3ra-817/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii actiunii in contencios administrativ, cererea prealabilă, procedura de examinare a cererii prealabile
3ra-817/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-817/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: A. Braga)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)
DECIZIE
28 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Victor Burduh
Iurie Bejenaru
examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Software
Center” reprezentată de avocatul Malachi Boris,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Software Center” împotriva Primăriei
comunei Treșeni și Consiliului comunal Trușeni municipiul Chișinău cu privire la
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost casată integral hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central și a fost emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă,
c o n s t a t ă:
La 27 noiembrie 2017 SRL ,,Software Center” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Primăriei comunei Treșeni și Consiliului comunal Trușeni
municipiul Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a indicat că la 4 iunie 2014 Consiliul comunal Trușeni a
adoptat decizia nr. 3/23 „Cu privire la propunerea de modificare a categoriei de
destinație a terenurilor proprietate privată pentru construcția cartierului locativ
„Green Villas”.
În temeiul acestei decizii și în vederea executării ei, la 28 aprilie 2015 între
Primăria comunei Trușeni și SRL „Software Center” a fost încheiat contractul de
schimb nr. 2593, prin care între părți a avut loc schimbul mai multor terenuri agricole
situate în comuna Trușeni mun. Chișinău.
A menționat că la 3 octombrie 2017, la sediul Primăriei comunei Trușeni,
administratorul SRL „Software Center”, a luat cunoștință de decizia nr. 2/19 din 24
martie 2017 a Consiliului comunal Trușeni, prin care s-a decis că se declară caducă
și se abrogă decizia nr. 3/23 din 4 iunie 2014 cu privire la propunerea de modificare
a categoriei de destinație a terenului proprietate privată pentru construcția cartierului
locativ „Green Villas”.
1
Astfel, la 19 octombrie 2017 SRL „Software Center” a depus o cerere prealabilă
către Primăria și Consiliul comunei Trușeni, iar la 28 octombrie 2017 a recepționat
răspunsul Primăriei comunei Trușeni cu nr. 838 din 25 octombrie 2017, prin care s-
a refuzat în satisfacerea cererii prealabile.
Reclamantul a susținut că decizia nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului
comunal Trușeni, a fost adoptată fără acordarea dreptului SRL „Software Center” de
a participa la ședință și de a se expune pe marginea chestiunii examinate. La fel, a
comunicat că decizia contestată nu a fost remisă SRL „Software Center”, în termenul
prevăzut de lege.
În opinia reclamantului, decizia nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului
comunal Trușeni, este ilegală în fond, deoarece a fost adoptată în temeiul unor norme
din Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale
administrației publice centrale și locale, care sunt inaplicabile speței, în situația în
care decizia contestată este un act administrativ cu caracter individual.
A declarat că menținerea deciziei respective aduce atingere dreptului de
proprietate a SRL „Software Center”.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului
administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000.
A solicitat anularea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr. 2/19 din 24 martie
2017 ,,Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr.3/23 din 4
iunie 2014”.
Prin hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost
admisă cererea de chemare în judecată și a fost anulată decizia Consiliului comunal
Trușeni nr. 2/19 din 24 martie 2017 ,,Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului
comunal Trușeni nr. 3/23 din 4 iunie 2014”.
La 4 iulie 2018, Primăria comunei Trușeni a declarat apel împotriva hotărârii
din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.
La 25 iulie 2018, Consiliul comunal Trușeni a declarat apel împotriva hotărârii
din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.
Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată
integral hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost
emisă o nouă decizie prin care cererea de chemare în judecată depusă de SRL
,,Software Center” împotriva Primăriei comunei Treșeni și Consiliului comunal
Trușeni municipiul Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, a fost
declarată inadmisibilă.
La 27 martie 2020 SRL ,,Software Center” a depus recurs împotriva deciziei
din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material și procedural, iar concluziile expuse în decizie sunt
în contradicție cu materialele cauzei.
A declarat că instanța de apel a depășit limitele apelului, indicând greșit că
apelantul a susținut și în instanța de apel poziția sa referitoare la respingerea acțiunii
ca tardivă.
Astfel, a considerat că soluția instanței de apel nu este compatibilă cu garanțiile
unui proces echitabil în sensul prevederilor art. 6 § 1 CEDO.
2
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,
reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul
administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul
administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de
apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 decembrie
2019, fiind notificată SRL ,,Software Center” în data de 26 februarie 2020, fapt ce
se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.215).
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că recurentul, s-a conformat prevederilor legale și a depus
recursul la 27 martie 2020, în termen.
