2r-547/22 — Partajarea averii

Dosarul nr. 2r-547/22 2-20165122-01-2r-15112022 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central, Judecător – A. Donos Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă DECIZIE 14 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Dragoș Grosu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Deliu Nina împotriva lui Deliu Grigore cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie a soților, încetarea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din apartament cu atribuirea sultei și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2022, prin care s-a respins cererea de repunere în termen și s-a restituit apelul declarat de către Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Dragoș Grosu, împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central, din 30 septembrie 2021, con st ată: La 30 decembrie 2020, Deliu Nina a depus cerere de chemare în judecată către Deliu Grigore, solicitând determinarea pentru fiecare a câte ½ cotă-parte din apartamentul xxxxx, cu suprafața de 37 m2 și nr. cadastral xxxxx, din xxxxx, str. Xxxxx, xxxxx (proprietate comună în devălmășie), atribuirea a apartamentului respectiv în beneficiul Ninei Deliu în schimbul unei sulte proporțională cotei-părți revenite pârâtului, în sumă de 22 373,50 lei,

cu încetarea dreptului de proprietate a asupra cotei respective, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil pe numele lui Deliu Grigore, înregistrarea dreptului de proprietate asupra întregului bun imobil pe numele Ninei Deliu și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central, din 30 septembrie 2021, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Deliu Nina. S-au determinat cotele-părți din apartamentul xxxxx, cu suprafața de 37 m2 și nr. cadastral xxxxx, din xxxxx, str. Xxxxx, xxxxx (proprietate comună în devălmășie), după cum urmează: ½ pentru Deliu Nina și ½ pentru Deliu Grigore.

1 S-a atribuit Ninei Deliu apartamentul xxxxx, cu suprafața de 37 m2 și nr. cadastral xxxxx, din xxxxx, str. Xxxxx, xxxxx, în schimbul unei sulte proporționale cotei-părți ce-i revine lui Deliu Grigore, în sumă de 22 373,50 lei, cu încetarea dreptului de proprietate a lui Deliu Grigore asupra cotei-părți din apartament și înregistrarea dreptului de proprietate asupra întregului apartament după Deliu Nina. S-a încasat de la Deliu Grigore, în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 671,20 lei. La 13 mai 2022, Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Grosu Dragoș, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central, din 30 septembrie 2021, solicitând repunerea în termen, admiterea cererii de apel și casarea acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 31 mai 2022, s-a respins ca neîntemeiată cererea privind repunerea în termen și s-a restituit apelul declarat de către Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Grosu Dragoș, împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central, din 30 septembrie 2021, ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat repunerea în termen. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2022, s-a admis recursul declarat de către Deliu Grigore, s-a casat încheierea Curții de Apel Bălți din 31 mai 2022 și s-a restituit cauza spre rejudecare în instanța de apel, la etapa primirii cererii de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2022, s-a respins cererea de repunere în termen și s-a restituit cererea de apel declarată de către Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Grosu Dragoș, împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central, din 30 septembrie 2021. La 03 noiembrie 2022, a fost înregistrat recursul declarat de către Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Grosu Dragoș, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2022, prin care s-a solicitat casarea integrală a încheierii atacate și restituirea cauzei spre examinare în instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs s-a indicat că, instanța de apel eronat a constatat că, Deliu Grigore nu a prezentat probe admisibile în confirmarea imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege, or, recurentul nu a primit înștiințări precum că urmează să ridice acte de la oficiul poștal, iar până la 21 aprilie 2022, lui Deliu Grigore nu i-a fost comunicată, contra semnătură, hotărârea judecătorească. În context, recurentul a remarcat că hotărârea Judecătoriei Bălti, sediul central, din 30 septembrie 2021, plasată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, este intitulată ”Deliu Nina vs Deliu Alexandru”. La 28 noiembrie 2022, a fost înregistrată referința Ninei Deliu, prin care s-a solicitat respingerea cererii de recurs și menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Potrivit materialelor cauzei, încheierea Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2022 privind restituirea cererii de apel, a fost expediată părților în proces (prin intermediul poștei electronice) la 31 octombrie 2022. (f.d.120) Astfel, Colegiul constată că recursul declarat la 03 noiembrie 2022, de către Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Grosu Dragoș, este în termen. (f.d.212) Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și normele legale aplicabile la caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme 2 de Justiție consideră că recursul declarat de către Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Grosu Dragoș, urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță se constată că, Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Grosu Dragoș, contestă încheierea Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2022, prin care s-a respins cererea de repunere în termen și s-a restituit apelul declarat de către Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Grosu Dragoș, împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central, din 30 septembrie 2021, ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat repunerea în termen. La caz, Colegiul civil consideră irelevante argumentele recurentului cu referire la faptul că hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central, din 30 septembrie 2021, plasată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, este denumită ”Deliu Nina vs Deliu Alexandru”, deoarece, circumstanțele elucidate supra, nu constituie temei pentru repunerea în termenul de atac.

