3ra-893/21 — Contestarea actului adminsitrativ

3ra-893/21 — Contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-893/21

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat (Jud: L.Caraianu, S.Gubenco, A.Mironov)

Î N C H E I E R E

8 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Adunarea Populară a

Găgăuziei și Bașkanul Găgăuziei,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Grigori Gherasimov și Alexandr Chendighelean împotriva Adunării Populae a

Găgăuziei, Bașcanul Găgăuziei, terț Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei cu

privire la anularea actelor admisnitrative,

împotriva hotărârii din 4 august 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 26 iulie 2021, Grigori Gherasimov și Alexandr Chendighelean au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populae a Găgăuziei, Bașcanul

Găgăuziei, terț Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei cu privire la anularea actelor

admisnitrative.

În motivarea acțiunii au indicat că, la data de 20 iulie 2021, în buletinul oficial

al Găgăuziei „Ekspres-Kanon” cu nr. 72 (817) a fost publicată Legea UTA Găgăuzia

nr. 63-XLIX/VI din 16 iulie 2021 „Cu privire introducerea modificărilor și

completărilor în Legea UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015 „Codul

electoral”.

Articolul 1: Următoarele modificări și completări vor fi introduse în Legea

UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2005 „Codul electoral” cu următoarele

modificări și completări:

desfășurării alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei în circumscripții cu mandat

unic, alegătorul își exercită votul (voturile) la locul înregistrării domiciliului său”.

desfășurarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei, Comisia Electorală

Centrală din Găgăuzia formează trei consilii electorale de circumscripții în cadrul

diviziilor administrativ-teritoriale (raioane) ale UTA Găgăuzia”.

1

„în cazul desfășurării alegerilor Guvernatorului Găgăuziei și a referendumurilor din

Găgăuzia în baza unei singure circumscripții electorale, alegătorul având locul de

trai (înregistrare) și locul de reședință va fi inclus în lista electorală a secției de votare

la locul de reședință”, a fost completată cu: „în cazul desfășurării alegerilor în

Adunarea Populară a Găgăuziei în circumscripțiile cu mandat unic, alegătorul este

inclus în lista alegătorilor la locul de înregistrare a domiciliului”.

acestea” se exclud.

Articolul 2: Prezenta lege intră în vigoare din momentul publicării în buletinul

oficial „Ekspres-Kanon”.

Au menționat reclamanții că, înainte de adoptarea și intrarea în vigoare a Legii

locale din 20 iulie 2021, articolul 9 alin. (2) și articolul 39 alin. (7) din Codul

electoral al Găgăuziei avea următorul conținut:

Articolul 9, Locul de exercitare a dreptului de a alege alin. (2): Dacă alegătorul

are și domiciliul, și reședința în perioada de aflare reală, el votează la locul de

reședință.

Articolul 39, Listele alegătorilor, alin. (7): Alegătorul poate fi inclus doar într-

o listă de alegători și doar pe o singură secție de votare în baza documentului, ce

confirmă domicilierea acestuia pe teritoriul Secției de votare respective. Alegătorul,

care își are domiciliul (înregistrarea) și locul de reședință în perioada locului de

aflare reală, este inclus în lista alegătorilor ai secției de votare la domiciliu.

Au relatat reclamanții că, prin Legea locală din 20 iulie 2021 a fost anulat

dreptul alegătorilor de a vota la reședința lor în cadrul desfășurării alegerilor în

Adunarea Populară a Găgăuziei și împreună cu aceasta, au anulat dreptul de vot.

Din documentele anexate la acțiune care dovedesc identitatea lor și fișa de

însoțire la acesta, înainte de adoptare și intrarea în vigoare a Legii locale din 20 iulie

2021, precum și până în prezent, reședința acestora se află în UTA Găgăuzia, în sat.

Bugeac, ceea ce înseamnă că, din cauza actului normativ contestat, nu vor avea

dreptul să voteze în această localitate pe 19 septembrie 2021 - în ziua desfășurării

alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Au considerat că, prin Legea locală din 20 iulie 2021 au fost încălcate

principiile internaționale ale procedurii și termenului de introducere a modificărilor

în legislația electorală și în special punctele 58, 63, 65 și 66 din Codul de bune

practici în materie electorală adoptat de Comisia europeana pentru Democrație prin

Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneția, 18-19 octombrie 2002).

