3ra-690/21 — contestarea actului administrativ

3ra-690/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-690/21

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov

Î N C H E I E R E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Adunarea Populară a

Găgăuziei și Bașcanul Găgăuziei,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Grigorii Gherasimov, Alexandr Chendighelean și Semion

Iamboglo împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și Bașcanului Găgăuziei, terț

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei cu privire contestarea actelor

administrative,

împotriva hotărârii din 06 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a

admis cererea de chemare în judecată,

c o n s t a t ă:

La 10 martie 2021 Grigorii Gherasimov, Alexandr Chendighelean și Semion

Iamboglo au depus cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a

Găgăuziei și Bașcanului Găgăuziei, terț Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei

cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au relatat că la

12 februarie 2021, în buletinul oficial al Găgăuziei „Ekspres-Kanon” cu nr. 8-11

(753-756) a fost publicată Legea UTA Găgăuzia „Privind introducerea

modificărilor în art. 9 al Legii UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015

„Codul electoral”.

Astfel, conform art. 1 al Legii nominalizate, în articolul 9 al Legii UTA

Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015 „Codul electoral” s-a exclus aliniatul

2, iar aliniatul 5 s-a completează cu următorul conținut: în cazul alegerilor în

Adunarea Populară a Găgăuziei persoanele înregistrate la domiciliu mai puțin de

un an până la data alegerilor, își realizează dreptul său în următorul mod:

a) proprietarii imobilului și membrii familiei lor cu drept de vot, la înaintarea

documentului privind dreptul de proprietate sau a certificatului privind existența

bunului imobil în localitate cu indicarea membrilor familiei proprietarului eliberată

de primăria respectivă, votează la circumscripția electorală (secția de votare) la

domiciliu (înregistrării);

1

b) persoanele înregistrate la circumscripția electorală (secția de votare) care

nu sunt proprietari ai imobilului la domiciliu (înregistrării) sau membrii familiilor

lor, își realizează dreptul electoral la secția de votare la domiciliul (înregistrării)

precedent”.

Totodată, potrivit art. 2 al Legii enunțate, prezenta lege intră în vigoare din

momentul publicării în buletinul oficial „Ekspres-Kanon”.

În opinia reclamanților Legea Găgăuziei privind modificarea Codului

electoral al Găgăuziei le lezează drepturile electorale, deoarece ei și-au schimbat

recent domiciliul și la noua adresă nu au în prezent bunuri imobile, care să le

aparțină cu drept de proprietate, ceea ce înseamnă că în baza actului administrativ

contestat ei nu vor avea dreptul la vot în această localitate, contrar celor care se

află într-o situație similară, dar dețin bunuri imobile în această localitate.

Având în vedere cele relatate, reclamanții consideră că Legea UTA Găgăuzia

„Privind introducerea modificărilor în art. 9 al Legii UTA Găgăuzia

nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015 „Codul electoral” urmează a fi anulată.

De altfel, reclamanții au opinat că Legea UTA Găgăuzia „Privind

introducerea modificărilor în art. 9 al Legii UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din

31 iulie 2015 „Codul electoral” este contrară dispozițiilor art. 2 alin. (1) și art. 3

din Codul electoral nr. 60-XXVII/V din 03 iulie 2015, art. 3 al Codului electoral

nr. 1381 din 21 noiembrie 1997, precum și a art. 38 alin. (1) din Constituția

Republicii Moldova

Grigorii Gherasimov, Alexandr Chendighelean și Semion Iamboglo au indicat

că din actele administrative normative contestate rezultă că starea patrimonială a

alegătorului nu poate fi impediment sau condiție pentru exercitarea dreptului său

electoral – dreptului fundamental al cetățeanului, garantat de Constituția Republicii

Moldova.

Astfel, Adunarea Populară a Găgăuziei și Bașcanul Găgăuziei, prin actul

administrativ contestat discriminează alegătorii, acordându-le dreptul la vot doar

persoanelor, care își înregistrează domiciliul într-o localitate în care dețin și bunuri

imobile, iar celor care nu au bunuri imobile, le-a acordat dreptul de a alege doar

după un an de domiciliere în localitatea respectivă.

