2ra-1266/21 — restabilirea în functie, anularea înscrisului în carnetul de muncă

Dosarul nr. 2ra-1266/21

Prima instanță: (Judecătoria Cahul, sediul Central) I. Gorlenco

Instanța de apel: (Curtea de Apel Comrat) D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu

Î N C H E I E R E

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Cimpoeș

Vladimir în numele lui Bulala Andrei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bulala Andrei

împotriva Inspectoratului General al Poliției, Ministerului Afacerilor Interne,

intervenienți accesorii Procuratura Generală, Ministerul Justiției și Ministerul

Finanțelor cu privire la restabilirea în funcție, anularea înscrierii în carnetul de

muncă și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 19 aprilie 2021,

c o n s t a t ă :

La 13 martie 2018, Bulala Andrei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției, Ministerului Afacerilor Interne,

intervenienți accesorii Procuratura Generală, Ministerul Justiției și Ministerul

Finanțelor cu privire la restabilirea în funcție, anularea înscrierii în carnetul de

muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Bulala Andrei a menționat că a activat în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne în cadrul Poliției Rutiere a Comisariatului de

Poliție raionul Cahul.

La 16 august 2011, i-a fost adus la cunoștință ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 343 ef din 09 august 2011 privind sancționarea disciplinară cu

concedierea din organele afacerilor interne.

Nefiind de acord cu ordinul de eliberare, l-a contestat în ordinea

contenciosului administrativ.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2012, s-a respins cererea

de chemare în judecată.

1

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 iunie 2012, s-a respins recursul

declarat și s-a menținut hotărârea Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2012.

De asemenea, a invocat că prin sentința Judecătoriei Cahul din 24 decembrie

2012, a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod

penal pe motiv că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 17 iulie 2013, s-a respins apelul declarat

de Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul împotriva sentinței Judecătoriei

Cahul din 24 decembrie 2012 și s-a menținut sentința Judecătoriei Cahul din

24 decembrie 2012.

Iar, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 04 martie 2014, s-a admis

recursul ordinar declarat de Procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel

Cahul, s-a casat integral decizia Curții de Apel Cahul și s-a restituit cauza la

rejudecare.

În urma rejudecării cauzei, prin decizia Curții de Apel Comrat din 29 martie

2016, s-a respins apelul declarat de Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul și

s-a menținut sentința Judecătoriei Cahul din 24 decembrie 2012.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 octombrie 2016, s-a decis

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de Procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Cahul.

Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 mai 2017,

s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată împotriva Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului ca fiind tardivă.

Totodată, Bulala Andrei a specificat că prin hotărârea Judecătoriei Cahul,

sediul Central din 27 iulie 2017, s-a admis parțial acțiunea depusă împotriva

Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Procuratura

Generală și Ministerul Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului

material și moral și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul său suma de 40 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de

11 000 lei cu titlu de prejudiciu material.

Reclamantul Bulala Andrei a solicitat, inclusiv prin cererea de modificare a

pretențiilor (f.d. 135-136 Vol. I), restabilirea în funcția deținută – inspector în

Poliția Rutieră a Inspectoratului Național al Poliției, anularea înscrierii din carnetul

de muncă privind eliberarea din funcție, cu obligarea pârâtului să elibereze un

duplicat al carnetului de muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 16 septembrie 2019, s-a

respins cererea d e chemare în judecată depusă de Bulala Andrei.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că în temeiul ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.343ef. din 09

august 2011, Bulala Andrei a fost sancționat disciplinar cu concedierea în temeiul

art.21 alin.(7) al Legii nr.416I din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, pct.15

lit. i) al Codului de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.481 din 10.05.2006 și art.15 lit. k) al Legii nr.90-XVI din

25.04.2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției (pentru săvârșirea unui

comportament corupțional, acțiune ce discreditează efectivul de trupă și corpul de

2

comandă al organelor afacerilor interne), fiind încetat serviciul în poliție și

contractul individual de muncă.

Or, deși în privința reclamantului a fost pornită urmărirea penală, fiind emisă

ulterior la data de 24 decembrie 2012 o sentință de achitare, menținută de către

instanțele ierarhic superioare, temeiul concedierii a constituit ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr.343ef. din 09 august 2011, prin care fost sancționat

disciplinar cu concedierea, iar acest ordin a fost contestat de către reclamant în

anul 2011 în ordinea contenciosului administrativ, care prin Hotărârea din 22

martie 2012, acțiunea fiind respinsă ca fiind neîntemeiată.

Totodată, instanța a notat că la 23 decembrie 2016 reclamantul a contestat

același ordin nr.343ef. din 09 august 2011, iar prin hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 18 mai 2017, acțiunea a fost respinsă.

Astfel, prima instanță a concluzionat că reclamantul eronat și-a întemeiat

acțiunea pe prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, deoarece nu

întrunește condițiile de a sesiza instanța de judecată prin prisma acestei legi, or,

potrivit materialelor cauzei, Bulala Andrei a fost sancționat disciplinar cu

concedierea prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.343ef. din 09 august

2011 și nu a fost concediat în legătură cu condamnarea ilegală sau suspendare din

funcție în legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală.