Conform normelor internaționale indicate, legislația electorală trebuie să se

bucure de o anumită stabilitate, care ar proteja-o de manipulare de către partidele

politice (pct. 58 din Codul de bune practici în materie electorală).

Stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului

electoral și este esențială pentru consolidarea democrației. Modificarea frecventă a

normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate

conchide în mod corect sau incorect că, dreptul electoral este doar un instrument cu

care operează cei care sunt la putere și că votul alegătorului nu mai este elementul

esențial care decide rezultatul scrutinului (pct. 63 din Codul de bune practici în

materie electorală).

2

Ar fi necesar a se evita nu atât modificarea sistemelor de scrutin, ele pot fi

întotdeauna îmbunătățite, ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp, cel puțin

un an înainte de alegeri (pct. 65 din Codul de bune practici în materie electorală).

Una din modalitățile de evitare a manipulărilor ar fi definirea în Constituție, în

cazul nostru în Regulamentul Găgăuziei sau în textul superior al legii ordinare a

elementelor cele mai sensibile. O altă soluție mai flexibilă, ar fi de a stipula în

Regulamentul Găgăuziei că, în cazul amendării legii electorale, vechiul sistem

rămâne aplicabil viitoarelor alegeri - cel puțin, dacă acestea vor avea loc în anul care

vine și că sistemul nou va fi aplicat numai la scrutinele ulterioare (pct. 66 din Codul

de bune practici în materie electorală).

La fel, în hotărârea nr. 11 din 7 mai 2020 pentru interpretarea prevederilor art.

72 alin. (3) lit. a) din Constituție, Curtea Constituțională a hotărât că, prevederile

legale în materie electorală trebuie să fie clare și previzibile, iar în privința acestora

trebuie să existe un consens social larg. Modificările în această materie trebuie să

aibă loc suficient de devreme pentru a putea fi aplicate cu succes în cadrul procesului

electoral, în vederea evitării încălcării dreptului la vot și a dreptului de a fi ales.

Iar conform cerințelor art. 28 alin. (1) al Legii nr. 317 din 13 decembrie 1994

cu privire la Curtea Constituțională, actele Curții Constituționale sunt acte oficiale

și executorii, pe întreg teritoriul țării, pentru toate autoritățile publice și pentru toate

persoanele juridice și fizice.

Adunarea Populară a Găgăuziei și Bașcanul Găgăuziei adoptând Legea locală

din 20 iulie 2021, nu au luat în considerație și hotărârea judecătorească nr. 3-11/2021

din 6 mai 2021 emisă de Curtea de Apel Comrat, devenită irevocabilă la 23 iunie

2021 și obligatorie, conform art. 229 alin. (1) Codul administrativ și art. 123 alin.

(2) Cod de procedură civilă, în care s-a constatat imposibilitatea schimbării

legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de alegeri.

În acest caz, Legea locală din 20 iulie 2021 a intrat în vigoare în ziua începerii

campaniei electorale în Găgăuzia pentru alegerea deputaților în Adunarea Populară

a Găgăuziei, adică la 20 iulie 2021.

Au menționat că, prin Legea UTA Găgăuzia nr. 63-XLIX/VI din 16 iulie 2021

„Cu privire introducerea modificărilor și completărilor în Legea UTA Găgăuzia nr.

60-XXVII/V din 31 iulie 2015 „Codul electoral”, au fost schimbate regulile, fiind

privați atât reclamanții cât și multe alte persoane de modul votării la locul de

reședință, nedesfășurând o procedură preliminară prevăzută pentru adoptarea actelor

legislative de acest gen și acordând un timp limitat de atac al legii locale.

Corespunzător, prin hotărârea nr. 3-11/2021 din 6 mai 2021 a Curții de Apel

Comrat adoptată într-un alt litigiu s-a indicat că, „conform Codului de bune practici

în materie electorală, precum și Linii directoare și raport explicativ, adoptat de

Comisia europeana pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Reuniune

Plenară (Veneția, 18-19 octombrie 2002 votul universal poate conține excepții.

Excepțiile pot fi, de asemenea, legate de locul de reședință. Condiția de a domicilia

o anumită perioadă poate fi impusă cetățenilor numai în cazul participării la alegerile

locale sau regionale. Perioada obligatorie de reședință nu trebuie să depășească șase

luni, o perioadă mai lungă poate fi cerută numai pentru a garanta protecția

minorităților naționale”.