Subsecvent, reclamanții consideră că pârâții au încălcat principiul egalității

cetățenilor față de lege, instituit de art. 16 din Constituția Republicii Moldova, fapt

ce se manifestă prin introducerea de către Adunarea Populară a Găgăuziei și

Bașcanul Găgăuziei a dreptului la vot în dependență de bunurile imobile deținute

de alegător într-o localitate, ceea ce este contrar principiului nominalizat.

Mai mult, reclamanții au notat că din Legea contestată nu rezultă ce fel de bun

imobil trebuie să aibă cetățeanul (alegătorul) pentru dobândirea dreptului de a

alege: casă, apartament, garaj, construcții auxiliare, terenuri aferente sau terenuri

cu destinație agricolă.

La fel, din această prevedere nu poate fi constatat în baza cărui fapt, a căror

principii naționale și internaționale sau acte internaționale, Adunarea Populară a

Găgăuziei și Bașcanul Găgăuziei au stabilit în Legea UTA Găgăuzia „Privind

introducerea modificărilor în art. 9 al Legii UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31

iulie 2015 „Codul electoral”, termenul de un an de domiciliere într-o localitate

pentru apariția dreptului de a vota în acea localitate, a persoanei care nu are bunuri

imobile în localitatea respectivă, precum și de ce s-au condus pârâții stabilind în

Legea respectivă a faptului că existența bunului imobil în localitate, se poate

2

confirma prin certificatul eliberat de primărie, dar nu de către organele cadastrale

competente.

Drept urmare, reclamanții consideră că prin Legea UTA Găgăuzia „Privind

introducerea modificărilor în art. 9 al Legii UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din

31 iulie 2015 „Codul electoral” nu au fost respectate prevederile art. 60 alin. (3) al

Legii nr. 100 din 22 decembrie 2017 „Cu privire la actele normative” și art. 49

alin. (3) din Legea UTA Găgăuzia nr. 37-XIV/III „Cu privire la actele normative”,

conform cărora actul normativ sub formă de Cod trebuie să fie clar, exact, logic,

integral și cu caracter practic.

Totodată, reclamanții au subliniat că, modificările contestate ale Codului

electoral al Găgăuziei nr. 60-XXVII/IV din 31 iulie 2015, vin în contradicție cu

prevederile art. 53 alin. (1) și (3) din Codul electoral al Găgăuziei, ce stabilesc lista

exhaustivă a documentelor pe care alegătorul în ziua votării este obligat să le

prezinte pentru obținerea buletinului de vot și pentru posibilitatea de a-și realiza

drepturile sale electorale. În lista dată nu este inclus documentul care confirmă

dreptul de proprietate asupra unui imobil.

Subsecvent, reclamanții au punctat că Legea enunțată este contrară și

punctelor 58, 63, 65, 66 din Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de

Comisia europeană pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția), în cadrul

celei de-a 52 reuniuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002).

Or, conform normelor internaționale indicate, legea electorală trebuie să se

bucure de o anumită stabilitate, pentru a nu face obiectul unei manipulări partizane

(paragraful 58 din Codul bunelor practici în materie electorală). Stabilitatea

dreptului este un element important al credibilității procesului electoral și este

esențială pentru consolidarea democrației. Prin urmare, modificarea frecventă a

normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate

conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument

cu care operează cei care sunt la putere și că votul alegătorului nu mai este

elementul esențial, care decide rezultatul scrutinului (paragraful 63 din Codul

bunelor practici în materie electorală). Astfel, modificarea frecventă a sistemului

electoral sau cu puțin timp (mai puțin de un an) înainte de alegeri ar fi, de

asemenea, contrară bunelor practici în materie electorală (paragraful 65 din Codul

bunelor practici în materie electorală). O modalitate de evitare a manipulărilor ar fi

stabilirea în Constituție (în cazul dat Regulamentul Găgăuziei), sau într-un act

normativ cu o forță superioară legilor obișnuite, a elementelor celor mai sensibile

