ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.07.2021

3r-241/21 — Recunoasterea dreptului încălcat

HOTĂRÂRE
28.07.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Recunoasterea dreptului încălcat
Temei legal
Temeiurile de inadmisibilitate a apelului
Citează această cauză
3r-241/21 — Recunoasterea dreptului încălcat (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-241/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Sîrbu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Anatoli Dovgani,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Anatoli Dovgani împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ, constatarea încălcării drepturilor, obligarea

soluționării cererii și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea lui Anatoli Dovgani cu privire la repunerea în termenul de apelului și

în temeiul art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ s-a declarat inadmisibil

apelul depus de către Anatoli Dovgani împotriva hotărârii din 11 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,

constată:

La 24 mai 2018, Anatoli Dovgani a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin care a solicitat

recunoașterea încălcării drepturilor sale prin refuzul de a examina cererea; anularea

integrală a actului administrativ (nesoluționarea în termenul legal a cererii) obligarea

Ministerului Justiției al Republicii Moldova să înlăture încălcările comise, și anume

să prezinte date despre cererea depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Prin încheierea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, nu s-a

dat curs acțiunii depuse de către Anatoli Dovgani și i s-a acordat un termen de 10 zile

din momentul primirii încheierii pentru lichidarea neajunsurilor din cererea de

chemare în judecată, și anume pentru prezentarea actului de identitate, precum și

traducerea cererilor din 03 iulie 2017 și 07 martie 2018 și a cererii prealabile din 03

mai 2018, în modul prevăzut de lege (f.d. 12).

La 23 iunie 2018, Anatoli Dovgani a depus cerere cu privire la lichidarea

neajunsurilor constatate prin încheierea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul central (f.d. 15-20).

La 20 decembrie 2018, Anatoli Dovgani a depus cerere de concretizare a

pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat recunoașterea încălcării drepturilor sale

1

prin refuzul de a examina cererea; anularea integrală a actului administrativ

(nesoluționarea în termenul legal a cererii); obligarea Ministerului Justiției al

Republicii Moldova să înlăture încălcările comise, și anume să prezinte date despre

cererea depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului; încasarea din contul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul său a sumei de 2 500 de lei

cu titlu de reparare a prejudiciului moral (f.d. 73-74).

Prin încheierea din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, s-a

declinat competența de la examinarea cauzei în favoarea în judecătorilor specializați

în materie de contencios administrativ (f.d. 57).

Prin hotărârea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Anatoli Dovgani (f.d. 95).

La 19 octombrie 2020, Anatoli Dovgani a depus apel împotriva hotărârii din 11

septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat

repunerea în termenul de apel și casarea integrală a hotărârii atacate, cu emiterea unei

decizii noi de admitere a acțiunii.

În argumentarea cererii de repunere în termen a apelului Anatoli Dovgani

invocat că dispozitivul hotărârii din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, i-a fost notificat la 07 octombrie 2020 (f.d. 98-100).

Prin încheierea din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea depusă de către Anatoli Dovgani cu privire la repunerea în termenul de apel și

s-a declarat inadmisibil apelul depus împotriva hotărârii din 11 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 117-120).

Prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a anulat

încheierea din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată (f.d. 145-151).

Prin încheierea din 05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea lui

Anatoli Dovgani cu privire la repunerea în termenul de apelului și în temeiul art. 236

alin. (2) lit. d) din Codul administrativ s-a declarat inadmisibil apelul depus de către

Anatoli Dovgani împotriva hotărârii din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, din motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232

alin. (1) din Codul administrativ (f.d. 161-165).

La 27 mai 2021, Anatoli Dovgani a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs

motivat împotriva încheierii din 05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 169-

172).

În motivarea recursului a indicat că nu a fost prezent la pronunțarea

dispozitivului hotărârii din 11 septembrie 2020, din motiv că era perioada stării de

urgență, iar copia acestuia i-a fost notificat de către instanța de judecată după 25 de

zile de la pronunțare, adică la 07 octombrie 2020. Respectiv, pentru contestarea

hotărârii și depunerea apelului a avut la dispoziție doar 3 zile, dintre care 2 au fost

zile libere.

Recurentul a considerat că termenul de depunere a apelului urmează a fi calculat

din momentul notificării soluției instanței de judecată, în caz contrar fiindu-i încălcate

drepturile pe motive discriminatorii.

Astfel, în opinia lui Anatoli Dovgani, a omis termenul limită pentru depunerea

apelului din motive întemeiate ce nu depindeau de voința sa, deoarece din cauza

regimului special de activitate al instanței de judecată, dispozitivul hotărârii

judecătorești a fost pronunțat în lipsa sa, iar instanța i-a expediat pentru notificare

copia dispozitivului abia la 05 octombrie 2020.