Au opinat că, Adunarea Populară a Găgăuziei și Bașcanul Găgăuziei la

adoptarea Legii locale din 20 iulie 2021, urmau să țină cont de condițiile expuse,

constatările instanței de judecată și să stabilească în actul normativ contestat pentru

3

reclamanți și pentru astfel de persoane ca ei dreptul de a participa la vot în

circumscripția, în care se află locul lor de reședință, cu condiția să locuiască în

această reședință (în această circumscripție) de cel puțin șase luni sau să stabilească

o altă perioadă, mult mai îndelungată la discreția organului legislativ, dar să nu le

priveze de dreptul de vot la locul de reședință.

Au mai indicat că, la data adoptării Legii locale din 20 iulie 2021, Adunarea

Populară a Găgăuziei nu avea împuterniciri de a adopta și modifica legi locale.

Această concluzie este bazată pe art. 98 alin. (1) din Regulamentul Găgăuziei,

conform căruia Adunarea Populară și Guvernatorul Găgăuziei aleși în conformitate

cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), își exercită

mandatul până la expirarea duratei pentru care au fost aleși. Adunarea Populară a

Găgăuziei se alege pe un mandat de 4 (patru) ani după cum rezultă din art. 43 din

Regulamentul Găgăuziei, dar începutul acestui termen conform art. 50 din

regulament este data convocării Adunării Populare a Găgăuziei nou aleasă de către

Guvernatorul Găgăuziei.

În art. 10 alin. (4) din Legea UTA Găgăuzia nr. 2-I/V din 21 decembrie 2012

cu privire la Regulamentul Adunării Populare a Găgăuziei este stabilit că,

împuternicirile Adunării Populare a Găgăuziei se încep de la deschiderea ședinței de

constituire.

După cum rezultă din hotărârea Guvernatorului Găgăuziei nr. 1 din 16 ianuarie

2017 cu privire la convocarea ședinței de constituire a Adunării Populare a

Găgăuziei, Guvernatorul a convocat componența valabilă la prima ședință de

constituire la data de 20 ianuarie 2017. Prin urmare, împuternicirile acestei

componențe a Adunării Populare a Găgăuziei au expirat la data 20 ianuarie 2021,

data după care prezenta componența nu a putut să-și exercite împuternicirile sale,

prevăzute de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, nr. 344 din 23

decembrie 1994. Astfel, nu au fost în drept să adopte legi locale, inclusiv Legea cu

privire la introducerea modificărilor în Codul electoral.

Cerințe analogice sunt stabilite și în privința organului legislativ care este

valabil pe tot teritoriul țării, Parlamentul Republicii Moldova, în art. 63 din

Constituția Republicii Moldova, conform căruia:

(1) Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin

lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

(2) Parlamentul se întrunește, la convocarea Președintelui Republicii Moldova,

în cel mult 30 de zile de la alegeri.

(3) Mandatul Parlamentului se prelungește până la întrunirea legală a noii

componențe. În această perioadă nu poate fi modificată Constituția și nu pot fi

adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(4) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a

Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament.

Prin limitele stabilite prin Legea locală din 20 iulie 2021, se încalcă principiul

internațional de egalitate consolidat în articolul 1 al Protocolului nr. 12 la Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

adoptată la 4 noiembrie 1950 la Roma și ratificată de Republica Moldova.

Conform articolului 1, interzicerea generală a discriminării, exercitarea oricărui

drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în

special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii,

origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere

4

sau oricare altă situație. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza

oricăruia dintre motivele menționate în paragraful 1.

Reclamanții atrag atenția la faptul că, lipsa pragului sedentar în privința

persoanelor alese, a fost constatat și de către instanța de judecată de resort în decizia

adoptată conform rezultatelor desfășurării alegerilor în Adunarea Populară a

Găgăuziei prin încheierea din 23 aprilie 2008 a Curții de Apel Comrat. De atunci,

persoanele alese în oricare dintre cele 35 de circumscripții din Găgăuzia nu este

obligatoriu ca să aibă locul permanent de trai în circumscripția respectivă. Același

principiu ar fi trebuit de respectat în legătură cu alegătorii, dat fiind faptul că dreptul

la vot nu este doar dreptul de a fi ales, ci și dreptul la vot.