De asemenea, cu referire la faptul că, soluționând chestiunea privind repunerea în termen, instanța de apel nu a ținut cont de procedura defectuoasă de comunicare și publicare a actelor procedurale ale primei instanțe, Colegiul civil menționează că, potrivit art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces. Dacă persoana nu locuiește la adresa comunicată instanței, citația sau înștiințarea poate fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul unde se află. Potrivit art. 102, alin. (41) din Codul de procedură civilă, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Cu referire la acest aspect, după cum reiese din circumstanțele cauzei, adresa de corespondență a lui Deliu Grigore în cererea de chemare în judecată, a fost indicată: - xxxxx, str. Xxxxx, xxxxx, xxxxx. Aceeași adresă a fost indicată de către Deliu Grigore în cererea sa de apel, iar faptul că acesta locuiește pe adresa dată, a fost confirmat de reprezentantul lui în ședința instanței de apel. Mai mult ca atât, fiind prezent la ședința de judecată din Judecătoria Bălți, sediul central, din 09 februarie 2021, Deliu Grigore a confirmat faptul că locuiește pe adresa menționată supra, următoarea ședință de judecată fiind fixată deja în prezența lui.

(f.d.27) Prin urmare, constatând faptul respectării de către prima instanță a procedurii de înștiințare legală a participanților la proces și ținând cont de prevederile art.56 alin.(3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Deliu Grigore trebuia să se folosească cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, să depună toată diligența, să se intereseze despre soarta dosarului dat și să declare apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central, din 30 septembrie 2021, în termenul stabilit de art.362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

3 În context, Colegiul civil menționează că Legea citată indică expres o modalitate de calcul a acestui termen și modul de atac, acesta fiind de 30 zile de la pronunțarea hotărârii, instanța de apel nefiind în drept de a deroga de la aceste prevederi, iar deși ultima zi pentru declararea apelului a fost 01 noiembrie 2021, apelantul/recurent însă, nu a dat dovadă de promptitudine în vederea exercitării căii de atac în termen, depunând cererea de apel peste termen, la 13 mai 2022, și fără a prezenta dovada imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege, fapt ce demonstrează o neglijență a obligațiilor sale procedurale.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs consideră declarative argumentele recurentului, despre data la care a aflat despre hotărârea judecătorească atacată cu apel, Colegiul civil menționează că, în conformitate cu art.362 alin. (1) din Codul de procedură civilă - termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. De asemenea, instanța de recurs menționează că potrivit art.362 alin.(2) din Codul de procedură civilă, repunerea în termenul de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116 din Codul de procedură civilă. Potrivit prevederilor art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. În context, este de menționat faptul că, instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia.

Or, deși avocatul Grosu Dragoș neagă omiterea termenului de contestare a hotărârii primei instanțe, este de remarcat faptul că, la data pronunțării încheierii contestate, la materialele cauzei nu erau anexate probe care să demonstreze lipsa omiterii acestui termen și, respectiv, nu erau temeiuri de a repune în termen cererea de apel. Mai mult, Colegiul civil reține că, art. 113 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul mai reține că, de rând cu stabilirea anumitor drepturi, legislația procedurală instituie și obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei vizibilități de existență a unei stări de fapt. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice. Potrivit dispozițiilor art.10 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o 4 invoce. Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Articolul 6 par.(1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se conciliază cu art.6 par.(1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat.

Colegiul civil mai menționează că prin prisma jurisprudenței CtEDO (cauza Melnic vs RM (Hotărârea din 14.11.2006), Ciachir vs RM (Hotărârea din 15.01.2008), Popov vs RM (Hotărârea din 02.12.2005), Ponomaryov vs Ucraina (Hotărârea din 03.04.2008), Van Harn vs Germany (Hotărârea din 11.09.2007)), neprezentarea de către instanța de judecată a motivelor pentru repunerea apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO. Din această perspectivă, Colegiul civil susține poziția instanței de apel cu privire la lipsa temeiurilor de repunere în termen a cererii de apel. Astfel, recursul declarat de către Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Grosu Dragoș, este neîntemeiat, iar actul de discreție atacat cu recurs urmează a fi menținut.

În temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Deliu Grigore, prin intermediul avocatului Grosu Dragoș. Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2022, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Deliu Nina împotriva lui Deliu Grigore cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie a soților, încetarea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din apartament cu atribuirea sultei și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5