în materie electorală, cum ar fi sistemul electoral propriu-zis. O altă soluție, mai

flexibilă ar fi cea a stabilirii în Constituție a condiției potrivit căreia, în cazul

amendării legii electorale, vechiul sistem rămâne aplicabil în cazul viitoarelor

alegeri – cel puțin dacă acestea vor avea loc în anul care vine – și că sistemul nou

va fi aplicat abia la scrutinele ulterioare (paragraful 66 din Cod).

În afară de acest fapt, în Hotărârea Nr. 11 din 07 mai 2020 pentru

interpretarea prevederilor articolului 72 alin. (3) lit. a) din Constituție (sesizarea

nr. 180b/2019), Curtea Constituțională a menționat că prevederile legale în materie

electorală trebuie să fie clare și previzibile, iar în privința acestora trebuie să existe

un consens social larg. Modificările în această materie trebuie să aibă loc suficient

de devreme pentru a putea fi aplicate cu succes în cadrul procesului electoral, în

vederea evitării încălcării dreptului la vot și a dreptului de a fi ales. Totodată este

necesar a fi ținut cont de faptul că, în conformitate cu cerințele art. 28 alin. (1) al

3

Legii nr. 317 din 13 decembrie 1994 „Cu privire la Curtea Constituțională”, actele

Curții Constituționale sunt acte oficiale și executorii, pe întreg teritoriul țării,

pentru toate autoritățile publice și pentru toate persoanele juridice și fizice.

Grigorii Gherasimov, Alexandr Chendighelean și Semion Iamboglo,

consideră că Adunarea Populară a Găgăuziei a pierdut împuternicirile de adoptare

și modificare a legilor locale, la data când a fost adoptată Legea Găgăuzei privind

modificarea Codului electoral al Găgăuziei.

Reclamanții și-au întemeiat concluzia enunțată în baza prevederilor art. 98

alin. (1) din Regulamentul Găgăuziei, conform căruia Adunarea Populară a

Găgăuziei și Guvernatorul Găgăuziei, aleși în conformitate cu Legea „Privind

statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)” își exercită mandatul până la

expirarea duratei pentru care au fost aleși. Adunarea Populară a Găgăuziei se alege

pe un mandat de 4 ani după cum rezultă din art. 43 din Regulamentul Găgăuziei,

dar începutul acestui termen, conform art. 50 din Regulamentul Găgăuziei, este

data convocării de Guvernatorul Găgăuziei a Adunării Populare a Găgăuziei nou-

aleasă.

Reclamanții au mai indicat că în art. 10 alin. (4) din Legea UTA Găgăuzia nr.

2-I/V din 21 decembrie 2012 „Cu privire la Regulamentul Adunării Populare a

Găgăuziei” este stabilit de asemenea, că împuternicirile convocării ordinare a

Adunării Populare a Găgăuziei se încep de la deschiderea ședinței de constituire.

După cum rezultă din Hotărârea Guvernatorului Găgăuziei nr. 1 din

16 ianuarie 2017 anexată la acțiunea „Cu privire la convocarea ședinței de

constituire a Adunării Populare a Găgăuziei”, Guvernatorul a convocat

componența valabilă la prima ședință (de constituire) la 20 ianuarie 2017. Astfel,

împuternicirile acestei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei au expirat la

20 ianuarie 2021 – dată după care prezenta componență a Adunării Populare a

Găgăuziei nu a putut să-și exercite împuternicirile sale, prevăzute de Legea nr. 344

din 23 decembrie 1994 „Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-

Yeri)”, adică nu a putut să adopte legi locale, inclusiv și Legea Găgăuziei privind

introducerea modificărilor în Codul electoral al Găgăuziei, care a fost adoptat de la

26 ianuarie 2021, adică după 6 zile calendaristice de la expirarea termenului

mandatului lui.

