2ra-835/21 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-835/21 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-835/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Ocnița (jud. I. Dragulean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

DECIZIE

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Valentina Filipovschi-Curea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina

Filipovschi-Curea împotriva lui Anatolie Lucașciuc cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție,

împotriva deciziei din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Valentina Filipovschi-Curea, a fost admis apelul

declarat de către Anatolie Lucașciuc, a fost casată hotărârea din 08 iulie 2020 a

Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița în partea reparării prejudiciului moral și a fost

emisă în această parte o nouă hotărâre cu privire la respingerea acestei pretenții, iar

în rest hotărârea a fost menținută,

constată:

La 11 iulie 2019 Valentina Filipovschi-Curea a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Anatolie Lucașciuc cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin contravenție.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 30 ianuarie 2019, aproximativ

la orele 03:00, a avut un conflict cu pârâtul, care a conectat muzica la volum mare,

fapt ce o deranja și nu putea să se odihnească împreună cu nepotul său, care locuiește

cu ea.

A menționat că, de la început, pentru a soluționa conflictul pe cale amiabilă,

l-a apelat pe tatăl pârâtului, însă apelul nu a fost preluat de către ultimul.

A susținut că, ulterior, a mers la domiciliul pârâtului, unde la rugămintea sa

de a da muzica la un volum mai mic, a fost numită cu cuvinte urâte.

A afirmat că, revenind la domiciliu, a apelat la poliție, deoarece gălăgia și

sunetul muzicii nu au încetat. Totodată, în acel moment a auzit lovituri puternice în

1

ușa de la intrare, iar când a deschis ușa, l-a văzut pe pârât, care a mai lovit de câteva

ori în ușă, apoi a fugit pe scări.

A relevat că, conform procesului-verbal cu privire la contravenție din 22

februarie 2019, pârâtul a fost recunoscut vinovat în comiterea contravențiilor

prevăzute de art. 104 din Codul contravențional (distrugerea sau deteriorarea

intenționată a bunurilor străine) și art. 357 din Codul contravențional (tulburarea

liniștii), fiind sancționat contravențional cu amendă în sumă de 1350 de lei.

A notat că, pârâtul a depus contestație împotriva procesului-verbal cu privire

la contravenție și deciziei cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale, însă

prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 30 mai 2019 a fost respinsă ca

neîntemeiată.

A declarat că, în urma faptei contravenționale comise de către pârât a fost

deteriorată considerabil ușa de la intrare a apartamentului, în care locuiește, din care

motive este nevoită să o schimbe, iar conform datelor din catalogul de vânzări în

internet, costul unei asemenea uși este de 12240 de lei.

A invocat că, în urma acestui conflict i s-a ridicat tensiunea arterială, a avut

cefalee și a primit tratament, însă retrăiește mult pentru sănătatea nepoțelului. În

urma loviturilor puternice în ușă, a gălăgiei și a sunetului muzicii la volum mare,

nepotul său, XXXX, anul nașterii 2012, a fost stresat, ceea ce i-a provocat probleme

de sănătate și, anume, defecte ale vorbirii, la fel, îi este frică de orice zgomot sau

când îl vede pe pârât.

A comunicat că, pentru tratament a suportat cheltuieli în sumă de 4500,55 de

lei.

A mai comunicat că, pârâtul i-a cauzat și un prejudiciu moral manifestat prin

suferințe fizice și psihice, are dureri acute de cap și retrăiește de starea sănătății a

nepotului, care a fost speriat de către pârât, în urma cărui fapt administrează

medicamente și până în prezent.

A menționat că, a fost nevoită să urmeze cu nepotul un curs de ocupații la

logoped, care mai necesită tratament, însă pârâtul până în prezent refuză să-i

recupereze prejudiciul cauzat.

A solicitat încasarea de la pârât a sumei de 16740,55 de lei, cu titlu de

prejudiciu material și a sumei de 15000 de lei, cu titlu de prejudiciul moral cauzat în

urma comiterii contravenției.

Ulterior, Valentina Filipovschi-Curea a depus cerere de concretizare a

acțiunii, prin care a solicitat încasarea de la pârât a sumei de 4500,55 de lei, cu titlu

de prejudiciu material, compus din cheltuielile pentru tratament și a sumei de 15000

de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 08 iulie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Valentina Filipovschi-Curea și a fost încasată

de la Anatolie Lucașciuc în beneficiul Valentinei Filipovschi-Curea suma de 3000

de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin contravenție. În rest acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost încasată de la Anatolie Lucașciuc în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 100 de lei.