2

Recurentul Anatoli Dovgani a solicitat prin cererea de recurs anularea încheierii

din 05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și adoptarea unei încheieri noi, prin care să

fie repus în termenul de apel și restituită cauza la Curtea de Apel Chișinău spre

examinarea cauzei în ordine de apel.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Instanța de recurs consideră că recurentul Anatoli Dovgani s-a conformat

prevederilor legale și a respectat termenele instituite de legiuitor la art. 242 din Codul

administrativ, deoarece conform avizului de recepție a corespondenței

DS8001660812AS încheierea motivată a Curții de Apel Chișinău i-a fost notificată la

18 mai 2021 (f.d. 168), iar recursul motivat a fost depus la 27 mai 2021 (f.d. 169).

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curților de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurent și a

materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii instanței de apel, din motivele ce

succed.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care respinge recursul.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că, la 11 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a pronunțat

public, în lipsa reclamantului Anatoli Dovgani, hotărârea prin care a respins acțiunea

acestuia (f.d. 95).

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc cu nr. de ieșire 13560-

13561, la 14 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat

participanților la proces, inclusiv și lui Anatoli Dovgani pentru notificare copia

dispozitivului hotărârii din 11 septembrie 2020 (f.d. 96).

În privința acestui înscris, Colegiul observă că, deși, în cuprins este notat că

„Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, expediază spre cunoștință copia încheierii din

27 mai 2019”, de facto prin scrisoarea dată a fost expediat pentru notificare copia

dispozitivului hotărârii judecătorești din 11 septembrie 2020.

În opinia instanței de recurs, faptul că în textul scrisorii de expediere a actului

judecătoresc cu nr. de ieșire 13560-13561 a fost indicat că se expediază spre

cunoștință „copia încheierii din 27 mai 2019” constituie o eroare tehnică. Or,

3

încheierea din 27 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a fost

primită spre examinare cererea de chemare în judecată și s-a stabilit data pentru

ședința de pregătire a dezbaterilor judiciare a fost anterior notificată participanților la

proces prin scrisorile cu nr. de ieșire 9083 și 9083, precum și prin avizele de recepție

a corespondenței DS2035478547AS și DS2035478546AS (f.d. 62-64).

Deopotrivă, Colegiul constată din avizul de recepție a corespondenței

DS8000060567AS că a recepționat la 07 octombrie 2020 copia dispozitivului

hotărârii primei instanțe (f.d. 97).

La 19 octombrie 2020, Anatoli Dovgani a depus apel împotriva hotărârii din 11

septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat

repunerea în termenul de apel și casarea integrală a hotărârii atacate, cu emiterea unei

decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea lui

Anatoli Dovgani cu privire la repunerea în termenul de apelului și în temeiul art. 236

alin. (2) lit. d) din Codul administrativ s-a declarat inadmisibil apelul depus de către

Anatoli Dovgani împotriva hotărârii din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, din motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232

alin. (1) din Codul administrativ (f.d. 161-165).

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 05 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu

normele de drept procedural.

În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de

la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.

Potrivit articolului 236 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

În corespundere cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ apelul se

declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 232 alin. (1).

Prin prisma art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile art. 65

alin. (1)-(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în

termenul de prezentare a motivării apelului.

Articolul 65 din Codul administrativ prevede la alin. (1) că dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului.

Instanța de recurs învederează că termenul de procedură instituit de legiuitor

pentru demararea căii de atac în ordine de apel în contenciosul administrativ este

prevăzut de o normă imperativă – art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, prin

prisma căreia începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat

doar de un singur eveniment – pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii

4

judecătorești participanților la proces nu influențează data de când începe să curgă

termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de

apelul.

Din această ipoteză rezultă că participanții la proces, care nu au participat la

pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați în soarta soluționării litigiului în

care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ, manifestând comportament

de bună-credință față de drepturile și obligațiile sale procedurale.

La capitolul dat Colegiul consideră relevant că Anatoli Dovgani trebuia să facă

uz de toate drepturile sale procedurale pentru a lua cunoștință despre rezultatele

ședințelor de judecată și drept consecință de hotărârea judecătorească pronunțată

asupra fondului litigiului.

Mai mult ca atât, Colegiul observă faptul că, la 14 septembrie 2020, Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat lui Anatoli Dovgani pentru notificare copia

dispozitivului hotărârii din 11 septembrie 2020 la adresa de corespondență indicată

în cererea de chemare în judecată (f.d. 96), care a fost recepționată de către acesta la

07 octombrie 2020 (f.d. 97).

