2ra-996/21 — partajul averii

Dosarul nr. 2ra–996/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia (sediul central), (jud. L.Grădinari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, M. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Sergiu Rîmiș, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Rîmiș

împotriva Nadejdei Rîmiș cu privire la partajul proprietății comune în devălmășie,

împotriva deciziei din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de Sergiu Rîmiș și menținută hotărârea din 11

august 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central),

con st ată:

La 05 iulie 2019, Sergiu Rîmiș s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată

împotriva Nadejdei Rîmiș prin care a solicitat determinarea cotelor-părți în natură a

bunului imobil teren cu nr. cadastral XXXXXXX.184; casă de locuit individuală cu

nr. cadastral XXXXXXX.184.01; construcție accesorie cu nr. cadastral

XXXXXXX.184.02; construcție-garaj, bunuri amplasate în or. Drochia, str.

XXXXXXX, 34; determinarea în natură pentru coproprietarul părții nr. I, Sergiu

Rîmiș, în felul următor: a) din construcția 01 (Casă de locuit individuală, îi revine

demisolul care conține încăperea I S=14,6 m.p.; II S=9,5 m.p. III S=7,5 m.p., la

nivelul parter veranda a cu S. sol=7,2 m.p. și încăperile nr. 8 S=14,4 m.p., nr.7 S=5,0

m.p., nr. 6 S=11,4 m.p., nr.I, S=11.5 m.p. și construcția accesorie 02; pentru

coproprietarul părții nr.II, Nadejda Rîmiș, în felul următor: b) din construcția 01 îi

revine la nivelul parter nr.2 S=5.5 m.p.; nr. 3 S=13,0 m.p.; nr. 4 S=14,0 m.p.; nr. 5

S=25,6 m.p., și construcția accesorie mod de folosință garaj (nu este înregistrată în

registrul bunurilor imobile); încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de

stat în mărime de 5000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000

lei.

1

În motivarea acțiunii s-a invocat că reclamantul s-a aflat în relații de căsătorie

cu pârâta până la 18 august 2015, când căsătoria a fost desfăcută prin hotărârea

Judecătoriei Edineț. În timpul căsătoriei au dobândit de bunuri comune: un teren, o

casă de locuit individuală și construcție accesorie.

La 05 noiembrie 2015, Judecătoria Drochia a emis hotărârea cu nr.26-2-1526-

16072015, prin care s-a hotărât: a) de a recunoaște dreptul de proprietate după Rîmiș

Sergiu Gheorghe la ½ cotă-parte ideală din dreptul comun asupra terenului cu

suprafața totală de 0,0473 ha, nr. cadastral XXXXXXX.184, amplasat pe str.

XXXXXXX, 34, or. Drochia; b) de a recunoaște dreptul de proprietate după Rîmiș

Sergiu Gheorghe la ½ cotă-parte ideală din dreptul comun asupra casei de locuit

individuală, cu suprafața totală de 132,9 m2, nr. cadastral XXXXXXX.184.01,

amplasată pe str. XXXXXXX, 34, or. Drochia; c) de a recunoaște dreptul de

proprietate după Rîmiș Sergiu Gheorghe la ½ cotă-parte ideală din dreptul comun

asupra construcției accesorie, cu suprafața de 6,7 m2, nr. cadastral

XXXXXXX.184.02, amplasat pe str. XXXXXXX 34, or. Drochia.

Astfel, după desfacerea căsătoriei pârâta a rămas să locuiască în gospodăria ce

constituie proprietate comună în devălmășie, și în acest sens reclamantul solicită

determinarea în natură a cotelor-părți din bunurile imobile amplasate pe str.

XXXXXXX, 34, or. Drochia, luând în calcul că reclamantul dorește să locuiască

acolo.

Totodată a menționat că a înaintat o cerere pârâtei privind soluționarea

prezentului litigiu pe cale amiabilă-medierea, însă medierea nu s-a finalizat cu un

acord de împăcare.

Prin hotărârea din 11 august 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central)

acțiunea înaintată de Sergiu Rîmiș împotriva Nadejdei Rîmiș cu privire la partajul

proprietății comune în devălmășie a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Drochia (sediul central) din 16

septembrie 2020 s-a încasat din contul lui Sergiu Rîmiș în beneficiul Nadejdei Rîmiș

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei.

Prin decizia din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea

de apel declarată de Sergiu Rîmiș și menținută hotărârea din 11 august 2020 a

Judecătoriei Drochia (sediul central).

Pentru a respinge acțiunea, instanțele au reținut că prin încheierea irevocabilă

a Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) din 15 noiembrie 2019 s-a confirmat

încheierea nr.151-497d/19 din 18 septembrie 2019, emisă de executorul judecătoresc

Viorica Gurițanu, prin care s-a dispus transmiterea bunurilor imobile: ½ cotă-parte

din casa de locuit, construcții accesorii și teren aferent cu nr. cadastrale

XXXXXXX.184, XXXXXXX.184.01, XXXXXXX.184.02, amplasate în or.

Drochia, str. XXXXXXX, 34, ce aparțin cu drept de proprietate lui Sergiu Rîmiș,

creditorului Nadejda Rîmiș. În prezent bunurile imobile amplasate în or. Drochia,

str. XXXXXXX, 34, aparțin în exclusivitate Nadejdei Rîmiș, dreptul de proprietate

asupra acestora conform prevederilor art. 371 alin.1) al Legii cadastrului bunurilor

imobile, parvenind în temeiul transmiterii silite.

La 24 februarie 2021 (prin oficiul poștal), Sergiu Rîmiș, reprezentat de avocatul

Ghenadie Odobescu, a contestat cu recurs decizia din 19 ianuarie 2021 a Curții de

Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

2

noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă în modul formulat.

În motivarea recursului a invocat faptul că la emiterea deciziei instanța de apel

a apreciat în mod arbitrar probele.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 19

ianuarie 2021, expediată părților 22 februarie 2021 și recepționată de Sergiu Rîmiș

la 26 februarie 2021, astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit

de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Sergiu Rîmiș, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Sergiu Rîmiș, reprezentat de avocatul

Odobescu Ghenadie, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

3

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Sergiu Rîmiș, reprezentat de avocatul

Ghenadie Odobescu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Sergiu Rîmiș, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4