3ra-676/21 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la asistenta si protectie sociala, acordarea suportului financiar, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-676/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A.Ciobanu, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

04 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Grecu Iurie,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Grecu Iurie împotriva Președintelui r-nului Glodeni-Ion Cojocari și Consiliului raional

Glodeni, cu privire la constatarea recunoașterii dreptului vătămat, obligarea acordării

ajutorului financiar pentru tratare și repararea prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 07 mai 2020, Grecu Iurie a depus cerere de chemare în judecată împotriva împotriva

Președintelui r-nului Glodeni-Ion Cojocari și Consiliului raional Glodeni cu privire la

constatarea recunoașterii dreptului vătămat – prevăzute la art. 52 alin.(1), art. 53 alin.(1),

art. 47 alin. (1) al Constituției, obligarea acordării ajutorului financiar pentru tratare și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 19 februarie 2020, a depus cererea nr. G-21-02/5-2

către Președintele raionului Glodeni și Consiliul raional Glodeni, prin care a solicitat să-i

fie acordat ajutor social din fondul de rezervă a Consiliului raional Glodeni pentru tratarea

și protezarea dinților care îi pun în pericol sănătatea, cît și pentru procurarea mărfurilor de

primă necesitate de uz casnic pentru locuință.

Grecu Iurie a menționat că, la 25 februarie 2020, a primit o înștiințare prin care a fost

informat că urmează să depună motivarea cererii. În acest sens, la 28 februarie 2020, a

depus în adresa Președintelui raionului Glodeni și Consiliului raional Glodeni cererea nr.

G-30-02/5-2 prin care a explicat că ajutorul financiar îl solicită pentru tratarea și

protezarea dinților care îi pun în pericol sănătatea, pentru procurarea medicamentelor,

pentru procurarea mărfurilor de uz casnic, precum mobilier pentru îmbrăcăminte, deoarece

nu are unde să-și pună îmbrăcămintea, tumbă pentru veselă, ceainic de fiert apa pentru

1

ceai, pentru procurarea plapumii și a cearșafurilor. La 26 martie 2020, de la Președintele

raionului Glodeni, Ion Cojocari a primit răspunsul nr. G-3002/5-2, însă acesta urma să fie

expediat până la data de 19 martie 2020.

Prejudiciul moral constă în acțiunile și inacțiunile pârâților care i-au îngrădit drepturile

sale, prin nesoluționarea cererii depuse, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată

fiindu-i lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova care

trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituția RM și alte Legi.

Grecu Iurie și-a întemeiat acțiunea în temeiul art. 20 alin. (1) al Constituției, art. 9 alin.

(1), art.17, art.18, art. 189 alin. (1) și (2), art. 211 alin. (1) lit. a), b), c), d), f), g), alin. (2),

art. 212 lit. a) Cod administrativ.

Reclamantul a solicitat constatarea recunoașterii dreptului vătămat –garantate de

normele constituționale prevăzute la art. 52 alin. (1), art. 53 alin. (1), art. 47 alin. (1) al

Constituției Republicii Moldova, încasarea în mod solidar din contul pârâților a

prejudiciului moral în mărime de 4000 lei, obligarea pârâților să-i acorde ajutorul financiar

pentru tratarea dinților în sumă de 2845 lei.

Prin hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Grecu Iurie către

Președintele r-nului Glodeni - Ion Cojocari și Consiliul raional Glodeni privind constatarea

faptului limitării accesului la informație, repararea prejudiciului moral cauzat (f.d.35, 41-

45).

