3ra-817/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii actiunii in contencios administrativ, cererea prealabilă, procedura de examinare a cererii prealabile
3ra-817/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-817/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: A. Braga) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc) DECIZIE 28 octombrie 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Software Center” reprezentată de avocatul Malachi Boris, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Software Center” împotriva Primăriei comunei Treșeni și Consiliului comunal Trușeni municipiul Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată integral hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă, c o n s t a t ă: La 27 noiembrie 2017 SRL ,,Software Center” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Treșeni și Consiliului comunal Trușeni municipiul Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a indicat că la 4 iunie 2014 Consiliul comunal Trușeni a adoptat decizia nr. 3/23 „Cu privire la propunerea de modificare a categoriei de destinație a terenurilor proprietate privată pentru construcția cartierului locativ „Green Villas”. În temeiul acestei decizii și în vederea executării ei, la 28 aprilie 2015 între Primăria comunei Trușeni și SRL „Software Center” a fost încheiat contractul de schimb nr. 2593, prin care între părți a avut loc schimbul mai multor terenuri agricole situate în comuna Trușeni mun. Chișinău.
A menționat că la 3 octombrie 2017, la sediul Primăriei comunei Trușeni, administratorul SRL „Software Center”, a luat cunoștință de decizia nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului comunal Trușeni, prin care s-a decis că se declară caducă și se abrogă decizia nr. 3/23 din 4 iunie 2014 cu privire la propunerea de modificare a categoriei de destinație a terenului proprietate privată pentru construcția cartierului locativ „Green Villas”. 1 Astfel, la 19 octombrie 2017 SRL „Software Center” a depus o cerere prealabilă către Primăria și Consiliul comunei Trușeni, iar la 28 octombrie 2017 a recepționat răspunsul Primăriei comunei Trușeni cu nr. 838 din 25 octombrie 2017, prin care s- a refuzat în satisfacerea cererii prealabile.
Reclamantul a susținut că decizia nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului comunal Trușeni, a fost adoptată fără acordarea dreptului SRL „Software Center” de a participa la ședință și de a se expune pe marginea chestiunii examinate. La fel, a comunicat că decizia contestată nu a fost remisă SRL „Software Center”, în termenul prevăzut de lege. În opinia reclamantului, decizia nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului comunal Trușeni, este ilegală în fond, deoarece a fost adoptată în temeiul unor norme din Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale, care sunt inaplicabile speței, în situația în care decizia contestată este un act administrativ cu caracter individual.
A declarat că menținerea deciziei respective aduce atingere dreptului de proprietate a SRL „Software Center”. Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000. A solicitat anularea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr. 2/19 din 24 martie 2017 ,,Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr.3/23 din 4 iunie 2014”. Prin hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată și a fost anulată decizia Consiliului comunal Trușeni nr. 2/19 din 24 martie 2017 ,,Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr. 3/23 din 4 iunie 2014”. La 4 iulie 2018, Primăria comunei Trușeni a declarat apel împotriva hotărârii din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.
La 25 iulie 2018, Consiliul comunal Trușeni a declarat apel împotriva hotărârii din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost emisă o nouă decizie prin care cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Software Center” împotriva Primăriei comunei Treșeni și Consiliului comunal Trușeni municipiul Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, a fost declarată inadmisibilă. La 27 martie 2020 SRL ,,Software Center” a depus recurs împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, iar concluziile expuse în decizie sunt în contradicție cu materialele cauzei.
A declarat că instanța de apel a depășit limitele apelului, indicând greșit că apelantul a susținut și în instanța de apel poziția sa referitoare la respingerea acțiunii ca tardivă. Astfel, a considerat că soluția instanței de apel nu este compatibilă cu garanțiile unui proces echitabil în sensul prevederilor art. 6 § 1 CEDO. 2 Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 decembrie 2019, fiind notificată SRL ,,Software Center” în data de 26 februarie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.215). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 27 martie 2020, în termen.
