2ra-1064/21 — demolarea constructiei neautorizate

2ra-1064/21 — demolarea constructiei neautorizate (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1064/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (jud. M. Sajin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Leonid Bolbocean, reprezentat de către avocatul Dmitrii Gubceac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria

orașului Costești, raionul Rîșcani împotriva lui Leonid Bolbocean, intervenienți

accesorii Larisa Bolbocean, Mihai Bolbocean, Nicolai Temciuc, Agenția de

Supraveghere Tehnică, Direcția Situații Excepționale Rîșcani, arhitectul-șef al

raionului Rîșcani, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Departamentul

cadastru cu privire la demolarea construcției neautorizate și la cererea

reconvențională depusă de către Leonid Bolbocean împotriva Primăriei orașului

Costești, raionul Rîșcani cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil și obligarea semnării procesului-verbal cu privire la recepția finală a

construcției,

împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Leonid Bolbocean și a fost menținută hotărârea din

20 noiembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani în partea în care a fost

admisă acțiunea depusă de către Primăria orașului Costești, raionul Rîșcani,

constată:

La 21 aprilie 2016 Primăria or. Costești, r-nul Rîșcani a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Leonid Bolbocean cu privire la obligarea

demolării anexei construită neautorizat.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, Leonid Bolbocean, fiind

proprietar al apartamentului nr. 2 din blocul locativ cu două nivele de pe str. xxxx,

cu suprafața totală de 66,8 m2, a construit o anexă la apartamentul menționat, pe care

o exploatează din anul 2009, fără a avea certificat de urbanism, autorizație de

construire, titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren, acordul

1

gestionarului, vecinilor sau coproprietarilor autentificat notarial, avizul autorului de

proiect.

A menționat că, prin acțiunile sale, pârâtul a încălcat prevederile art. 18 și 22

lit. b) din Legea nr. 721-XII din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții.

A susținut că, prin acțiunile sale, pârâtul a încălcat și drepturile vecinului

Nicolai Temciuc, locuitorul apartamentului nr. 1 din același bloc locativ, deoarece

anexa construită împiedică pătrunderea luminii solare în apartamentul acestuia, iar

apa ce se scurge de pe acoperiș se acumulează pe pereții apartamentului acestuia.

A afirmat că, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 01 noiembrie 2012

pârâtul Leonid Bolbocean a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art. 179 din Codul contravențional, fiindu-i aplicată sancțiune

contravențională sub formă de amendă în mărime de 100 unități convenționale, cu

demolarea anexei neautorizate.

A relevat că, prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2012 a fost

admis recursul declarat de către Leonid Bolbocean și a fost dispusă înlăturarea

demolării anexei neautorizate, iar în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

A declarat că, ulterior, pârâtul nu s-a oprit să se extindă, or, până la depunerea

prezentei cereri s-a mai extins cu 38,7 m2.

A solicitat obligarea pârâtului de a demola anexa construită neautorizat la

apartamentul nr. xxxx, cu suprafața de 38,7 m2 și de a nu îngrădi pe viitor dreptul de

folosință a terenului de lângă acest apartament.

La 08 noiembrie 2016 Leonid Bolbocean a depus cerere reconvențională

împotriva Primăriei or. Costești, r-nul Rîșcani cu privire la obligarea semnării

procesului-verbal cu privire la recepția finală a construcției și recunoașterea

dreptului de proprietate asupra anexei.

În motivarea acțiunii reconvenționale pârâtul a indicat că, este proprietarul

apartamentului nr. xxxx, în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-

primire a locuinței în proprietate privată nr. 340 din 22 februarie 1994.

A menționat că, de fapt, s-a instalat, a posedat și a folosit apartamentul enunțat

încă din anul 1978.

A susținut că, a investit mijloace bănești pentru îmbunătățirea condițiilor de

trai, astfel, a reconstruit apartamentul nr. 2, fapt confirmat prin materialele cauzei

anexate de către Primăria or. Costești, precum și prin declarațiile martorilor.

A afirmat că, întru executarea dorinței de a îmbunătăți condițiile de trai, a

mărit suprafața locativă a apartamentului de la 38,4 m2 până la 53,8 m2 și suprafața

totală a încăperii, la fel, a fost mărită de la 66,8 m2 până la 108,1 m2.

A relevat că, odată cu finisarea reconstrucției apartamentului, a continuat să

posede și să folosească bunul reconstruit fără să aibă careva pretenții din partea

terțelor persoane, vecinilor, instituțiilor și/sau organizațiilor statale.