Astfel, instanța de recurs observă că lui Anatoli Dovgani i-a fost notifică copia

dispozitivului hotărârii primei instanțe în interiorul termenului legal, astfel încât

acesta putea face real uz de dreptul său procedural de a depune apel nemotivat

împotriva acestei hotărâri, cu ulterioara depunere a motivării apelului.

Aderent, instanța de recurs învederează că hotărârile judecătorești, pronunțate

de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de

Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real

(pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești

pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10

octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,

hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante

pentru justițiabili.

Astfel, Colegiul nu poate accepta poziția recurentului precum că a fost în

imposibilitate de a ataca în termen cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, deoarece nu cunoștea despre existența acestei hotărâri și nu cunoștea

soluția instanței de judecată. Or, prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul administrativ

coroborat cu art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Anatoli

Dovgani avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă și la un

interval rezonabil de timp să se intereseze prin mijloace eficiente, care este soarta

prezentului litigiu, la ce etapa se află examinarea lui, dacă a fost sau nu pronunțată

hotărârea și care este soluția pronunțată prin această hotărâre.

Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de

protejarea a dreptului lui Anatoli Dovgani de acces la instanță și declararea în termen

a căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de

sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232 alin. (1)

coroborat cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

5

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în

cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația

părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție.

Conjunctura relevată certifică faptul că, în speță, nu se profilează circumstanțe

care ar justifica omiterea termenului procedural de declarare a apelului. Or,

neparticiparea lui Anatoli Dovgani la pronunțarea dispozitivului hotărârii

judecătorești nu constituie motiv viabil de omitere a termenului procedural de

declarare a apelului.

Ba mai mult ca atât, Colegiul opinează că perioada de timp de 30 de zile de la

momentul pronunțării dispozitivului hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constituie un termen rezonabil și suficient pentru ca Anatoli Dovgani să se fi interesat

de soarta prezentului dosar și pentru a depune apel nemotivat împotriva hotărârii

primei instanțe. Or, legiuitorul a instituit termen imperativ pentru exercitarea căii de

atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea

incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se

modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept

distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar

constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și

respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că

reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru

exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și,

în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați

trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste

termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete

din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

La fel, în cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de

atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a

unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă

îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Relaționând circumstanțele constatate textelor legale precitate, Colegiul

conchide că instanța de apel just a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii lui

Anatoli Dovgani cu privire la repunerea în termenul de apel împotriva hotărârii din

11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Or, apelantul Anatoli

Dovgani nu a indicat în cererea de repunere în termenul de apel niciun motiv, care

ar fi justificat omiterea acestuia din motive ce nu ar depinde de voința sa, limitându-

se doar la expunerea unor argumente generice, care de fapt nu sunt în stare să

6

influențeze situația reală din speță și normele legale imperative.

Toate aceste fapte circumscrise denotă caracterul declarativ al argumentelor lui

Anatoli Dovgani referitor la necesitatea repunerii în termenul de apel depus

împotriva hotărârii din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

precum și lipsa diligenței acestuia.

În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel

întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Anatoli Dovgani împotriva

hotărârii din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase

profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia.

Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Anatoli Dovgani.

Se menține încheierea din 05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în

cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Anatoli

Dovgani împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ, constatarea încălcării drepturilor, obligarea

soluționării cererii și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-04-14
0,97
3r-106/21 — constatarea incalcarii dreptului privind recunoasterea drepturilor incalcate prin raspunsul de refuz si nesolutionarea in termenul legal a cererii si reapararea prejudiciului moral
Dosar nr. 3r-106/21 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (V. Sîrbu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău ( A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) D E C I Z I E 14 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi
CSJ 2024-12-20
0,95
3ra-868/24 — constatarea încalcarii dreptului si repararea prejudiciului moral
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Dovgani Anatoli, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dovgani Anatoli împotriva Ministerului Justiției cu privire l
CSJ 2024-02-28
0,94
3r-309/23 — anularea actelor administrative
Dosarul nr. 3r-309/23 2-22128746-01-3r-31102023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici) DECIZIE 13 martie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Preşedin
CSJ 2024-03-13
0,94
3r-309/23 — anularea actelor administrative
Dosarul nr. 3r-309/23 2-22128746-01-3r-31102023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici) DECIZIE 13 martie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Preşedin
CSJ 2021-06-02
0,94
3r-121/21 — Anularea actelor administrative
Dosarul nr. 3r-121/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. A.Paniş) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Bostan, V.Negru, G.Daşchevici) D E C I Z I E 2 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și
Sursă