3ra-755/21 — contestarea actului administrativ defavorabil, obligarea recalcularii marimii pensiei, achitarea diferentei pensiei recalculate, recunoastearea incalcarii termenului de examinare a cererii prealabile

Dosarul nr.3ra-755/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Victor Cobernic împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Ciocana, municipiul Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea recalculării mărimii pensiei și achitării

diferenței pensiei recalculate, recunoașterea încălcării termenului de examinare a cererii

prealabile și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 30 ianuarie 2020, Cobernic Victor, reprezentat de avocatul Dorian Pîcălău, a

înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chișinău, cu privire la contestarea

actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalculării mărimii pensiei

conform certificatului nr. 34/205685-176 din 29 iulie 2019 eliberat de Inspectoratul

General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău, achitarea diferenței pensiei

recalculate, recunoașterea încălcării termenului de examinare a cererii prealabile și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că, a fost angajat al organelor afacerilor interne al

IGP, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI. Până la reforma din anul 2013 angajator

era Ministerul Afacerilor Interne, iar după reforma din anul 2013 - angajator a fost

Inspectoratul General de Poliție al MAI.

A indicat reclamantul că, activând în Izolatorul de detenție provizorie, având

obligația de pază și escortare a persoanelor deținute, arestate penal sau contravențional,

1

precum și cele condamnate, la stabilirea pensiei nu s-au luat în considerare actele

normative, ce apără drepturile sale în cadrul activității în organele afacerilor interne,

care au influențat și la eliberarea din serviciul MAI.

A relatat reclamantul că, conform certificatului nr. 34/20 5685-176 din 29 iulie

2019, eliberat de către IGP, i-a fost calculat cu avantaje termenul de activitate de 39

ani, 8 luni, 9 zile. Astfel, la 30 decembrie 2019, a adresat cerere prealabilă Casei

Naționale de Asigurări Sociale, solicitând recalcularea pensiei ținând cont de

confirmarea eliberată, însă nu a primit răspuns.

A solicitat reclamantul anularea actului administrativ individual defavorabil,

obligarea recalculării mărimii pensiei conform certificatului nr. 34/205685-176 din 29

iulie 2019 eliberat de Inspectoratul General al Poliției, Direcția de poliție a mun.

Chișinău, achitarea diferenței pensiei recalculate, recunoașterea încălcării termenului

de examinare a cererii prealabile și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 10 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea

a fost admisă parțial.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Ciocana, mun. Chișinău, să recalculeze și să achite lui Victor Cobernic, pensia

pentru vechime în muncă cu avantaje de 39 ani, 8 luni și 9 zile, potrivit confirmării nr.

34/205685-176 din 29 iulie 2019 eliberată de Inspectoratul General al Poliției, Direcția

de Poliție a mun. Chișinău. În rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 02 septembrie 2020, Casa

Națională de Asigurări Sociale, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, a depus cerere de apel nemotivată (f.d.44), ulterior la 22 octombrie 2020,

respectând termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus

cerere de apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii din 10 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emiterea unei decizii noi de respingere a cererii

de chemare în judecată depusă de Victor Cobernic, ca fiind neîntemeiată (f.d.63-68).

Prin decizia din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea

din 10 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea respingerii

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și în această parte a fost emisă o

decizie nouă sub formă de încheiere, prin care pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral, a fost declarată inadmisibilă. În rest, hotărârea din 10 august 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost menținută (f.d.92, 93-109).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, hotărârea primei

instanțe este legală și motivată.

Instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia instanței de fond privind

temeinicia pretenției privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a

recalcula și achita lui Victor Cobernic, pensia pentru vechime în muncă cu avantaje de

39 ani, 8 luni și 9 zile, potrivit confirmării nr. 34/205685-176 din 29 iulie 2019 eliberată

de Inspectoratul General al Poliției, Direcția de poliție a mun. Chișinău.

Referitor la netemeinicia pretenției privind repararea prejudiciului moral, instanța

de apel a indicat că, reclamantul/intimat nu a prezentat careva probe, ce ar confirma că

s-a adresat către apelant cu cerere de reparare a prejudiciului moral, respectând

procedura prealabilă, motiv din care pretenția a fost declarată inadmisibilă în temeiul

2

art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, care prevede că, instanța

verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ

se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

De asemenea, instanța de apel a reținut prevederile art. 167 alin. (4) din Codul

administrativ, care indică că, dacă prin cererea prealabilă se solicită și repararea

prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului se examinează de

autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată, respectiv, pentru

înaintarea în instanța de judecată a unei pretenții privind repararea prejudiciului moral

cauzat prin activitatea administrativă ilegală, reclamantul/intimatul Victor Cobernic, în

mod obligatoriu urma să înainteze autorității publice pârâte această pretenție, condiție

care nu a fost realizată.

Prin încheierea din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost corectată

eroarea admisă în partea introductivă a dispozitivului deciziei, cu excluderea sintagmei

„a grefierului Liliana Matei”.

La 30 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus cerere de recurs nemotivată, iar la 07 iunie 2021 (ștampila de

pe plicul poștal), cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei decizii noi.

În motivarea cererii de recurs, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că

decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece nu au fost analizate multilateral

actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu

au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind

stabilite.

Recurentul a menționat că, prevederile actelor normative ale autorităților

administrației publice centrale de specialitate și autorităților publice autonome se aplică

numai în partea în care nu depășesc cadrul stabilit de actul normativ de nivel superior

pentru executarea căruia a fost emis și nu contravin prevederilor actelor respective.

Analizând prevederile legale menționate, se deduce că perioadele de activitate din

cadrul Izolatorului de detenție provizorie care au fost calculate cu înlesniri în

certificatul nr. 34/205685-176 din 29 iulie 2019, nu pot fi raportate la prevederile pct.

8 a Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare

a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar”.

Recurentul a mai indicat că prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr.78/1994, prevăd expres circumstanțele în care la calcularea vechimii în muncă se

acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și anume, în instituțiile

penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de

subteran. Două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor

care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este indicat în ordinul

emis de MAI.

3

Astfel, recurentul consideră că, instanța de apel nu a verificat totalitatea

circumstanțelor relevante, emițând o soluție neîntemeiată, respectiv aprecierea probelor

dată de instanța de apel a fost una defectuoasă și arbitrară fapt ce vine în contradicție

cu prevederile legislației procedurale civile, cât și cu dreptul la un proces echitabil.

Recurentul a invocat că, instanța de apel nu a exercitat un control judiciar complet,

în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al apelului, în privința soluției

adoptate de prima instanță și drept consecință a interpretat și aplicat în mod eronat

normele de drept material și procedural, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții

nemotivate.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 21 aprilie 2021.

La 27 mai 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale, a recepționat decizia

contestată, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8001693045AS, anexat la

materialele dosarului (f.d.116).

La 30 aprilie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat,

iar la 07 iunie 2021 recurs motivat împotriva deciziei din 21 aprilie 2021, astfel se atestă

că recursul a fost depus în termen (f.d.125-128).

La 28 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Cobernic

Victor copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.124).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

4

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, este

inadmisibilă.

5

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

6