Legiuitorul local, acceptând restricții în privința alegătorului, trebuia atunci să

stabilească restricții simetrice și în privința persoanelor alese, și anume ar fi trebuit

să stabilească faptul că, în cazul desfășurării alegerilor în Adunarea Populară a

Găgăuziei, dreptul de a fi ales în oricare dintre cele 35 de circumscripții pe teritoriul

Găgăuziei îl deține doar persoana care permanent locuiește în circumscripția

respectivă (sau în localitatea corespunzătoare).

Regula sau principiul ar trebui să fie obligatoriu, imprescriptibil și de bază,

potrivit căreia dreptul de vot din Găgăuzia este dobândit nu atât în virtutea locuirii

permanente pe teritoriul localității concrete în Găgăuzia, dar pe întregul teritoriu al

autonomiei. Chestiunile referitoare la locul exercitării dreptului de vot și de a fi ales

ar trebui lăsate la discreția persoanei concrete care locuiește permanent pe teritoriul

Găgăuziei.

În acest caz, legiuitorul poate stabili, așa cum a fost menționat mai sus, doar

pentru persoanele care au un loc de trai și nu înregistrare permanentă, o perioadă de

trai în localitatea respectivă (de exemplu, 6 luni și mai mult) pentru exercitarea de

către aceste persoane a dreptului de vot în localitate în care ei locuiesc.

Adoptând Legea locală din 20 iulie 2021, pârâții nu au luat în considerație

specificul legislației naționale cu privire la alegeri în partea dreptului alegătorului de

a vota în reședința, precum și nu au ținut cont de faptul că conform art. 2 Legii nr.

344-XIII din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei,

Găgăuzia este administrată în temeiul Constituției Republicii Moldova, prezentei

legi și altor legi ale Republicii Moldova (cu excepțiile prevăzute de prezenta lege),

Regulamentului Găgăuziei și actelor normative ale Adunării Populare (Halk

Toplușu) a Găgăuziei.

Au relatat reclamanții că, la fel nu s-a ținut cont de drepturile alegătorului de a

vota la reședința sa, drept care este consolidat în Codul electoral al Republicii

Moldova. Iar, prin Legea locală din 20 iulie 2021 a fost limitat dreptul alegătorilor

de a vota la locul lor de ședere în timpul desfășurării alegerilor analogice în

Adunarea Populară a Găgăuziei.

Au solicitat Grigori Gherasimov și Alexandr Chendighelean admiterea acțiunii;

anularea Legii UTA Găgăuzia nr. 63-XLIX/VI din 16 iulie 2021 „Cu privire

introducerea modificărilor și completărilor în Legea UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V

din 31 iulie 2015 „Codul electoral”, în partea introducerii modificărilor în art. 9 alin.

(2) și în art. 39 alin. (7) din Codul electoral al Găgăuziei; anularea hotărârii Adunării

Populare a Găgăuziei nr. 457-XLIX/VI din 16 iulie 2021 cu privire la introducerea

modificărilor și completărilor în Legea UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie

2015 Codul electoral, în partea introducerii modificărilor și completărilor în art. 9

5

alin. (2) și în art. 39 alin. (7) din Codul electoral al Găgăuziei și expedierea acestei

hotărâri în partea contestată Guvernatorului Găgăuziei spre semnare.

Prin hotărârea din 4 august 2021 a Curții de Apel Comrat acțiunea a fost

admisă, s-au anulat ca fiind ilegale Legea UTA Găgăuzia nr. 63-XLIX/VI din 16

iulie 2021 „Cu privire introducerea modificărilor și completărilor în Legea UTA

Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015 „Codul electoral”, publicată la 20 iulie

2021 în buletinul oficial al Găgăuziei Ekspres-Kanon, ediția nr. 72 (817), articolul

4119, în partea modificărilor și completărilor în art. 9 alin. (2) și în art. 39 alin. (7)

din Codul electoral al Găgăuziei și hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 457-

XLIX/VI din 16 iulie 2021 cu privire la introducerea modificărilor și completărilor

în Legea UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015 Codul electoral, publicată

la 20 iulie 2021 în buletinul oficial al Găgăuziei Ekspres-Kanon, ediția nr. 72 (817),

articolul 4118, în partea operării modificărilor și completărilor în art. 9 alin. (2) și în

art. 39 alin. (7) din Codul electoral al Găgăuziei și remiterea acestei hotărâri în partea

contestată pentru a fi semnată de Guvernatorul Găgăuziei cât și în partea aprobării