La caz, instanța a specificat că emiterea ordinului de concediere a fost dispusă

ca efect al unei acțiuni disciplinare inițiată de angajator și nu ca rezultat al unei

sentințe de condamnare ilegală.

În consecință, instanța a concluzionat că nu sunt întrunite condițiile privind

aplicarea prevederilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, prin urmare acțiunea

urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 19 aprilie 2021, s-a respins apelul

declarat de Bulala Andrei și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul

Central din 16 septembrie 2019.

La 17 iunie 2021, Bulala Andrei, reprezentat de avocatul Cimpoeș Vladimir a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă.

Recurentul Bulala Andrei, în motivarea recursului a invocat că la examinarea

cauzei, au fost aplicate eronat normele de drept material.

De asemenea, recurentul a menționat că drept temei pentru depunerea cererii

de chemare în judecată a servit intrarea în vigoare a deciziei Curții Supreme de

Justiție din 05 octombrie 2016, prin care s-a menținut sentința de achitare emisă în

privința sa.

Prin urmare, a specificat că în cazul dat, prejudiciul material cauzat în urma

tragerii ilegale la răspundere penală poate fi recuperat prin repunerea în funcție.

La 23 iulie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia

recursului, fiind recepționat de către Inspectoratul General al Poliției, Ministerul

Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Justiției și Ministerul

Finanțelor la 30 iulie 2021, conform avizelor de recepție (f.d. 17-20 Vol. III).

3

La 11 august 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință la recursul

declarat de Bulala Andrei, prin care a solicitat să fie considerat ca inadmisibil.

La 06 august 2021, Procuratura Generală a depus referință la recursul declarat

de Bulala Andrei, prin care a solicitat să fie considerat ca inadmisibil.

La 13 august 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus referință la

recursul declarat de Bulala Andrei, prin care a solicitat să fie considerat ca

inadmisibil.

Examinînd cererea de recurs, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul

nu este în drept să-l declare.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în proces

civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat

stagiar.

Din norma menționată urmează că, sesizarea unei instanțe judecătorești,

inclusiv exercitarea unei căi de atac, urmează a fi efectuată cu respectarea

condițiilor stabilite de legislația procesual-civilă.

În cazul în care legea prevede expres condițiile cu privire la reprezentarea în

procesul civil, persoana interesată, pentru a beneficia de dreptul de acces la

instanță urma să se conformeze prevederilor legii și să sesizeze instanța

judecătorească în modul prevăzut de lege – personal, sau prin reprezentant (avocat

sau avocat stagiar).

În conformitate cu art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă,

împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat,

eliberat de reprezentat și certificat de avocet.

În conformitate cu art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a

exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului

de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru

soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a

majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul

acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a

intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de

a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna

sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a

primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie

menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului

persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Conform art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19

iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin

mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul,

forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Potrivit pct. 2, 6 și 8 din Hotărârea Guvernului „Cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului

4

stagiar” nr. 158 din 28 februarie 2013, formularul mandatului avocatului și al

avocatului stagiar sunt documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile

acestora în instanța de judecată.

Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii:

pe recto se inserează: numărul și seria; denumirea biroului asociat de avocați;

denumirea cabinetului avocatului; datele de contact; denumirea “MANDAT”;

numele și prenumele avocatului; numărul licenței și data eliberării; numărul

contractului de asistență juridică și data semnării; numărul deciziei coordonatorului

Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de

Stat și data semnării; semnătura avocatului, certificată prin ștampilă; pe verso se

inserează: împuternicirile avocatului; semnătura clientului.

Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în instanța de judecată,

potrivit articolului 81 din Codul de procedură civilă urmează a fi consemnate pe

versoul mandatului numai în procesele civile.

În conformitate cu art. 437 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în cazul

când recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și

documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în

dosar lipsește o astfel de împuternicire.

După cum se constată la caz, recursul depus în interesele lui Bulala Andrei a

fost semnat de către avocatul Cimpoeș Vladimir.

Totodată, se reține că la materialele dosarului se atestă mandatul avocatului

Cimpoeș Vladimir seria MA nr. 1545558 din 24 decembrie 2020 (f.d. 113, vol. II),

însă pe verosul acestuia lipsesc date referitoare la numele și prenumele

„clientului”, semnătura acestuia, precum și împuternicirile avocatului.

Prin urmare, calea de atac (recursul), a fost exercitată în mod

necorespunzător, contrar prevederilor art. 437 alin. (3) din Codul de procedură

civilă.

Drept urmare, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat

de către avocatul Cimpoeș Vladimir în numele lui Bulala Andrei este inadmisibil,

pe motiv că este înaintat de o persoană, care nu este în drept să-l declare.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, completul Colegiului Civil, Comercial

și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a considera recursul declarat de către avocatul Cimpoeș Vladimir în numele lui

Bulala Andrei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. c) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de către avocatul Cimpoeș Vladimir în

numele lui Bulala Andrei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

6