Prin referința din 17 august 2020, Primăria comunei Trușeni a solicitat
declararea recursului ca inadmisibil.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în complet
din 5 judecători.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura
de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi
examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, adoptat prin Legea nr.
116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale
în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat, și anume a Legii
contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie
2019). Or, în speță procedura administrativă se referă la o activitate administrativă
inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor aplica
dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.
În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
3
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel,
din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează
integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza
limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală
în acest caz.
Prin prisma art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a
cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în
privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.
Conform art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de
judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte
normative.
În corespundere cu prevederile art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile
publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.
Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
În temeiul art. 219 Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să
cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind
legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de
participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de
formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea
datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și
aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de
drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de
judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată,
nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. Instanța de
judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau poate da în scris
indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.
Din materialele dosarului s-a constatat că prin acțiunea depusă la 27 noiembrie
2017, SRL ,,Software Center” a solicitat anularea deciziei Consiliului comunal
Trușeni nr. 2/19 din 24 martie 2017 ,,Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului
comunal Trușeni nr.3/23 din 4 iunie 2014”.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia
temeiniciei acțiunii, anulând actul administrativ contestat.
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a considerat că
hotărârea primei instanțe urmează a fi casată și emisă o nouă decizie prin care cererea
de chemare în judecată să fie declarată inadmisibilă.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de
drept și a circumstanțelor cauzei, a reținut ca fiind neîntemeiată concluzia primei
instanțe referitoare la temeinicia acțiunii depuse de către SRL ,,Software Center”.
În acest sens, instanța de apel cu referire la prevederile art. 14 alin. (1) și art.
17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie
2000, a menționat că SRL ,,Software Center” a primit decizia contestată la 28 iunie
4
2017, iar cu cerere prealabilă s-a adresat la 19 octombrie 2017, astfel depunând
acțiunea în judecată la 27 noiembrie 2017, cu omiterea termenului legal de
contestare a actului administrativ pe cale prealabilă și fără solicitarea de repunere în
termen.
Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță nu a dat o
apreciere obiectivă probelor administrate și greșit a aplicat normele de drept material
și procedural.
În opinia instanței de recurs, concluziile instanței de apel sunt pripite, fiind
rezultate din neexaminarea tuturor circumstanțelor cauzei și în consecință,
aprecierea arbitrară a probelor și aplicarea eronată a legii, motiv din care decizia
contestată nu poate fi menținută ca fiind legală și întemeiată.
În susținerea poziției enunțate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ menționează că potrivit art. 1 alin. (2) din
Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare
până la 1 aprilie 2019), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al
său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau
prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de
contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea
dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Conform art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-
XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act
administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în
termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a
acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Procedura de examinare a cererii prealabile este prevăzută la art. 15 al Legii
contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la
1 aprilie 2019), unde la alin. (1) se stipulează că cererea prealabilă se examinează de
către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data
înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiționarului dacă
legislația nu prevede altfel.
În conformitate cu art. 16 alin. (1) al Legii enunțate, persoana care se consideră
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu
este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun
răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios
administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și
repararea pagubei cauzate.
În condițiile art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-
XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), cererea prin care se
solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi
înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest
termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data
expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b) data
comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea
dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea
unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea
nu prevede procedura prealabilă.
5
În interpretare corectă a acestor prevederi legale, este de înțeles că termenul de
sesizare a instanței de contencios administrativ curge, fie de la data comunicării
răspunsului la cererea prealabilă, fie de la data expirării termenului de 30 de zile în
care autoritățile erau obligate să examineze cererea prealabilă, iar în privința
condițiilor de exercitare a acțiunii în contencios administrativ, legea specială a
instituit pentru actele administrative o procedură administrativă obligatorie,
prealabilă sesizării instanței, iar pentru ca procedura prealabilă să-și atingă scopul,
legiuitorul a prevăzut și termenele în care trebuie să fie exercitată, precum și
competența examinării unei astfel de cereri, care ține exclusiv de organul emitent.
Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, la 4 iunie 2014 Consiliul comunal
Trușeni a emis decizia nr. 3/23 cu privire la propunerea de modificare a categoriei
de destinație a terenului proprietate privată pentru construcția cartierului locativ
”Green Villas”.
Prin decizia nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului comunal Trușeni cu
privire la abrogarea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr.3/23 din 4 iunie 2014,
s-a declarat caducă și s-a revocat decizia nr.3/23 din 4 iunie 2014 a Consiliului
comunal Trușeni cu privire la propunerea de modificare a categoriei de destinație a
terenului proprietate privată pentru construcția cartierului locativ ”Green Villas”.