și publicării pct. 3, conform căruia Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei urmează

să asigure, în scopul gestionării efective a surselor bugetare în perioada crizei

pandemice și depopulării Găgăuziei o strictă monitorizare de formare a listelor de

alegători în cadrul alegerilor deputaților Adunării Populare a Găgăuziei din data de

19 septembrie 2021, cu condiția de formare a listelor de alegători fără a depăși

numărul acestora (în profilul localităților) în cadrul alegerilor Guvernatorului

Găgăuziei din 30 iunie 2019.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a conchis că modificările și completările

operate în Legea UTA Găgăuzia nr. 63-XLIX/VI din 16 iulie 2021 „privind

introducerea modificărilor și completărilor în Legea UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V

din 31 iulie 2015 Codul Electoral, contravin și altor norme din Codul Electoral al

Găgăuziei, și anume: art. 1 din Codul electoral, listă ce cuprinde toți cetățenii cu

drept de vot care domiciliază sau își au reședința în raza unei secții de votare, a unei

circumscripții; art. 38 al. (1) Cod electoral, în registrul listelor al alegătorilor

Găgăuziei se introduc datele complete despre fiecare alegător; art. 53 alin. (3) lit. a)

din Codul electoral, votarea se efectuează în baza buletinul de identitate al

cetățeanului Republicii Moldova, cu fișa de însoțire în care se indică domiciliul sau

reședința alegătorului pe teritoriul secției de votare.

Drept motiv, scop și obiective a modificărilor și completărilor aduse art. 9 alin.

(2) și art. 39 alin. (7) din Codul electoral al Găgăuziei servesc excluderea posibilității

de a utiliza normele legale cu manipulări prin înregistrarea domiciliului alegătorilor

în perioada desfășurării alegerilor.

Subsidiar, prima instanță a notat că conform Codului de bune practici pe

cazurile electorale, adoptat de Comisia de la Veneția la sesiunea 52 din 18-19

octombrie 2002, în decursul a mai puțin de un an înainte de alegeri nu pot fi introduse

modificări ce țin de elementele de bază a dreptului de vot (a alege), în special a

sistemului electoral, componenței comisiilor electorale și creării circumscripțiilor

electorale.

Normele de drept contestate de reclamanți s-au adoptat contrar recomandărilor

actului internațional nominalizat, întrucât modificările schimbă considerabil unele

reguli în vigoare de desfășurare a alegerilor, și anume influențând asupra: ordinii de

întocmire a listelor de alegători; locul votării pentru o anumită categorie de alegători,

constrângerea unei anumite categorii de dreptul de vot.

6

Necesitatea operării completărilor și modificărilor contestate nu este provocată

de circumstanțele de excepție. Modificările menționate puteau și urmau a fi operate

suficient de devreme, în conformitate cu art. 137 alin. (1) din Codul administrativ,

în decursul nu mai puțin de un an înaintea alegerilor și nu cu cinci zile înainte de a

începe campania electorală la alegerile deputaților Adunării Populare a Găgăuziei,

ceea ce și nemijlocit a și avut loc în speță, fapt care categoric nu corespunde

normelor recomandabile citate supra la desfășurarea alegerilor într-o societate

democratică.

Curtea de Apel Comrat a menționat că, în hotărârea pentru interpretarea

prevederilor articolului 72 alin. (3) lit. a) din Constituție nr. 11 din 7 mai 2020,

Curtea Constituțională a hotărât că, prevederile legale în materie electorală trebuie

să fie clare și previzibile, iar în privința acestora trebuie să existe un consens social

larg. Modificările în această materie trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru

a putea fi aplicate cu succes în cadrul procesului electoral, în vederea evitării

încălcării dreptului la vot și a dreptului de a fi ales.

Instanța de fond a conchis că, actele normative emise de organul administrației

publice locale și contestate de reclamanți, nu pot fi atribuite unei măsuri rezonabile,

fiind incompatibile cu normele prevăzute la art. 16, 38 și 54 din Constituție, art. 29

din Codul Administrativ.