La 28 iulie 2020 Anatolie Lucașciuc a declarat apel nemotivat, iar la 15

octombrie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

2

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu

privire la respingerea acțiunii.

La 31 iulie 2020 Valentina Filipovschi-Curea a declarat apel nemotivat, iar la

15 octombrie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Valentina Filipovschi-Curea, a fost admis apelul declarat de către

Anatolie Lucașciuc, a fost casată hotărârea primei instanțe în partea reparării

prejudiciului moral și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care

pretenția înaintată de către Valentina Filipovschi-Curea cu privire la repararea

prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest a fost menținută hotărârea

primei instanțe.

La 06 aprilie 2021 Valentina Filipovschi-Curea a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârii primei

instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece instanțele judecătorești nu au dat

apreciere corectă probelor prezentate.

A considerat neîntemeiate constatările instanțelor judecătorești precum că, nu

a fost demonstrată legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită a intimatului și

agravarea stării sale de sănătate și ca rezultat suportarea prejudiciului pentru

tratament.

A menționat că, într-adevăr s-a adresat la medicul specialist la 27 martie 2019.

A susținut că, maladia de care suferă se manifestă diferit. La caz, urmările nu

au avut un caracter imediat, dar un caracter cumulativ, care și au provocat creșterea

tensiunii arteriale.

A afirmat că, încercând să reguleze tensiunea cu diferite medicamente pe

parcursul acestui timp, a observat că, starea de sănătate se înrăutățește și deja la 27

martie 2019 s-a adresat la medic.

A considerat că, constatarea instanței de apel precum că, nu a fost confirmat

faptul că, la minorul XXXX au apărut defecte de vorbire este eronată.

A relevat că, minorul Damian Oltean într-adevăr a frecventat logopedul în

perioada anului 2018, motivul fiind nepronunțarea clară a unor sunete. La acel

moment el nu suferea de deficiențe de vorbire, fapt confirmat prin concluzia

medicului din 18 septembrie 2018. Anume acțiunile intimatului din 30 ianuarie 2019

au provocat dereglări de vorbire. Or, conform certificatului anexat la materialele

dosarului, XXXX se află la evidența medicului din luna martie 2019 cu diagnoza

xxxx.

A considerat că, la caz este demonstrat cu certitudine faptul că, prin

comportamentul său dolosiv, Anatolie Lucașciuc a cauzat recurentei prejudiciu

moral.

Prin referința depusă la 19 mai 2021 Anatolie Lucașciuc a solicitat respingerea

recursului.

3

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 23 iunie 2021 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii pretenției

cu privire la repararea prejudiciului moral și menținerea în această parte a hotărârii

primei instanțe, iar în rest menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 22 februarie 2019, în privința

lui Anatolie Lucașciuc a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție,

conform căruia acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor

prevăzute de art. 104 din Codul contravențional, distrugerea sau deteriorarea

intenționată a bunurilor străine, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune și art. 357 din

Codul contravențional, tulburarea liniștii în timpul nopții, de la ora 22 până la ora 7,

inclusiv prin cântare cu voce ridicată, semnalizare acustică, fiindu-i aplicată amendă

în mărime de 1350 de lei.

Din conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție din 22 februarie

2019 rezultă că, la 30 ianuarie 2019, orele 03:00, în or. Ocnița, str. Burebista,57,

Anatolie Lucașciuc a deteriorat intenționat ușa vecinii Valentina Filipovschi-Curea

și a tulburat liniștea în timpul nopții de la orele 22:00-07:00, inclusiv folosirea cu

intensitate a aparatului audiovizual în locuințe.

Ulterior, Anatolie Lucașciuc a contestat în instanța de judecată procesul-

verbal cu privire la contravenție enunțat, însă prin hotărârea din 30 mai 2019 a

Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, contestația depusă de către Anatolie Lucașciuc a

fost respinsă ca neîntemeiată, hotărârea instanței nefiind atacată în instanța ierarhic

superioară (f. d. 6-8).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, care pe parcursul judecării

cauzei a fost concretizată, Valentina Filipovschi-Curea a solicitat încasarea de la

Anatolie Lucașciuc a sumei de 4500,55 de lei, cu titlu de prejudiciu material, compus

din cheltuielile pentru tratament și a sumei de 15000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, încasând de la Anatolie Lucașciuc în

beneficiul Valentinei Filipovschi-Curea suma de 3000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin contravenție și în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100

de lei, în rest respingând acțiunea ca fiind neîntemeiată.