A notat că, aproximativ în anul 2011, a fost pedepsit pentru faptul că, a

construit construcția fără autorizație și exploatează această construcție ca locuință,

fără recepție.

A subliniat că, pe parcurs a apărut necesitatea recepționării construcției, fapt

care l-a determinat să solicite efectuarea expertizei tehnice a anexei. Conform

2

concluziei specialiștilor în domeniu, starea anexelor edificate prin extindere la blocul

locativ de pe str. xxxx este satisfăcătoare. La fel, construcția anexei nu a afectat

capacitatea portantă și siguranța în exploatare a casei de locuit, recomandând

prezentarea documentației pentru darea în exploatare a anexei reconstruite.

A declarat că, ținând cont de recomandările specialiștilor, la 26 februarie 2016

s-a adresat la primărie cu o cerere, prin care a solicitat eliberarea procesului-verbal

de recepție finală, iar ca rezultat al examinării cererii depuse, primăria l-a informat

că, recepția finală a fost amânată, însă pentru care perioadă de timp a fost amânată

și din care motive, nu este clar, mai mult că, în raportul de expertiză tehnică a fost

menționat că, reconstrucția s-a efectuat în lipsa autorizației, certificatului de

urbanism, proiectului.

A invocat că, pentru lipsa documentației solicitate a fost sancționat, iar legea

prevede că, pentru una și aceeași acțiune persoana nu poate fi pedepsită de două sau

mai multe ori, în esență, demolarea construcției anexă la apartament tot este o

sancțiune, care nu poate fi aplicată față de el.

A mai invocat că, fiind pe rol în Judecătoriei Rîșcani cererea depusă de către

Primăria or. Costești împotriva sa cu privire la demolarea construcției neautorizate,

repetat s-a adresat la primărie cu o cerere, prin care a solicitat semnarea procesului-

verbal de recepție finală, iar ulterior, a fost repetat informat că, recepția a fost

amânată, solicitând prezentarea actelor, cum ar fi: certificat de urbanism, autorizație

de construire, carte tehnică, etc.

A remarcat că, este în imposibilitate de a prezenta documentele enunțate,

deoarece eliberarea lor este imposibilă, or, construcția există deja în natură și nu este

necesară întocmirea actelor la moment, astfel, prin decizia luată de către Primăria

or. Costești nu se urmărește altceva decât lezarea dreptului său de proprietate, drept

recunoscut și garantat de către stat prin prisma art. 46 din Constituție.

A menționat că, proprietar al terenului, unde s-a extins, este administrația

publică locală, dar acest teren este destinat terenului aferent casei de locuit de pe

str.xxxx și ca urmare poate constata că, având în proprietate apartamentul nr. 2, cu

suprafața de 66,8 m2, tot este coproprietar al terenului aferent blocului locativ.

A susținut că, anexa la apartamentul nr. 2 este construită pe o suprafață de

teren mai mică de 1/2 și asta rezultă din suprafața totală a apartamentului, care inițial

a fost de 66,8 m2, iar la moment constituie 108,1 m2.

A solicitat obligarea Primăriei or. Costești, r-nul Rîșcani de a semna procesul-

verbal de recepție finală și recunoașterea dreptului său de proprietate asupra

construcției - anexă cu suprafața de 41,3 m. p. la apartamentul nr. xxxx.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani,

au fost respinse acțiunea depusă de către Primăria or. Costești, r-nul Rîșcani și

acțiunea reconvențională depusă de către Leonid Bolbocean ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, au fost admise apelurile

declarate de către Primăria or. Costești, r-nul Rîșcani și Leonid Bolbocean,

reprezentat de către avocatul Dmitri Gubceac, a fost casată hotărârea primei instanțe

și a fost restituită cauza spre rejudecare în primă instanță, în alt complet de judecată.

3

Prin încheierea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, au

fost atrași în proces Larisa Bolbocean și Mihail Bolbocean în calitate de intervenienți

accesorii.

Prin încheierea din 04 iunie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, au

fost atrași în proces Nicolai Temciuc, Agenția de Supraveghere Tehnică, Direcția

Situații Excepționale Rîșcani, arhitectul-șef al raionului Rîșcani și IP „Agenția

Servicii Publice”, Departamentul Cadastru în calitate de intervenienți accesorii.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani,

a fost admisă acțiunea depusă de către Primăria or. Costești, r-nul Rîșcani și a fost

obligat Leonid Bolbocean să efectueze din cont propriu demolarea anexei construite

neautorizat al apartamentului nr. XXXX, cu suprafața de 38,7 m. p. și să nu

îngrădească dreptul de folosință pe viitor a terenului cu suprafața de 38,7 m. p. A

fost respinsă acțiunea reconvențională depusă de către Leonid Bolbocean ca fiind

neîntemeiată. A fost încasată de la Leonid Bolbocean în beneficiul statului taxa de

stat în mărime de 100 de lei.