Prin referința din 17 august 2020, Primăria comunei Trușeni a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat, și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019). Or, în speță procedura administrativă se referă la o activitate administrativă inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.
În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. 3 Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.
Prin prisma art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Conform art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. În corespundere cu prevederile art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
În temeiul art. 219 Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.
Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate. Din materialele dosarului s-a constatat că prin acțiunea depusă la 27 noiembrie 2017, SRL ,,Software Center” a solicitat anularea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr. 2/19 din 24 martie 2017 ,,Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr.3/23 din 4 iunie 2014”. Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii, anulând actul administrativ contestat. Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a considerat că hotărârea primei instanțe urmează a fi casată și emisă o nouă decizie prin care cererea de chemare în judecată să fie declarată inadmisibilă.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de drept și a circumstanțelor cauzei, a reținut ca fiind neîntemeiată concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii depuse de către SRL ,,Software Center”. În acest sens, instanța de apel cu referire la prevederile art. 14 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000, a menționat că SRL ,,Software Center” a primit decizia contestată la 28 iunie 4 2017, iar cu cerere prealabilă s-a adresat la 19 octombrie 2017, astfel depunând acțiunea în judecată la 27 noiembrie 2017, cu omiterea termenului legal de contestare a actului administrativ pe cale prealabilă și fără solicitarea de repunere în termen.
Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă probelor administrate și greșit a aplicat normele de drept material și procedural. În opinia instanței de recurs, concluziile instanței de apel sunt pripite, fiind rezultate din neexaminarea tuturor circumstanțelor cauzei și în consecință, aprecierea arbitrară a probelor și aplicarea eronată a legii, motiv din care decizia contestată nu poate fi menținută ca fiind legală și întemeiată.
În susținerea poziției enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că potrivit art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Conform art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793- XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. Procedura de examinare a cererii prealabile este prevăzută la art. 15 al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), unde la alin. (1) se stipulează că cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiționarului dacă legislația nu prevede altfel.
În conformitate cu art. 16 alin. (1) al Legii enunțate, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate. În condițiile art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793- XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă.
5 În interpretare corectă a acestor prevederi legale, este de înțeles că termenul de sesizare a instanței de contencios administrativ curge, fie de la data comunicării răspunsului la cererea prealabilă, fie de la data expirării termenului de 30 de zile în care autoritățile erau obligate să examineze cererea prealabilă, iar în privința condițiilor de exercitare a acțiunii în contencios administrativ, legea specială a instituit pentru actele administrative o procedură administrativă obligatorie, prealabilă sesizării instanței, iar pentru ca procedura prealabilă să-și atingă scopul, legiuitorul a prevăzut și termenele în care trebuie să fie exercitată, precum și competența examinării unei astfel de cereri, care ține exclusiv de organul emitent.
Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, la 4 iunie 2014 Consiliul comunal Trușeni a emis decizia nr. 3/23 cu privire la propunerea de modificare a categoriei de destinație a terenului proprietate privată pentru construcția cartierului locativ ”Green Villas”. Prin decizia nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului comunal Trușeni cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr.3/23 din 4 iunie 2014, s-a declarat caducă și s-a revocat decizia nr.3/23 din 4 iunie 2014 a Consiliului comunal Trușeni cu privire la propunerea de modificare a categoriei de destinație a terenului proprietate privată pentru construcția cartierului locativ ”Green Villas”. Tot din materialele dosarului rezultă că prin cererea nr. 445 din 24 iunie 2017, Primăria comunei Trușeni a comunicat SRL ,,Software Center” despre faptul abrogării deciziei nr.3/23 din 4 iunie 2014 a Consiliului comunal Trușeni.
