiei

pensionarului care a continuat activitatea peste limita de vârstă, adică 63 ani pentru

bărbați, condiție ce nu se atestă.

În concluzie, instanța inferioară a conchis că prima instanță a aplicat eronat

prevederile legii, motiv din care actul judecătoresc de dispoziție nu poate fi menținut

iar acțiunea depusă de către Nicolai Topal urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

La data de 28 aprilie 2021, Nicolai Topal, reprezentat de avocatul Olga Corpaci a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, iar la 23 iulie 2021 motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.

5

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a menționat că nu este de acord cu decizia contestată, or, instanța

de fond just a cercetat circumstanțele cazului supus judecării, recalcularea pensiei lui

Nicolai Topal a fost sub aspectul prevederilor art. 13 lit. a) și art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 1544 din 23 iunie 1993 ca urmare a prezentării ulterioare a actelor suplimentare ce

i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, sau actele prezentate confirmă continuarea

efectuării contribuțiilor la bugetul de stat, având în vedere că sistemul public de pensii,

are la bază principiul contributivității, conform căruia, fondurile sistemului public de

pensii se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele participante la acest

sistem, iar dreptul la pensie se cuvine pe temeiul contribuțiilor achitate.

Recurentul a susținut că cel de-al doilea argument al Casei Naționale de Asigurări

Sociale precum că instanța de fond ar fi admis stabilirea pensiei de dizabilitate lui

Nicolai Topal, nu corespunde adevărului, or, reclamantul nu a solicitat stabilirea

pensiei de dizabilitate, care este reglementată de prevederile Capitolului III din Legea

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, dar de a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale de

a-i calcula corect mărimea pensiei conform prevederilor art. 14 din Legea menționată.

Recurentul a remarcat instanței de recurs practica constantă în astfel de litigii,

conform căruia sunt admise acțiunile, Casa Națională de Asigurări Sociale fiind

obligată să efectueze recalculul pensiei pentru vechime în serviciu, reieșind din media

lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 aprilie 2021, însă date

privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, decizia motivată din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantului recurentului la data de 28 iunie 2021, fapt confirmat prin

extrasul de pe poșta electronică (f.d.63, Vol. II).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Nicolai Topal, reprezentat de avocatul Olga Corpaci, s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Nicolai Topal,

reprezentat de avocatul Olga Corpaci, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

6

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

7

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Nicolai Topal, reprezentat de avocatul Olga Corpaci.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Nicolai Topal, reprezentat de avocatul Olga Corpaci, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

8