Tot din materialele dosarului rezultă că prin cererea nr. 445 din 24 iunie 2017,
Primăria comunei Trușeni a comunicat SRL ,,Software Center” despre faptul
abrogării deciziei nr.3/23 din 4 iunie 2014 a Consiliului comunal Trușeni. Totodată,
s-a menționat că în temeiul deciziei nr. 3/23 din 4 iunie 2014 a fost încheiat
contractul de schimb nr. 2593 din 28 ianuarie 2015 și respectiv, decizia nr. 2/19 din
24 martie 2017 are efecte juridice asupra contractului de schimb, fiind astfel
solicitată expunerea asuprea posibilității revocării contractului de schimb menționat,
pe cale amiabilă.
La fel, din actele cauzei reiese că această cerere a fost recepționată de către
SRL ,,Software Center” la 28 iunie 2017.
Este cert și faptul că la 19 octombrie 2017, SRL ,,Software Center” a adresat
Primăriei și Consiliului comunal Trușeni cerere prealabilă, prin care a solicitat
anularea deciziei nr. 2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului comunal Trușeni, prin
care s-a declarat caducă și s-a abrogat decizia nr. 3/23 din 4 iunie 2014 cu privire la
propunerea de modificare a categoriei de destinație a terenului proprietate privată
pentru construcția cartierului locativ „Green Villas”.
În această privință actele cauzei atestă că prin răspunsul cu nr. 838 din 25
octombrie 2017, Primăria comunei Trușeni a informat SRL ,,Software Center”
despre faptul că ordinea de zi a ședinței Consiliului comunal Trușeni din 24 martie
2017 a fost publicată pe site-ul oficial al Primăriei comunei Trușeni www.truseni.md
și pe panoul informativ. Decizia Consiliului comunal Trușeni nr.2/19 din 24 martie
2017 a fost înmânată lui Andrei Șmigaliov, fiind contactat telefonic privind luarea
unei atitudini asupra deciziei date. Neavînd nici o reacție, Primăria Trușeni a
întocmit cererea prealabilă la care a anexat copia certificată a deciziei 2/19 din 24
martie 2017, fiind expediată la 26 iunie 2017 prin aviz de livrare și recepționată la
28 iunie 2017. La apelurile telefonice către A.Șmigaliov s-a solicitat un răspuns la
cererea prealabilă, la care s-a motivat prin lipsa juristului. La fel, s-a comunicat că
cererea prealabilă înregistrată cu nr.571 din 19 octombrie 2017, va fi înaintată pe
ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului comunal Trușeni, care va avea loc în
6
luna decembrie a anului 2017. Totodată, în adresa SRL ,,Software Center” au fost
expediate copiile certificate ale paginilor nr.1, 27, 28, 29 din procesul-verbal nr.2
din 24 martie 2017 a ședinței Consiliului comunal Trușeni, copia certificată a
raportului comisiei juridice, control petiții, reglementări și menținerea ordinii
publice, privind controlul executării deciziei nr.6/3 din 7 noiembrie 2016 cu privire
la modificarea categoriei de destinație a terenului (Green Villas) și copia certificată
a deciziei nr.6/3 din 7 noiembrie 2016 cu privire la modificarea categoriei de
destinație a terenului (f.d.18)
Ulterior, prin decizia nr. 8/10.1 din 15 decembrie 2017 a Consiliului comunal
Trușeni cu privire la examinarea cererii prealabile (SRL ,,Software Center”), a fost
completată și modificată decizia nr.2/19 din 24 martie 2017 a Consiliului comunal
Trușeni cu privire la abrogarea deciziei nr.3/23 din 4 iunie 2014, fiind exclus din
preambulul deciziei ,,Legea nr.317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale
Guvernului și ale altor autorități ale admnistrației publice centrale și locale”, iar la
pct. 1 din decizia nr.2/19 din 24 martie 2017 s-a substituit textul ,,se declară caducă
și se abrogă” cu ,,se revocă (se anulează)”.
Astfel, din motiv că cererea prealabilă nu a fost satisfăcută conform
solicitărilor, la 27 noiembrie 2017 SRL ,,Software Center” a depus prezenta cerere
de chemare în judecată.
La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ menționează că instanța de apel declarând acțiunea ca
inadmisibilă, a constatat că cererea prealabilă a fost depusă cu încălcarea termenului
de prescripție, însă nu a luat în considerare faptul că organul emitent nu a invocat
tardivitatea acesteia la faza extrajudiciară, adică atunci când a fost sesizat de către
petiționar.
