2ra-1082/21 — constatarea caracterului fals si defăimător al informatiilor răspîndite, obligarea dezmintirii informatiilor false si încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1082/21 — constatarea caracterului fals si defăimător al informatiilor răspîndite, obligarea dezmintirii informatiilor false si încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1082/21

Prima instanță: (Judecătoria Bălți, sediul Central) Vl. Schibin

Instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

Î N C H E I E R E

01 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dodon Igor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dodon Igor

împotriva lui Usatîi Renato, intervenient accesoriu Asociația Obștească ”Media

Alternativă” Postul de Televiziune TV8 cu privire la constatarea caracterului fals și

defăimător al informațiilor răspândite, obligarea dezmințirii informațiilor false și

defăimătoare și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2021,

c o n s t a t ă :

La 20 mai 2020, Dodon Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Usatîi Renato și Asociația Obștească ”Media Alternativă” Postul de Televiziune

TV8 cu privire la constatarea caracterului fals și defăimător al informațiilor

răspândite, obligarea dezmințirii informațiilor false și defăimătoare și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Dodon Igor a menționat că, la data de 08 aprilie 2020,

Usatîi Renato, în cadrul emisiunii ”Cutia Neagră” difuzată de postul de televiziune

TV8, a declarat că ”Dodon Igor obține astăzi cetățenia unui alt stat și ține asta în

secret până acum... Și a obținut cetățenie deja fiind Președintele Republicii

Moldova. Dodon era obligat să anunțe. În Republica Moldova se permite să ai

dubla cetățenie..., deci nu este o chestie ilegală, dar trebuia să o spună că eu,

Dodon Igor, într-o zi, când tare m-am speriat și puțin am transpirat, repede am

rugat pe cineva să-mi facă un pașaport. Lui i s-a făcut foarte repede”.

Reclamantul consideră că informațiile răspândite de către Usatîi Renato în

privința sa, sunt relatări false cu caracter defăimător.

1

Astfel, a invocat că cele expuse de pârât constituie relatări de fapte false, fiind

afirmații ce nu corespund adevărului și sunt neveridice în fond, ce conțin un

caracter defăimător, reprezentând informații care lezează onoarea, demnitatea

și/sau reputația profesională.

Prin urmare, informațiile răspândite de Usatîi Renato nu reprezintă judecăți de

valoare cu sau fără substrat factologic suficient, or, nu a expus o opinie, un

comentariu, teorie, idee, ci a furnizat ”relatări concrete, care s-au produs în condiții

concrete de loc și timp”, ceea ce reprezintă o expunere cu privire la anumite fapte,

care pot fi calificate ca fiind false.

Mai mult ca atât, modalitatea de expunere a informației și formulările

utilizate, denotă că aceste informații false au fost răspândite cu rea-credință, or,

declarațiile lui Usatîi Renato conțin imputații faptice atribuite reclamantului, făcute

cu intenția de a transmite opiniei publice un mesaj fără echivoc.

Reclamantul Dodon Igor a solicitat:

- constatarea ca fiind defăimătoare afirmațiile răspândite de către Usatîi

Renato la data de 08 aprilie 2020, în cadrul emisiunii ”Cutia Neagră”, difuzată de

postul de televiziune TV8 și anume: ”Dodon Igor obține astăzi cetățenia unui alt

stat și ține asta în secret până acum... Și a obținut cetățenie deja fiind Președintele

Republicii Moldova. Dodon era obligat să anunțe. În Republica Moldova se

permite să ai dubla cetățenie..., deci nu este o chestie ilegală, dar trebuia să o spună

că eu, Dodon Igor, într-o zi, când tare m-am speriat și puțin am transpirat, repede

am rugat pe cineva să-mi facă un pașaport. Lui i s-a făcut foarte repede”;

- obligarea lui Usatîi Renato să dezmintă informațiile false și defăimătoare, în

cadrul aceleiași emisiuni ”Cutia Neagră”, difuzată de postul de televiziune TV8, cu

următorul text: ”informațiile răspândite de mine, Usatîi Renato, la data de

08 aprilie 2020 prin care am afirmat că ”Dodon Igor obține astăzi cetățenia unui alt

stat și ține asta în secret până acum... Și a obținut cetățenie deja fiind Președintele