4

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de

către Valentina Filipovschi-Curea și Anatolie Lucașciuc, a ajuns la concluzia

netemeiniciei apelului declarat de către Valentina Filipovschi-Curea și temeiniciei

apelului declarat de către Anatolie Lucașciuc, casând hotărârea primei instanțe în

partea reparării prejudiciului moral și pronunțând în această parte o nouă hotărâre,

prin care a respins pretenția înaintată de către Valentina Filipovschi-Curea cu privire

la repararea prejudiciului moral ca neîntemeiată, iar în rest menținând hotărârea

primei instanțe.

Conform art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, dacă prin contravenție a

fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice

pretențiile civile în procedură civilă. Persoana al cărei drept sau interes legitim a fost

lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune civilă depusă conform legislației

procedurale civile. Această persoană are în special dreptul la repararea prejudiciului

patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin contravenție.

Conform art. 14 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019), persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a

prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana

lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea

dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv),

precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019) prevede

că, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat

prin acțiune sau omisiune.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că, prin prejudiciu se înțelege rezultatele dăunătoare, de

natură patrimonială, consecințe ale încălcării drepturilor și intereselor legitime ale

unei persoane. Respectiv, prejudiciul este cel mai important element al răspunderii

civile, fiind o condiție esențială și necesară a acesteia, de sine stătătoare. Un

prejudiciu este cert atunci când existența lui este sigură, neîndoielnică și, totodată,

poate fi stabilită întinderea sa în prezent.

În conținutul prejudiciului efectiv sunt incluse: cheltuielile pe care o persoană

lezată într-un drept le-a suportat real la momentul intentării acțiunii sau care urmează

să fie suportate la restabilirea dreptului încălcat, adică cheltuielile suplimentare.

Instanța de recurs va nota că, pentru a putea da naștere răspunderii

patrimoniale, prejudiciul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să

fie efectiv, să fie real și cert și să fie cauzat direct în patrimoniul reclamantului.

În speță, recurenta Valentina Filipovschi-Curea nu a prezentat probe

pertinente și veridice, care ar confirma faptele invocate în cererea de chemare în

judecată și, anume, precum că, în urma conflictului din 30 ianuarie 2019 i s-a ridicat

tensiunea arterială, a avut cefalee și a primit tratament, iar nepotul său, XXXX, care

locuiește cu ea, a fost stresat, ceea ce i-a provocat probleme de sănătate - defecte ale

vorbirii.

5

Or, recurenta nu a demonstrat legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită a lui

Anatolie Lucașciuc din 30 ianuarie 2019 și prejudiciul material cauzat sub formă de

tratament în valoare de 4500,55 de lei, suportat de către ea și nepotul său în luna

martie a aceluiași an.

La caz, recurenta Valentina Filipovchi-Curea, în sarcina căreia revine

probarea prejudiciului material solicitat, urma să probeze că, starea sănătății s-a

înrăutățit nemijlocit ca rezultat al acțiunilor lui Anatolie Lucașciuc.

Actele cauzei denotă faptul că, recurenta s-a adresat la medic abia pe 22 martie

2019, deși fapta a avut loc la 30 ianuarie 2019, însă în perioada ianuarie-martie

aceasta ar fi putut suferi și alte evenimente, care ar fi putut negativ să influențeze

asupra sănătății ei.

Mai mult ca atât, conform certificatului nr. 200 din 01 septembrie 2020,

eliberat de către IMPS Centrul de sănătate Ocnița, Valentina Filipovschi-Curea se

află la evidența medicului de familie din 27 aprilie 2017 cu diagnoza - hipertensiune

arterială de gardul II, risc adițional înalt, diabet zaharat tip II, boală cardiovasculară

(f. d. 134).

