3ra-567/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-567/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-567/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. A. Braga)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)
Î N C H E I E R E
04 august 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Anatolie Țurcan
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Boris malachi, în
interesele Societății cu Răspundere Limitată „Software Center”,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Software Center” împotriva Primăriei comunei
Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 27 noiembrie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată „Software Center” a
depus acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei comunei Trușeni și
Consiliului comunal Trușeni municipiul Chișinău cu privire la contestarea actului
administrativ (f.d.3-7, vol.I).
În motivarea acțiunii a indicat că, la 4 iunie 2014, Consiliul comunal Trușeni a
adoptat decizia nr. 3/23 „Cu privire la propunerea de modificare a categoriei de
destinație a terenurilor proprietate privată pentru construcția cartierului locativ
„Green Villas”.
În temeiul acestei decizii și în vederea executării ei, la 28 aprilie 2015, între
Primăria comunei Trușeni și Societatea cu Răspundere Limitată „Software Center” a
fost încheiat contractul de schimb nr. 2593, prin care între părți a avut loc schimbul
mai multor terenuri agricole situate în comuna Trușeni mun. Chișinău.
A menționat că, la 3 octombrie 2017, la sediul Primăriei comunei Trușeni,
administratorul Societății cu Răspundere Limitată „Software Center” a luat cunoștință
de decizia nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului comunal Trușeni, prin care s-a
decis că se declară caducă și se abrogă decizia nr. 3/23 din 4 iunie 2014 cu privire la
propunerea de modificare a categoriei de destinație a terenului proprietate privată
pentru construcția cartierului locativ „Green Villas”.
1
Astfel, la 19 octombrie 2017, reclamanta a depus o cerere prealabilă către
Primăria și Consiliul comunei Trușeni, iar la 28 octombrie 2017 a recepționat
răspunsul Primăriei comunei Trușeni cu nr. 838 din 25 octombrie 2017, prin care s-a
refuzat în satisfacerea cererii prealabile.
Reclamanta a susținut că decizia nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului
comunal Trușeni, a fost adoptată fără acordarea dreptului agentului economic de a
participa la ședință și de a se expune pe marginea chestiunii examinate. La fel, a
comunicat că decizia contestată nu a fost remisă societății, în termenul prevăzut de
lege.
În opinia reclamantei, decizia nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului comunal
Trușeni, este ilegală în fond, deoarece a fost adoptată în temeiul unor norme din Legea
privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației
publice centrale și locale, care sunt inaplicabile speței, în situația în care decizia
contestată este un act administrativ cu caracter individual.
A declarat că menținerea deciziei respective aduce atingere dreptului de
proprietate a Societății cu Răspundere Limitată „Software Center”.
Reclamantul a solicitat anularea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr. 2/19 din
24 martie 2017 ,,Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr.3/23
din 4 iunie 2014”.
Prin hotărârea din 26 iunie 2018 Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost
admisă cererea de chemare în judecată și a fost anulată decizia Consiliului comunal
Trușeni nr. 2/19 din 24 martie 2017 ,,Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului
comunal Trușeni nr. 3/23 din 4 iunie 2014” (f.d.84, 106-110, vol.I).
Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral
hotărîrea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și s-a emis o nouă
decizie cu privire la declararea cererii de chemare în judecată depusă de Societatea
cu Răspundere Limitată „Software Center” împotriva Primăriei comunei Trușeni și
Consiliului comunei Trușeni, cu privire la contestarea actului administrativ, ca fiind
inadmisibilă.
Prin decizia din 28 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul depus de avocatul Malachi Boris, în intersele Societății cu Răspundere
Limitată „Software Center”. S-a casat integral decizia din 11 decembrie 2019 a Curții
de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Software Center” împotriva
Primăriei comunei Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, cu privire la contestarea
actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,
în alt complet de judecată.
Prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișănău, s-a admis apelul
înaintată de primăria com. Trușeni și Consiliul Comunei trușeni. S-a casat integral
hotărîrea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. S-a respins ca
neîntemeiată acțiunea înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Software
Center” împotriva Primăriei comunei Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, cu
privire la contestarea actului administrativ. S-a declarat ca inadmisibilă acțiunea
înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Software Center” împotriva
Primăriei comunei Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, cu privire la contestarea
actului administrativ.
2
La 25 februarie 2021, avocatul Boris Malachi, în interesul Societății cu
Răspundere Limitată „ Software Center” a depus, prin intermediul cancelariei, recurs
nemotivat, iar motivarea recursului a fost depus la 26 martie 2021.
Recurentul a indicat că constatările instanței de apel vin în contradciție cu
circumstanțele speție și probele anexate la dosar, ce a dus la adoptarea unei decizii
ilegale. A solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 26 ianuarie 2021
a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărîrii primei instanțe.
La 17 mai 2021, Consiliul comunal Trușeni și Primăria comunei Trușeni au depus
referință asupra recursului, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil sau, după caz,
respingerea ca fiind neîntemeiat
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 26 ianuarie 2021,
însă date despre notificare nu există. Decizia motivată din 26 ianuarie 2021 a Curții
de Apel Chișinău a fost notificată Societății cu Răspundere limitată „Software Center”
la data de 1 martie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal (vol.II, f.d. 62).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus
recursul nemotivat la 25 februarie 2021, iar cererea de recurs motivată la 26 martie
2021, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de avocatul Boris Malachi, în
interesul Societății cu Răspundere Limitată „Software Company”, în raport cu
materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
3
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-
o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de
recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să
conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.
În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul
de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac
și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de avocatul Boris Malachi, în interesele Societății cu Răspundere Limitată
„Software Company”.
4
În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de avocatul Boris Malachi, în interesele Societății cu Răspundere
Limitată „Software Company”, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Anatolie Țurcanu
Nicolae Craiu
5