Republicii Moldova. Dodon era obligat să anunțe. În Republica Moldova se

permite să ai dubla cetățenie..., deci nu este o chestie ilegală, dar trebuia să o spună

că eu, Dodon Igor, într-o zi, când tare m-am speriat și puțin am transpirat, repede

am rugat pe cineva să-mi facă un pașaport. Lui i s-a făcut foarte repede”, sunt false

și defăimătoare, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a

domnului Dodon Igor;

- obligarea Asociației Obștești ”Media Alternativă” Postul de Televiziune

TV8 să publice și să răspândească dezmințirea relatărilor false și defăimătoare

făcute de Usatîi Renato;

- încasarea de la Usatîi Renato a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 13 iulie 2020, s-a scos de

pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Dodon Igor împotriva Asociației

Obștești ”Media Alternativă” Postul de Televiziune TV8 cu privire la dezmințirea

informațiilor false și defăimătoare, în legătură cu nerespectarea căii extrajudiciare

de soluționare a litigiului, prevăzută de lege (f.d. 66 Vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 13 iulie 2020, s-a atras

din oficiu, în calitate de intervenient accesoriu Asociația Obștească ”Media

Alternativă” Postul de Televiziune TV8, în cauza civilă, la cererea de chemare în

2

judecată depusă de Dodon Igor împotriva lui Usatîi Renato cu privire la

constatarea caracterului fals și defăimător al informațiilor răspândite, obligarea

dezmințirii informațiilor false și defăimătoare (f.d. 67 Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2020, s-a respins recursul

declarat de avocatul Tănase Oleg în interesele lui Dodon Igor și s-a menținut

încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 13 iulie 2020 (f.d. 84-86 Vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 23 decembrie 2020, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Dodon Igor.

S-a constatat caracterul defăimător al informațiilor răspândite de Usatîi

Renato la data de 08 aprilie 2020 în cadrul emisiunii ”Cutia Neagră”, difuzată de

postul de televiziune TV8 și anume că: ”Dodon Igor obține astăzi cetățenia unui alt

stat (...) Și a obținut cetățenie deja fiind Președintele Republicii Moldova”, ”trebuia

să spună că eu, Dodon Igor (...) repede am rugat pe cineva să-mi facă un pașaport.

Lui i s-a făcut foarte repede”.

S-a obligat Usatîi Renato să dezmintă informațiile false și defăimătoare, în

cadrul aceleiași emisiuni ”Cutia Neagră” difuzată de postul de televiziune TV8, iar

în caz de imposibilitate – în alt mijloc de informare în masă cu o rază similară de

acoperire sau difuzare, cu următorul text: ”informațiile răspândite de mine, Usatîi

Renato, la data de 08 aprilie 2020, prin care am afirmat, că ”Dodon Igor obține

astăzi cetățenia unui alt stat (...) Și a obținut cetățenie deja fiind Președintele

Republicii Moldova”, precum și că ”trebuia să spună că eu, Dodon Igor (...) repede

am rugat pe cineva să-mi facă un pașaport. Lui i s-a făcut foarte repede”, sunt false

și defăimătoare, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a

domnului Dodon Igor”.

S-a încasat de la Usatîi Renato în beneficiul lui Dodon Igor suma de 100 lei

cu titlu de taxă de stat.

În rest, acțiunea s-a respins.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2021, s-a admis apelul declarat

de avocatul Cerga Ion în interesele lui Usatîi Renato, s-a casat hotărârea

Judecătoriei Bălți, sediul Central din 23 decembrie 2020 și s-a pronunțat o nouă

hotărâre, prin care:

S-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de Dodon Igor.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că informația răspândită este o informație de interes public, or, în perioada

respectivă în mass media au apărut mai multe articole privind deținerea dublei

cetățenii de către politicienii din Republica Moldova, iar în cadrul emisiunii

televizate fiind abordat aspectul respectiv, Usatîi Renato și-a expus opinia vizavi

de problema respectivă, fiind abordat aspectul obținerii cetățeniei unui alt stat de

către Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.