La data de 6 august 2021 Bașkanul Găgăuziei a depus cerere de recurs, iar la

data de 18 august 2021 motivarea recursului împotriva hotărârii din 4 august 2021 a

Curții de Apel Comrat.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, hotărârea recurată este nejustificată

și contravine legii, deoarece la adoptarea actului administrativ contestat deputații s-

au ghidat de legislație, precum și de informația primită de la mass-media.

A menționat că, în perioada de la sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021,

în unele localități din UTA Găgăuzia s-a petrecut procesul de înregistrare temporară

în masă a persoanelor, care nu au trăit în localitatea în care acestea se înregistrează.

Acest proces a provocat temeiuri rezonabile de a considera că înregistrarea în masă

a oamenilor este cu scopul de a falsifica viitoarele alegeri a deputaților în Adunarea

Populară a Găgăuziei, care vor avea loc în anul 2021.

Unul din motivele pentru invalidarea alegerilor din etapa a 2-a a deputaților în

Adunarea Populară a Găgăuziei în circumscripția electorală nr. 1 a avut loc la 4

decembrie 2016 din motivul migrației în masă a populației în ziua alegerilor dintr-o

localitate în alta, fapt confirmat prin decizia nr. 3ra-102/17 din 6 ianuarie 2017 a

Curții Supreme de Justiție.

A relatat că, concluzia instanței cu privire la setul de norme recomandate pentru

desfășurarea alegerilor, adoptat de Comisia de la Veneția la cea de-a 52 sesiune, nu

poate fi reținut deoarece acest set are un caracter recomandator, iar modificările

adoptate la Codul electoral, nu privesc principalele elemente ale dreptului electoral

și ale sistemului electoral, ci afectează doar un caz special al legislației electorale a

Găgăuziei.

A solicitat Bașkanul Găgăuziei admiterea cererii de recurs, anularea hotărârii

cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.

La data de 9 august 2021 Adunarea Populară a Găgăuziei a depus cerere de

recurs, iar la data de 20 august 2021 motivarea recursului împotriva hotărârii din 4

august 2021 a Curții de Apel Comrat.

7

În motivarea cererii de recurs a indicat că hotărârea este neîntemeiată și

urmează a fi anulată deoarece instanța nu a interpretat corect dispozițiile art. 29 alin.

(1) și art. 137 din Codul administrativ.

A relatat că, împreună cu proiectul de lege, a fost prezentată nota explicativă

care confirmă necesitatea adoptării actului administrativ contestat deoarece se va

evita manipularea prin înregistrarea locului de reședință al alegătorilor în perioada

electorală, cu scopul falsificării rezultatelor alegerilor. Din acest motiv este

neîntemeiat argumentul că prin adoptarea legii a fost abolit în mod nerezonabil

dreptul electoral al reclamanților și anume, dreptul, în calitate de alegători, de a vota

la locul aflării.

A considerat că, conform dispozițiilor care reglementează raporturile juridice

administrative, pentru a lua în considerare o cerere administrativă de control, de

reglementare și pentru a lua o decizie, în conformitate cu art. 224 alin. (1) lit. e) din

Codul administrativ, este necesar să existe două condiții prealabile în ansamblu și

anume, ilegalitatea actului și limitarea reclamantului în drepturile sale, care la caz

nu își găsesc confirmarea.

A solicitat Adunarea Populară a Găgăuziei admiterea recursului, anularea

hotărârii din 4 august 2021 a Curții de Apel Comrat cu pronunțarea unei noi decizii

de respingere a acțiunii.

Examinând admisibilitatea cererilor de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a fost pronunțat la data

de 4 august 2021, iar decizia motivată a fost notificată recurenților la data 16 august

motivarea recursului la data de 18 august 2021, cât și recursul depus de Adunarea

Populară a Găgăuziei la 9 august 2021 și motivarea recursului la data de 20 august

2021, sunt în termen.

La data de 17 august 2021 și 3 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa intimaților copia cererilor de recurs cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

La 6 august 2021, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a depus referință

prin care a solicitat anularea hotărârii din 4 august 2021 a Curții de Apel Comrat cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Examinând admisibilitatea cererilor de recurs depuse de Bașkanul Găgăuziei și

Adunarea Populară a Găgăuziei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

8

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestora, din

motivele ce succed.

În temeiul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

9

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile depuse de Adunarea Populară a Găgăuziei și Bașkanul

Găgăuziei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Adunarea Populară a Găgăuziei și Bașkanul Găgăuziei,

se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

10