3ra-800/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-800 /21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

01 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Victor Felișcan, în

interesele lui Evghenii Verbițchii,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Evghenii Verbițchii împotriva Agenției Servicii Publice, terț Biroul de Probațiune

Soroca, cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil,

obligarea eliberării permisului de conducere și compensarea cheltuielilor de

asistență juridică,

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 noiembrie 2019, avocatul Victor Felișcan, în interesele reclamantului

Evghenii Verbițchii, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Agenției

Servicii Publice, terț Biroul de Probațiune Soroca privind contestarea actelor

administrative, obligarea eliberării permisului de conducere și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantului a indicat că, prin sentința din

29 octombrie 2009 a Judecătoriei Soroca, Evghenii Verbițchii a fost recunoscut

culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) din Codul penal,

fiindu-i aplicată amendă în mărime de 200 unități convenționale, adică 4000 lei, cu

privarea de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Potrivit mențiunii pe sentință, aceasta a devenit irevocabilă la 15 noiembrie

transport, sentința a fost executorie din 15 noiembrie 2009 pînă la 15 noiembrie

2012, iar la 16 noiembrie 2012, Evghenii Verbițchii era îndreptățit să-și revendice

dreptul de a primi permisul de conducere. Din diferite motive, Evghenii Verbițchii

nu și-a exercitat dreptul să solicite restituirea permisului deținut de CRP Soroca.

La 12 septembrie 2019, Evghenii Verbițchii s-a adresat către Agenția Servicii

Publice, solicitând restituirea permisului de conducere în legătură cu ispășirea

1

deplină a pedepsei stabilite prin sentința nr. 1-283/2009 din 29 octombrie 2009 a

Judecătoriei Soroca, iar în caz de dezacord a solicitat motivarea cauzelor refuzului.

Potrivit răspunsului nr.03/02-V-2819 din 18 septembrie 2019 al Agenției

Servicii Publice, se constată că autoritatea publică a enumerat exhaustiv lista actelor

ce urmează a fi prezentate de Evghenii Verbițchii pentru eliberarea permisului de

conducere.

A menționat că semne de nedumerire a provocat cerința din pct. c) al scrisorii

și anume - dovada frecventării programului probațional antialcoolic și antidrog,

eliberat de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Național de Probațiune,

deoarece din informația de care dispunea, aceste cerințe au apărut recent, adică după

ispășirea deplină a pedepsei complementare.

La 30 septembrie 2019, Evghenii Verbițchii a înaintat cererea prealabilă către

Agenția Servicii Publice, prin care a solicitat prezentarea normei legale în baza

căreia pîrîtul solicită îndeplinirea cerinței din pct. c) al răspunsului din 18 septembrie

2019 și prezentarea datei de cînd sunt aplicabile dispozițiile normei invocate de

autoritatea publică.

Prin răspunsul nr.01/V-646/19 din 23 octombrie din 2019 al Agenției Servicii

Publice, reclamantul a constatat că autoritatea publică, în alineatul 1, 3 și 4 insistă și

condiționează eliberarea permisului prin frecventarea programului probațional

antialcoolic și antidrog stabilit de către consilierul de probațiune. Totodată,

autoritatea a indicat că programul probațional se efectuează contra plată în modul

stabilit de Guvern, iar modificările la Legea nr. 713/2001 au fost operate prin Legea

nr.138/2018 și au intrat în vigoare la data de 14 decembrie 2018.

A indicat că, la 16 noiembrie 2012, era în drept să primească permisul de

conducere oricînd de la data expirării termenului stabilit prin sentință, nefiind

instituită obligația de a prezenta dovada frecventării programului probațional

antialcoolic și antidrog, stabilit de către consilierul de probațiune.

În opinia lui Evghenii Verbițchii, legea nouă nu modifică și nu desființează

efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare, iar

autoritatea publică urma să adopte o decizie diferențiată pentru persoanele care

beneficiau de prevederile legii vechi.