La acest capitol, reclamanții au atenționat că cerințe analogice sunt stabilite și

în privința organului legislativ, care este valabil pe tot teritoriul țării (Parlamentul

Republicii Moldova), în art. 63 din Constituția Republicii Moldova.

Pragul de avere stabilit prin Legea UTA Găgăuzia „Privind introducerea

modificărilor în art. 9 al Legii UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015

„Codul electoral”, în privința alegătorilor nu există pentru persoanele care vor fi

alese, fapt prin care în opinia reclamanților se încalcă principiul constituțional de

egalitate prevăzut la art. 16 din Constituția Republicii Moldova.

Luând în considerare circumstanțele expuse reclamanții consideră că Legea

UTA Găgăuzia „Privind introducerea modificărilor în art. 9 al Legii UTA

Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015 „Codul electoral” urmează a fi

anulată, concomitent cu Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 428-XLV/VI

din 26 ianuarie 2021, conform căreia Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat

Legea nominalizată și a trimis-o Guvernatorului Găgăuziei spre semnare.

Astfel, Grigorii Gherasimov, Alexandr Chendighelean și Semion Iamboglo au

solicitat anularea Legii UTA Găgăuzia nr. 59-XLV/VI din 26 ianuarie 2021

4

„Privind introducerea modificărilor în art. 9 al Legii UTA Găgăuzia

nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015 „Codul electoral”, publicat în buletinul oficial al

Găgăuziei „Ekspres-Kanon” la 12 februarie 2021, ediția nr. 8-11 (753-756),

articolul 3829”, și Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 428-XLV/VI din

26 ianuarie 2021 „Privind Legea UTA Găgăuzia „Privind introducerea

modificărilor în art. 9 Legii UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015

„Codul electoral”, publicat în buletinul oficial al Găgăuziei „Ekspres-Kanon” la

12 februarie 2021, ediția nr. 8-11 (753-756), articolul 3829”, ca fiind ilegale.

Prin încheierea din 05 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, cererea de

chemare în judecată depusă de Grigorii Gherasimov, Alexandr Chendighelean și

Semion Iamboglo s-a declarat inadmisibilă. (f.d.166-184, Vol.I)

Prin decizia din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul depus de Grigorii Gherasimov, Alexandr Chendighelean și Semion

Iamboglo și s-a anulat încheierea din 05 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat cu

restituirea cauzei Curții de Apel Comrat (f.d.245-249, Vol.I).

Prin hotărârea din 06 mai 2021 a Curții de Apel Comrat s-a admis acțiunea

depusă de către Grigorii Gherasimov, Alexandr Chendighelean și Semion

Iamboglo.

S-au anulat ca fiind ilegale Legea UTA Găgăuzia nr. 59-XLV/VI din data de

26 ianuarie 2021 „Privind introducerea modificărilor în art. 9 al Legii UTA

Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din data de 31 iulie 2015 „Codul electoral”, publicat în

buletinul oficial al Găgăuziei „Ekspres-Kanon” la data de 12 februarie 2021, ediția

nr. 8-11 (753-756), articolul 3829” și Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 428-XLV/VI din data de 26 ianuarie 2021 cu privire la Legea UTA Găgăuzia

privind introducerea modificărilor în art. 9 al Legii UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V

din data de 31 iulie 2015 „Codul Electoral”, publicat în buletinul oficial al

Găgăuziei „Ekspres-Kanon” la data de 12 februarie 2021, ediția nr. 8-11

(753-756), articolul 3829”.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a conchis că deoarece Adunarea

Populară a Găgăuziei își exercită mandatul până la întrunirea legală a noii

componențe, la momentul adoptării actului administrativ contestat un drept discret

îi aparținea Adunării Populare a Găgăuziei.