La 23 noiembrie 2020, Grecu Iurie a înaintat cerere de apel împotriva hotărârii din 04

noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea acesteia și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a casat integral hotărârea din

04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o nouă decizie. S-a

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Grecu Iurie către

Președintele r-nului Glodeni-Ion Cojocari și Consiliul raional Glodeni privind încasarea

prejudiciului moral în mod solidar de la pârâți în beneficiul reclamantului. S-a respins ca

fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Grecu Iurie către

Președintele r-nului Glodeni-Ion Cojocari și Consiliul raional Glodeni privind constatarea

recunoașterii dreptului vătămat – prevăzute la art.52 alin.(1), art.53 alin.(1) art.47 alin. (1)

al Constituției și obligarea acordării ajutorului financiar pentru tratare (f.d. 104, 105-115).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit ca fiind întemeiat și legal refuzul

autorității publice de a acorda apelantului Grecu Iurie surse financiare din fondul de

rezervă a Consiliului raional Glodeni pentru repararea dinților și procurarea produselor de

uz casnic, or, odată cu instituirea regimului de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova în sarcina autorităților publice locale și centrale, inclusiv în sarcina Consiliului

raional Glodeni, s-a pus întreprinderea măsurilor necesare în vederea prevenirii și

combaterii situației epidemiologice cauzate de pandemia de coronavirus (COVID-19), prin

urmare, restrângerea drepturilor la protecție socială a apelantului/ reclamantului Grecu

Iurie a fost una necesară, rezonabilă și proporțională, atingerii scopului impus prin

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020 privind declararea

stării de urgență.

2

De asemenea, instanța de apel a remarcat faptul că atunci când o persoană care își

revendică drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ

individual, fie prin activitatea administrativă, pretinde, totodată, și repararea prejudiciului

cauzat prin activitatea/actul administrativ ilegal, ea urmează să depună o cerere de reparare

a prejudiciului către autoritatea publică, care emite o decizie în acest sens, care, conform

art.10 alin.(2) din Codul administrativ, este un act administrativ. Această procedură

prevăzută de lege, nu este respectată în cazul dat. Or, cererea de reparare a prejudiciului nu

a fost adresată de către reclamant, în prealabil, părții pârâte.

La 17 mai 2021, Iurie Grecu a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei

din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d. 117-118, 119).

Tot, la 17 mai 2021, Iurie Grecu a depus, prin intermediul cancelariei Curții de apel

Bălți, recursul motivat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri noi privind recunoașterea dreptului

vătămat la petiționare, dispunerea încasării în mod solidar a prejudiciului moral în sumă de

8000 lei, încasarea suportului material financiar (f.d. 121).

În motivarea cererii de recurs, recurentul Iurie Grecu, și-a manifestat dezacordul cu

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe considerându-le neîntemeiate,

deoarece nu s-au expus complet, obiectiv și motivat în privința tuturor pretențiilor. A

indicat că actele judecătorești contestate au fost emise cu interpretarea și aplicarea eronată

a normelor de drept material și procedural, nefiind elucidate pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei.

La fel, a invocat încălcarea art. 6 CEDO, prin faptul că poziția părților implicate în

proces, nu a fost auzită, iar hotărârile adoptate sunt nemotivate. Recurentul a menționat că,

analizând starea de fapt și de drept stabilită la examinarea apelului și raportând-o la

normele de drept aplicabile cauzei, precum și la jurisprudența CEDO, a constatat că

instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de măsuri procesuale necesare examinării

complete și multilaterale a cauzei, efectuând verificarea selectivă, superficială, incompletă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 13 aprilie 2021, însă date

privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există. Decizia motivată din 13

aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost notificată lui Grecu Iurie la data de 07 mai 2021,

fapt confirmat prin avizul poștal (f.d.121).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Grecu Iurie s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat și cel motivat la 17 mai 2021, prin intermediul cancelariei Curții de

Apel Bălți, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

3

La 21 mai 2021, a expediat în adresa intimaților Președintelui r-nului Glodeni-Ion

Cojocari și Consiliului raional Glodeni copia cererii de recurs cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței

Până la examinarea recursului, intimații Președintele r-nului Glodeni-Ion Cojocari și

Consiliului raional Glodeni nu au făcut uz de drepturile lor procedurale și nu au depus

referințe asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

4

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Grecu Iurie.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Grecu Iurie se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5

6