A precizat că, la 16 noiembrie 2012, Evghenii Verbițchii era îndreptățit să-și

revendice dreptul de a primi permisul de conducere, cînd exista o pedeapsă penală

mai blîndă și era în drept să beneficieze de condițiile impuse de lege pentru cetățenii

care au încălcat legea penală valabilă la momentul apariției dreptului la restituirea

permisului de conducere. Norma nouă stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 556

din 18 iunie 2018, pe lîngă faptul că instituie reguli noi, mai impune în mod

inechitabil și o plată considerabilă de 4000 lei, care nu era valabilă la data de 16

noiembrie 2012.

Mai mult ca atît, a specificat că nici nu ar putea să execute un program

probațional stabilit de către consilierul de probațiune, deoarece conform

certificatului nr. 27 din 21 noiembrie 2019 al Biroului de Probațiune Soroca,

Evghenii Verbițchii nu a fost și nici nu se află în evidența Biroului de Probațiune

Soroca.

A solicitat constatarea ilegalității refuzului nr. 01/V-646/19 din 23 octombrie

2019 al Agenției Servicii Publice expus în scrisoarea, în partea ce ține de obligarea

lui Evghenii Verbițchii de a prezenta dovada privind frecventarea programului

probațional antialcoolic și antidrog, stabilit de către consilierul de probațiune,

2

anularea parțială a refuzului nr.01/V-646/19 din 23 octombrie 2019 al Agenției

Servicii Publice, în partea ce ține de obligarea lui Evghenii Verbițchii de a prezenta

dovada privind frecventarea programului probațional antialcoolic și antidrog stabilit

de către consilierul de probațiune, obligarea Agenției Servicii Publice să elibereze

reclamantului permisul de conducere, în lipsa obligației de a prezenta dovada privind

frecventarea programului probațional antialcoolic și antidrog, stabilit de către

consilierul de probațiune și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-10).

Prin hotărârea din 07 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Evghenii Verbițchii a fost respinsă,

ca neîntemeiată.

La 28 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Felișcan

Victor, în interesele lui Evghenii Verbițchii, a depus apel împotriva hotărârii din 07

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea integrală

a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

admisă (f.d. 115-117).

Prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel depusă de avocatul Victor Felișcan, în interesele lui Evghenii Verbițchii, și

s-a menținut hotărârea din 07 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d. 171, 172-180).

La 14 mai 2021, avocatul Victor Felișcan, în interesele lui Evghenii Verbițchii,

a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei hotărâri noi privind admiterea cererii de

chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că Evghenii Verbițchii nu

urma să depună cerere de eliberare a permisului de conducere, deoarece permisul

este valabil până în prezent, iar potrivit legii penale în vigoare la data pronunțării

sentinței, pe 29 octombrie 2009 nu a fost anulat dreptul de a conduce, dar suspendat

pe un termen de 3 ani, fiind restabilit dreptul prin efectul legii organice penale, la

ispășirea deplină a pedepsei penale până la 16 noiembrie 2012, cu sau fără acordul

Agenției Servicii Publice, care la acel moment nu exista ca instituție.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 aprilie 2021,

dispozitivul deciziei a fost notificat avocatului Victor Felișcan la data de 21 aprilie

2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d.181). Decizia motivată

din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Evghenii Verbițchii

și avocatului Victor Felișcan la 1 iulie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal (f.d.

187 -188).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

3

recursul nemotivat la 14 mai 2021, iar recursul motivat la 30 iulie 2021, în termenul

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 26 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților Agenția

Servicii Publice și terțului Biroul de Probațiune Soroca a fost expediată copia

recursului depus de avocatul Victor Felișcan, în intersele lui Evghenii Verbițchii, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin scrisoarea nr. 34/1964 din 11 august 2021, Biroul de Probațiune Soroca a

menționat că Evghenii Verbițchii nu se află și nici nu s-a aflat în evidența Biroului

de Probațiune Soroca.

Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul Agenției Servicii

Publice nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință asupra

recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

4

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de avocatul Victor Felișcan, în interesele lui Evghenii Verbițchii.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către avocatul Victor Felișcan, în interesele lui Evghenii

Verbițchii, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5