Instanța de apel a stabilit că informația redată de către Usatîi Renato în cadrul

emisiunii ”Cutia Neagră”, difuzată la postul de televiziune TV8, administrat de

Asociația Obștească ”Media Alternativă”, ediția din data de 08 aprilie 2020,

reprezintă o constatare personală a lui Usatîi Renato, ce are la bază Ordinul

nr. 400/P din 26 aprilie 2018 a Autorității Naționale pentru Cetățenie a României,

3

unde la poziția 61 din Anexa nr.1, Dodon Igor a fost indicat în calitate de persoană

care a redobândit cetățenia României cu menținerea domiciliului în străinătate.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că Usatîi Renato nu avea de unde

cunoaște că persoana Dodon Igor indicată la poziția 61 a Anexei nr.1 la Ordinul

nr. 400/P din 26 aprilie 2018 a Autorității Naționale pentru Cetățenie a României,

este o altă persoană și nu se identifică cu reclamantul Dodon Igor, astfel,

informația expusă de pârât, pretinsă a fi defăimătoare, nu are nimic comun cu

onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantului, deoarece nu a făcut

nici o afirmație concretă personală ce ar afecta onoarea, demnitatea și reputația

profesională a reclamantului.

La fel, analizând mesajul transmis de pârât și catalogat de reclamant ca fiind

defăimător, instanța de apel a specificat că informația prezentată nu conține o

dovadă certă și sigură despre deținerea cetățeniei unui stat concret, dimpotrivă

Usatîi Renato la întrebările moderatoarei emisiunii a refuzat să divulge al cărui stat

mai este cetățean președintele Dodon Igor.

Mai mult ca atât, odată ce Usatîi Renato a făcut declarațiile respective în

cadrul unei emisiunii televizate - ”Cutia Neagră” de la TV8, care este o emisiune

politică, unde Usatîi Renato a fost invitat în calitate de politician, președinte al

Partidului Politic ”Partidul Nostru” și Primar al mun. Bălți, iar declarațiile făcute

de către acesta, au fost destinate reclamantului, nu în calitate de persoană privată,

dar, în calitate de persoană publică – președinte al Republicii Moldova.

Deci, Usatîi Renato și-a exercitat un drept prevăzut de Constituție și anume

dreptul la exprimare, ceea ce constituie o cauză care înlătură caracterul ilicit al

faptei, nefiind întrunite elementele răspunderii civile delictuale, respectiv, onoarea,

demnitatea și reputația profesională a lui Dodon Igor nu a fost prejudiciată prin

informația difuzată de Usatîi Renato.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a reținut că referitor la caracterul

informațiilor invocate de către reclamant, natura defăimătoare al informațiilor nu

se prezumă, or, Dodon Igor nu a dovedit circumstanțele pe care le invocă drept

temei al pretențiilor și obiecțiilor sale referitoare la lezarea demnității și onoarei

personale.

Mai mult ca atât, chiar și o eventuală deținere a cetățeniei altui stat și

difuzarea acestei informații în public de către o altă persoană, nu poate fi

intepretată drept informație defăimătoare, atât timp cât deținerea cetățeniei altui

stat de rând cu cetățenia Republicii Moldova, nu este interzisă prin lege.

Suplimentar, instanța de apel a invocat jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, prevederile cadrului legal și specificul litigiilor de acest gen,

reținând următoarele criterii de diferențiere a faptului de judecată de valoare:

- limbajul utilizat la răspândirea informației. În cazul în care informația este

redată utilizându-se expresii clare, care vorbesc despre lucruri concrete, informația

poate fi caracterizată drept conținând fapte. Dacă autorul operează cu un limbaj

emfatic sau expresii de probabilitate sau ipotetice, atunci mai curând este vorba de

opinie;

- contextul și ambianța în care sunt răspândite informațiile respective;

- posibilitatea de a verifica.

4

În timp ce veridicitatea sau falsitatea unui fapt poate fi verificată, opinia poate

fi caracterizată doar după principiul “dreaptă sau nedreaptă”.