Curtea de Apel Comrat a relevat conținutul aliniatul 5 introdus în art. 9 din

Legea UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din data de 31 iulie 2015 Codul Electoral,

conform căruia în cazul alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei persoanele

înregistrate la domiciliu mai puțin de un an pînă la data alegerilor, își realizează

dreptul său în următorul mod:

a) proprietarii imobilului și membrii familiei lor cu drept de vot, la

înaintarea documentului privind dreptul de proprietate sau a certificatului privind

existența bunului imobil în localitate cu indicarea membrilor familiei proprietarului

eliberată de primăria respectivă, votează la circumscripția electorală (secția de

votare) la domiciliu (înregistrării);

b) persoanele înregistrate la circumscripția electorală (secția de votare)

care nu sunt proprietari ai imobilului la domiciliu (înregistrării) sau membrii ale

familiilor lor, își realizează dreptul electoral la secția de votare la domiciliul

(înregistrării) precedente”.

Concomitent cu introducerea alin. (5) în art. 9, s-a exclus alin. (2), conform

căruia dacă alegătorul are și domiciliul, și locul de aflare (viza de reședință

5

provizorie pe teritoriul Găgăuziei) în perioada de aflare reală, el votează la locul de

aflare.

Totodată, Curtea de Apel Comrat a constatat că, în modificările contestate

s-au introdus în capitolul 1 Secțiunea 1 din Legea UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V

din 31 iulie 2015 „Codul electoral”, care reglementează noțiuni și principii

generale cu care se operează în prezentul Cod. La fel, s-au încălcat principiile de

activitate ce țin de întocmirea legii –coerența, consecutivitatea și predictibilitatea

normelor legale. Ca rezultat, în actul normativ au apărut norme ce împiedică

aplicarea acestuia.

Astfel, potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) din Codul electoral al Găgăuziei,

buletinele electorale se eliberează doar la prezentarea actului de identitate.

Prezentarea de către alegător a unui alt document care ar confirma dreptul lui la vot

nu este prevăzută nici prin legea locală (Codul electoral al Găgăuziei).

Așadar, prima instanță a conchis că legislatorul a creat la Codul electoral al

Găgăuziei o situație paradoxală, în care reclamanții pot și trebuie să fie incluși în

lista alegătorilor din satul Bugeac, deoarece își au locul de aflare în această

localitate, conform buletinului de identitate, anexat la acțiune, dar concomitent nu

poate să voteze în acest sat, fiindcă legislatorul a exclus alin. (2) al art. 9 din Codul

electoral al Găgăuziei, ce ofererea dreptul persoanelor (alegătorilor) să voteze la

locul lor de aflare.

De altfel, prima instanță a relevat că din textul alin. (5) lit. a) al Legii

contestate nu poate fi dedus tipul imobilului sau cotei-părți al acestuia pe care

trebuie să-l dețină cetățeanul (alegătorul) pentru a obține dreptul de a vota (casă,

apartament, garaj, anexă, teren adiacent sau teren cu destinație agricolă).

Este litigios faptul că prezența bunului imobil într-o localitate poate să se

confirme printr-un certificat eliberat de primărie și nu de serviciul cadastral

competent al țării. Totodată, este contestabilă competența primăriilor de a întocmi

listele proprietarilor și a membrilor familiilor acestora, fără a indica gradul de

rudenie. În realitate, chiar și certificatul privind componența familiei poate fi

prezentat doar în localitățile mici.

De asemenea, din art. 9 al. (5) lit. b) din Codul electoral al Găgăuziei nu este

clar cum poate un alegător vota dacă „domiciliul (înregistrarea) precedentă” a

acestuia nu se afla pe teritoriul Găgăuziei.

Așadar, prevederile contestate nu sunt suficient de clare și sunt imprevizibile

pentru persoanele interesate, în legătură cu care fapt urmează a fi anulate.

Subsidiar, prima instanță a notat că conform Codului de bune practici pe

cazurile electorale, adoptat de Comisia de la Veneția la sesiunea 52 din

18-19 octombrie 2002, în decursul a mai puțin de un an înainte de alegeri nu pot fi

introduse modificări ce țin de elementele de bază a dreptului de vot (a alege), în

special a sistemului electoral, componenței comisiilor electorale și creării

circumscripțiilor electorale.