La 17 decembrie 2019 Leonid Bolbocean, reprezentat de către avocatul

Dmitrii Gubceac, a declarat apel nemotivat, iar la 26 februarie 2020 a declarat apel

motivat împotriva hotărârii primei instanței, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea acțiunii inițiale și admiterea acțiunii reconvenționale.

Prin decizia din 28 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Leonid Bolbocean, reprezentat de către avocatul Dmitrii Gubceac,

a fost casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii acțiunii depuse de către

Primăria or. Costești, r-nul Rîșcani și a fost emisă în această parte o hotărâre nouă,

prin care acțiunea depusă de către Primăria or. Costești a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Prin decizia din 04 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Primăria or. Costești, r-nul Rîșcani, reprezentată de către

avocatul Angela Procopciuc, a fost casată decizia instanței de apel în partea în care

a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere

a acțiunii depuse de către Primăria or. Costești și a fost trimisă cauza, în partea

casată, spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În rest, în partea

în care a fost menținută hotărârea primei instanțe, decizia instanței de apel a fost

menținută.

Prin decizia din 02 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Leonid Bolbocean, reprezentat de către avocatul Dmitrii Gubceac

și a fost menținută hotărârea primei instanțe în partea admiterii acțiunii depuse de

către Primăria or. Costești, r-nul Rîșcani.

Instanța de apel a conchis că, hotărârea primei instanțe în partea respingerii

acțiunii reconvenționale depuse de către Leonid Bolbocean a devenit irevocabilă,

dobândit puterea lucrului judecat, iar în asemenea împrejurări, instanța de apel este

în imposibilitate de a verifica legalitatea hotărârii contestate în partea respectivă.

În ceea ce privește acțiunea depusă de către Primăria orașului Costești, raionul

Rîșcani, instanța de apel a apreciat ca fiind justificată legal soluția primei instanțe cu

4

privire la obligarea lui Leonid Bolbocean de a demola construcția neautorizată

ridicată, în condițiile în care din actele cauzei s-a constatat cu certitudine faptul

ridicării neautorizate a construcției – anexa la apartamentul nr. xxxx, or, conform

circumstanțelor cauzei, s-a constatat incontestabil că, anexa din litigiu a fost

construită pe terenul ce aparține cu drept de proprietate publică unității administrativ

teritoriale – orașul Costești.

În atare circumstanțe, instanța de apel a menționat că, edificarea de către

apelant a unor construcții neautorizate pe terenul administrației publice locale,

aspect stabilit și de către organele abilitate, constituie o ingerință nejustificată în

dreptul de proprietate al orașului Costești, r-nul Rîșcani, care este unul garantat prin

art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 46 alin. (2) din Constituția

RM, art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29 din 05 aprilie 2018 privind delimitarea

proprietății publice și art. 1 alin. (6), 10 alin. (3) și 11 din Legea nr. 523-XIV din 16

iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritorială.

Astfel, reieșind din prevederile normelor legale citate și starea de fapt

constatată, instanța de apel a reținut că, prima instanța corect a constatat că,

construcția anexei la apartamentul nr. xxxx este una ilegală, construită pe teren

străin, în lipsa acordului proprietarului, certificatului de urbanism, autorizației de

construire și lezează drepturile celorlalți proprietari ai blocului locativ, inclusiv ale

părții vătămate din dosarul contravențional, intervenientul accesoriu în prezenta

cauză civilă, Nicolai Temciuc, la petiția cărui a fost intentată cauza contravențională

și aplicată sancțiunea contravenientului Leonid Bolbocean pentru comiterea

contravenției prevăzute de art. 179 din Codul contravențional. Faptul lezării

drepturilor lui Nicolai Temciuc se confirmă și prin cererile ultimului din 30

octombrie 2020 și 05 februarie 2021 (f. d. 92, 148, vol. III), prin care acesta

obiectează în continuare asupra ilegalității construcției din litigiu.