Respectiv, atunci când se pune problema cât de dreaptă sau de nedreaptă este

o opinie, nu instanța de judecată este cea în măsură să facă această apreciere.

La caz, instanța de apel a reținut că din conținutul informațiilor expuse de

către Usatîi Renato în spațiul public la emisiunea ”Cutia Neagră”, acestea pot fi

catalogate drept opinie.

Totodată, expunerea din speță nu cumulează cele 3 condiții necesare pentru a

permite reclamantului rectificarea sau dezmințirea informației, și anume:

declarațiile trebuie să îndeplinească aceste 3 condiții cumulativ: a) nu se bazează

pe un substrat factologic suficient; b) au un caracter defăimător; c) permit

identificarea persoanei vizate de informație.

La acest subiect, instanța de apel a conchis că declarațiile ce sunt obiectul

litigiului dat, poartă un caracter general, o opinie, nu poartă caracter defăimător,

prin urmare nu există temei de apărare a onoarei și demnității, deoarece

reclamantul nu a probat nici caracterul defăimător al acestora, dar nici prin ce

anume a fost lezată demnitatea și onoarea lui personală, or declarațiile lui Usatîi

Renato poartă un caracter de judecată de valoare sau opinie și atitudine personală

vizavi de subiectul pus în discuție în cadrul emisiunii televizate.

Distinct, cu referire la noțiunile indicate în Legea privind libertatea de

exprimare, instanța de apel reiterat că Dodon Igor este o persoană publică, iar

informația care a fost difuzată este una de interes public, limitele criticii

acceptabile la adresa persoanelor politice și a persoanelor care ocupă funcții

publice sânt mai largi decât pentru persoanele particulare.

Astfel, instanța de apel a menționat că pretențiile reclamantului privind

apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale cu obligarea dezmințirii

informației răspândite sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

La 27 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Dodon Igor a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei

instanțe.

Recurentul Dodon Igor, în motivarea recursului a menționat că informațiile

răspândite de Usatîi Renato nu pot fi considerate judecăți de valoare în sensul art. 2

din Legea cu privire la libertatea de exprimare, or, nu a expus o opinie, comentariu,

teorie, idee, dar reprezintă o expunere cu privire la anumite fapte care ar fi avut

loc. ”Dreptul la liberat exprimare” consacră dreptul oricărei persoane la libera

exprimare, dar cu condiția exercitării acestuia cu bună-credință și cu respectarea

pactelor și convențiilor internaționale. Atingerile aduse vieții private, demnității,

propriei imagini sunt admise numai dacă sunt permise de convențiile și pactele

internaționale privitoare la drepturile omului.

Recurentul a invocat că în speță, modalitatea de expunere a informației și

formulărilor utilizate de către intimat, denotă că acestea au fost răspândite cu rea-

credință, ce conțin imputații faptice atribuite recurentului, făcute cu intenția de a

transmite opiniei publice un mesaj fără echivoc.

Prin urmare, informațiile răspândite constituie o relatare cu privire la fapte

5

care nu au avut loc și în esență sunt false și defăimătoare, ce nu corespund

adevărului, prin care se încalcă dreptul recurentului la viața privată, garantat de

art. 8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Mai mult ca atât, intimatul nu are calitatea de jurnalist, pentru a beneficia de o

eventuală protecție în sensul art. 9 din Legea cu privire la libertatea de exprimare

pentru a invoca ”drepturi nelimitate” în exercitarea libertății de exprimare, prin

urmare nu-i sunt aplicabile regulile deontologice ale jurnalistului, deci nu a realizat

o critică, ci o acuzație nefondată.

Astfel, în opinia recurentului, exercitarea acestor libertăți este supusă unor

formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie

măsuri necesare într-o societate democratică.

La 09 iunie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia

recursului, fiind recepționat de către Usatîi Renato la 16 iunie 2021 și de către

Asociația Obștească ”Media Alternativă”, Postul de Televiziune TV8 la 18 iunie

2021, conform avizelor de recepție (f.d. 16-17 Vol. II).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 20 aprilie

2021.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 27 mai 2021, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

6

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Dodon Igor, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

7

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Dodon Igor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

8