Astfel, normele de drept contestate de reclamanți s-au adoptat contrar

recomandărilor actului internațional nominalizat, întrucât modificările schimbă

considerabil unele reguli în vigoare de desfășurare a alegerilor, și anume

influențând asupra: ordinii de întocmire a listelor de alegători; locul votării pentru

o anumită categorie de alegători, o anumită categorie va fi lipsită de dreptul de vot

(cea care cade sub incidența art. 9 al. (5) lit. b) din Legea UTA Găgăuzia

nr. 60XXVII/V din data de 31 iulie 2015 „Codul electoral”), adică persoanele

6

domiciliul (înregistrarea) cărora se afla în afara UTA Găgăuzia; lista actelor

necesare pentru admiterea la votare etc.

Astfel, modificările în cauză puteau fi adoptate din timp, de un larg consens,

în urma consultărilor publice, dar nu cu două săptămâni înainte de numirea și

anunțarea datei alegerilor.

Reieșind din scopurile indicate în nota explicativă la proiectul legii contestate

– ridicarea eficienței legislației electorale și excluderii riscurilor de falsificare în

perioada de desfășurare a alegerilor, prima instanță a concluzionat că testul de

stabilitate putea fi instituit de legiuitor, însă fără a aborda alegătorii diferențiat,

ținând cont de starea materială a acestora.

Prin urmare, măsura aplicată de organul de administrație publică locală nu se

consideră una rezonabilă, întrucât ingerința produsă de aceasta, nu corelează cu

scopul urmărit.

De aceea, prevederile contestate nu respectă un grad rezonabil de corelare

între mijloacele utilizate și scopul legal urmărit, nefiind compatibile cu normele

art. 16, 38 și 54 din Constituția Republicii Moldova și art. 29 din Codul

administrativ.

Astfel, Curtea de Apel Comrat a opinat că actul administrativ contestat nu a

trecut testul de proporționalitate în pct. a) și c), întrucât ingerința nu poate fi

recunoscută ca cea prevăzută de lege, necorespunzând cerinței de calitate a legii

(actului administrativ). Totodată, mijloacele utilizate pentru atingerea scopurilor

urmărite nu pot fi recunoscute ca fiind necesare, adică cele care respectă un anumit

gard de proporționalitate, întrucât organul administrativ a admis depășirile certe ale

limitelor discreționare.

La 07 mai 2021 Adunarea Populară a Găgăuziei și Bașcanul Găgăuziei au

depus recurs, iar la 27 mai 2021 și ulterior la 01 iunie 2021 au prezentat motivarea

recursului împotriva hotărârii din 06 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care

au solicitat casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii privind

respingerea integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Grigorii

Gherasimov, Alexandr Chendighelean și Semion Iamboglo.

La 20 mai 2021 Bașcanul Găgăuziei a prezentat motivarea recursului

împotriva hotărârii din 06 iunie 2021 a Curții de Apel Comrat, în care a reiterat

pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora.

În motivarea cererilor de recurs, recurenții au menționat că nu sunt de acord

cu hotărârea din 06 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, o consideră nefondată și

pasibilă casării.

În susținerea opiniei enunțate, recurenții a notat următoarele.

Astfel, cu referire la concluzia primei instanțe precum că Adunarea Populară a

Găgăuziei, prin adoptarea Legii UTA Găgăuzia „Privind introducerea modificărilor

în art. 9 al Legii UTA Găgăuzia nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015 „Codul

electoral”, a făcut o intervenție care nu este proporțională cu scopul urmărit,

recurenții au menționat că scopul principal și unic a fost prevenirea fraudei în

timpul alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Așadar, actul administrativ contestat a fost adoptat de Adunarea Populară a

Găgăuziei în limitele competenței sale și în conformitate cu legislația Republicii

Moldova și UTA Găgăuzia și nu încalcă în niciun fel dreptul electoral al cetățenilor

Republicii Moldova cu drept de vot, care locuiesc permanent pe teritoriul UTA

Găgăuzia.