Mai mult, instanța de apel a relevat că, Leonid Bolbocean nu neagă faptul că,

construcția anexei a fost efectuată în lipsa actelor permisive și pe terenul ce aparține

administrației publice locale, fapt ce l-a determinat să se adreseze cu o acțiune

reconvențională împotriva Primăriei orașului Costești cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate asupra bunului imobil și obligarea primarului de a semna

procesul-verbal cu privire la recepția finală a construcției, acțiune care, însă, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată, în partea respectivă existând o hotărâre

judecătorească irevocabilă, care prin prisma art. 123 CPC se bucură de autoritatea

lucrului judecat.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, în speță sunt întrunite temeiurile

legale de obligare a apelantului Leonid Bolbocean de a elibera terenul ocupat abuziv

cu suprafața de 38,7 m. p, din suprafața totală a terenului proprietate publică a

orașului Costești cu suprafața de 0,0332 ha, situat pe str. xxxx.

Totodată, în contextul în care construcția situată pe terenul ocupat abuziv cu

suprafața de 38,7 m. p. din str. xxxx, din suprafața totală a terenului proprietate

publică a orașului Costești de 0,0332 ha, cu nr. cadastral xxxx, sunt neautorizate și,

respectiv, în afara circuitului civil, anume apelantului Leonid Bolbocean îi revine

5

obligația de a demola din cont propriu construcțiile realizate neautorizat, motiv

pentru care instanța de apel a menținut soluția primei instanțe în partea demolării din

cont propriu a anexei construite neautorizat la apartamentul nr. xxxx, cu suprafața

de 38,7 m. p. și să nu îngrădească pe viitor dreptul de folosință a terenului cu

suprafața de 38,7 m. p.

Pe cale de consecință, instanța de apel a relevat că, nu pot fi reținute

argumentele apelantului precum că, prima instanță, la examinarea cauzei, a ignorat

faptul că, Leonid Bolbocean a investit mijloace bănești în vederea îmbunătățirii

condițiilor de trai, după finisarea reconstrucției apartamentului, ce-i aparține cu drept

de proprietate, a posedat, folosit bunul dat fără invocarea cărorva pretenții din partea

terților, iar construcția anexei nu afectează capacitatea portantă și siguranța în

exploatarea casei de locuit din str. xxxx, or, conform art. 1 alin. (1) din Codul civil,

legislația civilă este întemeiată pe recunoașterea egalității participanților la

raporturile reglementate de ea, protecția vieții intime, private și de familie,

recunoașterea inviolabilității proprietății, a libertății contractuale, protecția bunei-

credințe, protecția consumatorului, recunoașterea inadmisibilității imixtiunii în

afacerile private, necesității de realizare liberă a drepturilor civile, de garantare a

restabilirii persoanei în drepturile în care a fost lezată și de apărare a lor de către

organele de jurisdicție competente.

La fel, instanța de apel a reținut că, în cadrul raporturilor juridice civile, părțile

sunt obligate să acționeze cu bună-credință, iar conform art. 11 alin. (1) din Codul

civil, buna-credință este un standard de conduită a unei părți, caracterizată prin

corectitudine, onestitate, deschidere și luarea în cont a intereselor celeilalte părți la

raportul juridic.

Concomitent, în situația în care s-a constatat cu certitudine că, apelantul a

ridicat construcția sus indicată neautorizat, construcția fiind efectuată pe teren străin,

în lipsa acordului proprietarului, certificatului de urbanism, autorizației de construire

și lezează drepturile celorlalți proprietari ai blocului locativ, instanța de apel a

menționat că, nu poate reține că, Leonid Bolbocean a acționat cu bună-credință, or,

actele cauzei denotă contrariul, motiv pentru care instanța de apel a calificat

comportamentul apelantului drept o tentativă de distorsionare a adevărului în

condițiile pretinsei investiții a mijloacelor bănești în vederea îmbunătățiri condițiilor

de trai, lipsind suportul factologic justificativ suficient, ce ar exclude dubiile unui

observator rezonabil vizavi de comportamentul de bună-credință al acestuia la

efectuarea lucrărilor.

Instanța de apel a considerat că, sunt neîntemeiate și argumentele apelantului

precum că, prin admiterea cerinței de demolare a construcției se atestă aplicarea unei

sancțiunii repetate sau duble față de el, or, tragerea la răspundere contravențională

nu exclude răspunderea delictual-civilă a lui Leonid Bolbocean pentru efectuarea

construcției ilegale ce atentează asupra dreptului de proprietate al unității

administrativ teritoriale.

În susținerea poziției respective, instanța de apel a remarcat că, răspunderea

contravențională nu exclude răspunderea civilă, după cum nici răspunderea civilă nu

o exclude pe cea contravențională; cele două forme ale răspunderii juridice pot

6

acționa concomitent, cu alte cuvinte, se pot cumula. Prin urmare, cumulul celor două

forme de răspundere juridică nu încalcă principiul non bis in idem, pentru că, în

realitate, prin aceeași faptă ilicită se încalcă niveluri diferite ale ordinii de drept –

valorii sociale ce fac obiectul protecției diferite prin norme juridice de natură diferită

(contravențională și civilă).