Totodată, s-a menționat că în temeiul deciziei nr. 3/23 din 4 iunie 2014 a fost încheiat contractul de schimb nr. 2593 din 28 ianuarie 2015 și respectiv, decizia nr. 2/19 din 24 martie 2017 are efecte juridice asupra contractului de schimb, fiind astfel solicitată expunerea asuprea posibilității revocării contractului de schimb menționat, pe cale amiabilă. La fel, din actele cauzei reiese că această cerere a fost recepționată de către SRL ,,Software Center” la 28 iunie 2017. Este cert și faptul că la 19 octombrie 2017, SRL ,,Software Center” a adresat Primăriei și Consiliului comunal Trușeni cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului comunal Trușeni, prin care s-a declarat caducă și s-a abrogat decizia nr. 3/23 din 4 iunie 2014 cu privire la propunerea de modificare a categoriei de destinație a terenului proprietate privată pentru construcția cartierului locativ „Green Villas”.
În această privință actele cauzei atestă că prin răspunsul cu nr. 838 din 25 octombrie 2017, Primăria comunei Trușeni a informat SRL ,,Software Center” despre faptul că ordinea de zi a ședinței Consiliului comunal Trușeni din 24 martie 2017 a fost publicată pe site-ul oficial al Primăriei comunei Trușeni www.truseni.md și pe panoul informativ. Decizia Consiliului comunal Trușeni nr.2/19 din 24 martie 2017 a fost înmânată lui Andrei Șmigaliov, fiind contactat telefonic privind luarea unei atitudini asupra deciziei date. Neavînd nici o reacție, Primăria Trușeni a întocmit cererea prealabilă la care a anexat copia certificată a deciziei 2/19 din 24 martie 2017, fiind expediată la 26 iunie 2017 prin aviz de livrare și recepționată la 28 iunie 2017. La apelurile telefonice către A.Șmigaliov s-a solicitat un răspuns la cererea prealabilă, la care s-a motivat prin lipsa juristului.
La fel, s-a comunicat că cererea prealabilă înregistrată cu nr.571 din 19 octombrie 2017, va fi înaintată pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului comunal Trușeni, care va avea loc în 6 luna decembrie a anului 2017. Totodată, în adresa SRL ,,Software Center” au fost expediate copiile certificate ale paginilor nr.1, 27, 28, 29 din procesul-verbal nr.2 din 24 martie 2017 a ședinței Consiliului comunal Trușeni, copia certificată a raportului comisiei juridice, control petiții, reglementări și menținerea ordinii publice, privind controlul executării deciziei nr.6/3 din 7 noiembrie 2016 cu privire la modificarea categoriei de destinație a terenului (Green Villas) și copia certificată a deciziei nr.6/3 din 7 noiembrie 2016 cu privire la modificarea categoriei de destinație a terenului (f.d.18) Ulterior, prin decizia nr. 8/10.1 din 15 decembrie 2017 a Consiliului comunal Trușeni cu privire la examinarea cererii prealabile (SRL ,,Software Center”), a fost completată și modificată decizia nr.2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului comunal Trușeni cu privire la abrogarea deciziei nr.3/23 din 4 iunie 2014, fiind exclus din preambulul deciziei ,,Legea nr.317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale admnistrației publice centrale și locale”,
iar la pct. 1 din decizia nr.2/19 din 24 martie 2017 s-a substituit textul ,,se declară caducă și se abrogă” cu ,,se revocă (se anulează)”. Astfel, din motiv că cererea prealabilă nu a fost satisfăcută conform solicitărilor, la 27 noiembrie 2017 SRL ,,Software Center” a depus prezenta cerere de chemare în judecată. La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că instanța de apel declarând acțiunea ca inadmisibilă, a constatat că cererea prealabilă a fost depusă cu încălcarea termenului de prescripție, însă nu a luat în considerare faptul că organul emitent nu a invocat tardivitatea acesteia la faza extrajudiciară, adică atunci când a fost sesizat de către petiționar.