7

Referitor la argumentul reclamanților că, prin Legea UTA Găgăuzia

nr. 59-X1V / VI din 26 ianuarie 2021 li se încalcă dreptul la vot datorită faptului că

recent și-au schimbat locul de reședință și vor fi în imposibilitate să-și exercite

acest drept, recurenții au notat că acesta este neîntemeiat. Or, Legea nominalizată,

dimpotrivă, protejează dreptul la vot al cetățenilor, care și-au înregistrat viza de

reședință la o nouă adresă la mai puțin de un an de la data alegerilor. Astfel, toate

persoanele cu drept de vot, în conformitate cu Codul electoral al UTA Găgăuzia își

pot exercita acest drept și nimic nu împiedică implementarea acestuia, inclusiv

modificările la Codul electoral, care au intrat în vigoare la 12 februarie 2021.

La concluzia Curții de Apel Comrat că din conținutul Legii contestate nu

poate fi dedus tipul de bun imobil pe care trebuie să-l dețină alegătorul, recurenții

au relevat că în conformitate cu prevederile Legii nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu

privire la locuințe, locuința este o structură sau o cameră izolată formată din una

sau mai multe camere de locuit, precum și camere de utilitate (bucătărie, baie etc.)

care îndeplinește cerințele pentru reședința uneia sau mai multor persoane (familii)

și îndeplinește cerințele minime pentru locuință stabilite prin acte de reglementare.;

clădirile rezidențiale individuale, apartamentele din clădirile rezidențiale, spațiile

rezidențiale din dormitoare și alte clădiri sunt recunoscute ca locuințe. De

asemenea, potrivit aceleași legi, familia reprezintă soții, copiii, părinții și

reprezentanții lor legali, precum și alte persoane care sunt susținute de aceștia, care

locuiesc împreună și duc o gospodărie comună.

Iar, ce ține de mențiunea primei instanțe la Codul de norme pentru

desfășurarea alegerilor, adoptat de Comisia de la Veneția la cea de-a 52-a sesiune,

recurenții au menționat că acest set de norme este unul de recomandare, la fel și

deciziile adoptate în Codul electoral, nu se referă la principalele elemente de drept

electoral și sistem electoral, dar afectează numai un caz special de legislație

electorală din Găgăuzia.

În final, Adunarea Populară a Găgăuziei și Bașcanul Găgăuziei au susținut că

modificările aduse Codului electoral al Găgăuziei respectă un grad rezonabil de

proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit, fiind

compatibile cu prevederile art. 16, 38 și 54 din Constituția Republicii Moldova și

art. 29 Cod administrativ.

Prin referința depusă la 18 iunie 2021, Alexandr Chendighelean a solicitat

respingerea recursurilor depuse de Adunarea Populară a Găgăuziei și Bașcanul

Găgăuziei cu menținerea în vigoare a hotărârii din 06 mai 2021 a Curții de Apel

Comrat.

Examinând admisibilitatea cererilor de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

8

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul depus la 07 mai 2021 și motivarea recursului

prezentată la 20, 27 mai 2021 și ulterior la 01 iunie 2021 sunt în termen, or,

hotărârea primei instanțe a fost pronunțată la 06 mai 2021 și notificată recurenților

Adunarea Populară a Găgăuziei și Bașcanul Găgăuziei la 17 mai 2021

(f.d.54-55, Vol.II).

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Adunarea Populară a

Găgăuziei și Bașcanul Găgăuziei în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le

consideră inadmisibile.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

9

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și

a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibile recursurile depuse de Adunarea Populară a Găgăuziei și

Bașcanul Găgăuziei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Adunarea Populară a Găgăuziei și Bașcanul Găgăuziei,

se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

10