În acest sens, instanța de recurs reține că omiterea termenului pentru depunerea
cererii prealabile urma a fi invocată de către autoritatea publică, la caz, Primăria
comunei Trușeni în cadrul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, pe când din
conținutul răspunsului nr. 838 din 25 octombrie 2017, rezultă că cererea prealabilă
a SRL ,,Software Center” nu a fost respinsă pe motivul omiterii termenului de
prescripție.
Or, odată ce pârâtul a oferit un răspuns asupra cererii prealabile și nu a invocat
omiterea termenului de depunere a acesteia, se consideră că cererea prealabilă a fost
depusă în termen, iar în asemenea situații, autoritatea publică pierde dreptul de a
invoca ulterior, în cadrul procesului judiciar, omiterea termenului de 30 zile pentru
depunerea cererii prealabile.
În așa fel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ reiterează că prin răspunsul nr. 838 din 25 octombrie 2017, autoritatea
publică nu a invocat omiterea termenului la depunerea cererii prealabile, iar instanța
nu era în drept de a declara acțiunea inadmisibilă pe acest motiv.
La caz, deși instanța de apel a reținut că în cadrul dezbaterilor judiciare,
reprezentantul Primăriei și Consiliului comunal Trușeni a invocat omiterea de către
SRL ,,Software Center” a termenului de prescripție la depunerea cererii prealabile,
nu a luat în considerare că omiterea acestui termen a fost invocată de către Primăria
comunei Trușeni în cadrul procedurii de contencios administrativ, în care ultima
deținea calitatea procesuală de pârât, pe când urma să o invoce, la etapa examinării
7
cererii prealabile, în calitate de autoritate emitentă de a răspunde la cererea
petiționarului.
Sub acest aspect, este de menționat că în cadrul examinării cauzei prin prisma
Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare
până la 1 aprilie 2019), poate fi invocată doar omiterea termenului pentru depunerea
acțiunii, dar nu și a cererii prealabile în condițiile când organul administrativ la
soluționarea prealabilă a litigiului, nu a invocat acest fapt.
De altfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ decelează că doar în cazul în care organul emitent a respins cererea
prealabilă pe motiv că persoana a omis termenul de contestare, instanța de judecată
este competentă de a verifica motivele omiterii acestuia și temeiurile repunerii în
termen.
În atare circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel pripit a concluzionat asupra
tardivității cererii de chemare în judecată prin prisma omiterii termenului stabilit de
lege pentru inițierea procedurii de contestare a actului administrativ, fără a lua în
considerație că la soluționarea extrajudiciară acest aspect nu a fost invocat.
În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că declararea acțiunii ca
inadmisibilă din motivul omiterii termenului pentru depunerea cererii prealabile, în
condițiile descrise, va avea drept consecință o posibilă îngrădire a accesului liber la
justiție pentru reclamant, acesta riscând să fie lipsită de posibilitatea de a-și apăra
drepturile și libertățile fundamentale, fapt ce este inadmisibil și contrar garanțiilor
unui proces echitabil în sensul stabilit de articolul 6 § 1 din Convenție.
În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept guvernate
de raportul juridic litigios, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea cauzei în ordine de apel a avut
loc în mod incomplet și fără o apreciere și elucidare corespunzătoare a
circumstanțelor cauzei.
Din considerentul că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc în mod
incomplet și fără o apreciere și elucidare corespunzătoare a circumstanțelor cauzei,
decizia instanței de apel urmează a fi casată, iar cauza remisă instanței de apel pentru
o nouă reexaminare, or, instanța de apel nu s-a expus per ansamblu asupra fondului
cauzei, iar o concluzie a instanței de judecată prin care se soluționează un litigiu nu
poate fi bazată pe niște îndoieli rezonabile, invocate fără nicio acoperire legală.
Lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de examinare în recurs nu
este posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să examineze acțiunea sub
aspectul temeiniciei acesteia, stabilind care drept recunoscut de lege a fost încălcat
reclamantului SRL ,,Software Center” prin emiterea actului administrativ contestat.
Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul, a casa decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța
de apel.
8
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Software
Center” reprezentată de avocatul Malachi Boris.
Se casează integral decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Software Center” împotriva Primăriei comunei
Treșeni și Consiliului comunal Trușeni municipiul Chișinău cu privire la contestarea
actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Victor Burduh
Iurie Bejenaru
9