În acest sens, instanța de recurs reține că omiterea termenului pentru depunerea cererii prealabile urma a fi invocată de către autoritatea publică, la caz, Primăria comunei Trușeni în cadrul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, pe când din conținutul răspunsului nr. 838 din 25 octombrie 2017, rezultă că cererea prealabilă a SRL ,,Software Center” nu a fost respinsă pe motivul omiterii termenului de prescripție. Or, odată ce pârâtul a oferit un răspuns asupra cererii prealabile și nu a invocat omiterea termenului de depunere a acesteia, se consideră că cererea prealabilă a fost depusă în termen, iar în asemenea situații, autoritatea publică pierde dreptul de a invoca ulterior, în cadrul procesului judiciar, omiterea termenului de 30 zile pentru depunerea cererii prealabile.
În așa fel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează că prin răspunsul nr. 838 din 25 octombrie 2017, autoritatea publică nu a invocat omiterea termenului la depunerea cererii prealabile, iar instanța nu era în drept de a declara acțiunea inadmisibilă pe acest motiv. La caz, deși instanța de apel a reținut că în cadrul dezbaterilor judiciare, reprezentantul Primăriei și Consiliului comunal Trușeni a invocat omiterea de către SRL ,,Software Center” a termenului de prescripție la depunerea cererii prealabile, nu a luat în considerare că omiterea acestui termen a fost invocată de către Primăria comunei Trușeni în cadrul procedurii de contencios administrativ, în care ultima deținea calitatea procesuală de pârât, pe când urma să o invoce, la etapa examinării 7 cererii prealabile, în calitate de autoritate emitentă de a răspunde la cererea petiționarului.
Sub acest aspect, este de menționat că în cadrul examinării cauzei prin prisma Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), poate fi invocată doar omiterea termenului pentru depunerea acțiunii, dar nu și a cererii prealabile în condițiile când organul administrativ la soluționarea prealabilă a litigiului, nu a invocat acest fapt. De altfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ decelează că doar în cazul în care organul emitent a respins cererea prealabilă pe motiv că persoana a omis termenul de contestare, instanța de judecată este competentă de a verifica motivele omiterii acestuia și temeiurile repunerii în termen.
În atare circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel pripit a concluzionat asupra tardivității cererii de chemare în judecată prin prisma omiterii termenului stabilit de lege pentru inițierea procedurii de contestare a actului administrativ, fără a lua în considerație că la soluționarea extrajudiciară acest aspect nu a fost invocat.
În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că declararea acțiunii ca inadmisibilă din motivul omiterii termenului pentru depunerea cererii prealabile, în condițiile descrise, va avea drept consecință o posibilă îngrădire a accesului liber la justiție pentru reclamant, acesta riscând să fie lipsită de posibilitatea de a-și apăra drepturile și libertățile fundamentale, fapt ce este inadmisibil și contrar garanțiilor unui proces echitabil în sensul stabilit de articolul 6 § 1 din Convenție. În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept guvernate de raportul juridic litigios, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc în mod incomplet și fără o apreciere și elucidare corespunzătoare a circumstanțelor cauzei.
Din considerentul că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc în mod incomplet și fără o apreciere și elucidare corespunzătoare a circumstanțelor cauzei, decizia instanței de apel urmează a fi casată, iar cauza remisă instanței de apel pentru o nouă reexaminare, or, instanța de apel nu s-a expus per ansamblu asupra fondului cauzei, iar o concluzie a instanței de judecată prin care se soluționează un litigiu nu poate fi bazată pe niște îndoieli rezonabile, invocate fără nicio acoperire legală. Lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să examineze acțiunea sub aspectul temeiniciei acesteia, stabilind care drept recunoscut de lege a fost încălcat reclamantului SRL ,,Software Center” prin emiterea actului administrativ contestat.
Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel. 8 În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Software Center” reprezentată de avocatul Malachi Boris.
Se casează integral decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Software Center” împotriva Primăriei comunei Treșeni și Consiliului comunal Trușeni municipiul Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.