Totodată, conform certificatului nr. 201 din 01 septembrie 2020, eliberat de

către IMSP Centrul de sănătate Ocnița, după datele din fișa medicală, la 27 martie

2019 XXXX a fost consultat, ca rezultat fiind pusă diagnoza - xxxx (f. d. 135).

Conform confirmării nr. 127 din 26 august 2020, eliberată de către Direcția

de învățământ Ocnița, copilul XXXX a beneficiat de asistență logopedică în

perioada 17 septembrie 2018 - 31 decembrie 2018, fiind petrecute 17 ședințe. În

perioada 14 ianuarie - 18 februarie 2019 copilul din nou a fost asistat de ajutorul

logopedului privind dezvoltarea respirației verbale (f. d. 136).

Astfel, din înscrisurile prezentate nu s-a confirmat faptul că, nepotul XXXX a

fost stresat și au apărut defecte de vorbire după cazul din 30 ianuarie 2019, deoarece

problemele legate de vorbire au apărut în perioada anului 2018.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele

judecătorești temeinic și legal au respins pretenția recurentei cu privire la repararea

prejudiciului material, iar aceasta nu a invocat în recurs nici un argument, ce ar

răsturna concluzia instanțelor judecătorești.

În același timp, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel greșit a respins pretenția

recurentei cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție.

Conform art. 387 alin. (1) din Codul contravențional, victimă este persoana

fizică sau persoana juridică căreia, prin contravenție, i-au fost cauzate prejudicii

morale, fizice sau materiale.

Iar conform art. 383 alin. (2) din Codul contravențional, victima,

reprezentantul ei, martorul, specialistul, expertul, interpretul, traducătorul,

apărătorul (avocatul) au dreptul la repararea prejudiciului și a cheltuielilor suportate

în procesul contravențional în ordinea procedurii civile, cu excepția cazurilor când

nu există divergențe asupra întinderii acestora.

6

În speță, instanța de recurs va remarca și jurisprudența CtEDO și, anume,

cazul Ziliberberg contra Moldovei (hotărârea din 01 februarie 2005), unde Curtea a

reiterat că, în principiu, caracterul general al Codului contravențional și scopul

pedepselor, care este atât de a pedepsi, cât și de a preveni, sunt suficiente pentru a

arăta că, în sensul articolului 6 al Convenției, reclamantul a fost acuzat de o abatere

penală (a se vedea Lauko versus Slovakia, hotărârea din 02 septembrie 1998, Reports

1998-VI, §58).

Prin urmare, contravenția administrativă este definită prin natura sa ca una

penală, or, ca și infracțiunea, constituie fapta săvârșită cu vinovăție, însă cu un

pericol social mai redus, care, la fel, este prevăzută și sancționată prin lege.

Astfel fiind, la caz au relevanță și prevederile art. 219 alin. (2) pct. 4) din

Codul de procedură penală, care direct indică că, persoanele fizice și juridice cărora

le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot

înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin repararea prejudiciului moral sau,

după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

Pentru considerentele expuse, se constată neîntemeiată reținerea instanței de

apel, cu referire la art. 1422 alin. (1) și (2) și 1423 alin. (1) din Codul civil (în redacția

până la 01 martie 2019), precum că, pe parcursul examinării cauzei nu s-a

demonstrat ce fel de suferințe i-au fost aduse Valentinei Filipovschi-Curea în urma

conflictului apărut între ea și Anatolie Lucașciuc și a întocmirii procesului-verbal cu

privire la contravenție în privința acestuia.

Ca urmare, în funcție de cele constatate și reieșind din specificul acțiunii,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că, prima instanță temeinic și legal a încasat de la Anatolie

Lucașciuc în beneficiul Valentinei Filipovschi-Curea suma de 3000 de lei, cu titlu

de prejudiciu moral, sumă care este una rezonabilă, proporțională în raport cu

criteriile stabilite la caz și corespunde circumstanțelor cauzei.

Or, la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se respecte

criteriul echității, care presupune că, despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie

să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure

efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie menținut

echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel în partea respingerii pretenției cu

privire la repararea prejudiciului moral și de a menține în această parte hotărârea

primei instanțe, iar în rest de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Valentina Filipovschi-Curea.

7

Se casează decizia din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina Filipovschi-Curea

împotriva lui Anatolie Lucașciuc cu privire la repararea prejudiciului material și

moral cauzat prin contravenție în partea respingerii pretenției cu privire la repararea

prejudiciului moral și se menține în această parte hotărârea din 08 iulie 2020 a

Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița.

În rest decizia din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 08

iulie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

8