De asemenea, instanța de apel a considerat neîntemeiate și argumentele

apelantului precum că, prin demolarea anexei îi este afectat dreptul de proprietate

garantat la art. 46 din Constituția RM, or, temelia îngrădirilor dreptului de

proprietate se conține la art. 46 alin. (5) din Constituție, conform căruia proprietarul

este obligat la respectarea sarcinilor privind protecția mediului înconjurător și

asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit

legii, revin proprietarului.

La 19 mai 2021 Leonid Bolbocean, reprezentat de către avocatul Dmitrii

Gubceac, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea acțiunii depuse de către Primăria or. Costești ca fiind depusă tardiv și ca

neîntemeiată.

În motivarea acțiunii a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece instanțele judecătorești nu au constatat

și elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și au încălcat și aplicat greșit normele de

drept material și procedural.

A menționat că, în cadrul judecării cauzei în instanța de apel, recurentul a

invocat că, acțiunea a fost depusă de către Primăria or. Costești cu omiterea

termenului de prescripție, însă instanța de apel nu a dat nicio apreciere acestui

argument.

A susținut că, recurentul a prezentat dovezi, ce confirmă că, a investit mijloace

bănești pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, prin reconstruirea apartamentului

nr.xxxx.

A afirmat că, în urma reconstrucției apartamentului în litigiu, suprafața

locativă a acestui s-a mărit de la 38,4 m. p. până la 53,8 m. p. și suprafața totală a

încăperii, la fel, a fost mărită de la 66,8 m. p. până la 108,1 m. p., iar efectuând un

simplu calcul, se observă că, suprafața, pe care este obligat să o demoleze recurentul,

este mai mică decât cea existentă de fapt.

A relevat că, recurentul a fost obligat să nu îngrădească dreptul de folosință

pe viitor a terenului cu suprafața de 38,7 m. p., teren aferent casei de locuit, apartament

situat la etajul I, adică el măcar nici de terenul de lîngă fereastra sa și/sau balconul său

nu se poate folosi.

A considerat că, instanța de apel eronat a aplicat prevederile art. 123 și 254

CPC, deoarece obiectul dedus judecății acum în ordine de recurs este cu totul diferit

de cel care a fost dovedit prin decizia din 04 noiembrie 2020 a Curții Supreme de

Justiție, or, prin decizia respectivă s-a stabilit imposibilitatea obligării primarului de a

semna procesul-verbal de recepție finală și, respectiv, recunoașterea dreptului de

proprietate al lui Leonid Bolbocean asupra construcției cu suprafața de 41 m. p.

7

A notat că, instanțele judecătorești nu au ținut cont de faptul că, după finisarea

reconstrucției apartamentului, ce aparține cu drept de proprietate recurentului, nu au

existat careva pretenții din partea terților persoane, vecinilor, inclusiv din partea lui

Nicolai Temciuc.

A declarat că, anexa la apartamentul nr. xxxx nu creează nimănui nici un

obstacol, iar acțiunea a fost depusă de către Primăria or. Costești, deoarece primarul

se află de mai mult timp în relații ostile cu recurentul. În or. Costești sunt o mulțime

de construcții ca cele ale recurentului, însă pe parcursul a mai bine de 6 ani primăria

nu a acționat pe nimeni în judecată, unicul fiind recurentul.

A invocat că, conform concluziei specialiștilor în domeniu, starea anexelor

edificate prin extindere la blocul locativ de pe str. xxxx este satisfăcătoare. La fel,

construcția anexei nu a afectat capacitatea portantă și siguranța în exploatare a casei

de locuit, recomandând prezentarea documentației pentru darea în exploatare a

anexei reconstruite.

Prin referințele depuse la 14 iunie 2021, 28 iunie 2021 și 29 iunie 2021

Agenția Servicii Publice, Primăria or. Costești și reprezentantul acesteia, avocatul

Angela Procopciuc și Nicolai Temciuc au solicitat respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei contestate la 02 aprilie 2021 (f. d. 183,

vol.III).

Astfel, recursul declarat la 19 mai 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

8

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Leonid Bolbocean,

reprezentat de către avocatul Dmitrii Gubceac, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Leonid Bolbocean, reprezentat de către avocatul Dmitrii Gubceac,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Leonid Bolbocean, reprezentat de către avocatul

Dmitrii Gubceac, ca inadmisibil.

9

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Leonid Bolbocean, reprezentat de către avocatul

Dmitrii Gubceac, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

10