2rac-102/21 — cu privire la incasarea platii pentru locatiunea imobilului, rezilierea contractului de locatiune, incasarea cheltuielilor pentru imbunatatirea bunului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea platii pentru locatiunea imobilului, rezilierea contractului de locatiune, incasarea cheltuielilor pentru imbunatatirea bunului
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2rac-102/21 — cu privire la incasarea platii pentru locatiunea imobilului, rezilierea contractului de locatiune, incasarea cheltuielilor pentru imbunatatirea bunului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2rac-102/21
Prima instanță: Judecătoria Drochia sediul Rîșcani (jud. I. Rabei)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, A. Toderaș)
ÎNCHEIERE
21 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de
Primăria or. Costești r-nul Rîșcani și Societatea cu Răspundere Limitată
„Beloperone”, reprezentată de avocatul Ion Sîrbu
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei or. Costești
r-nul Rîșcani împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Beloperone” cu privire
la încasarea plății pentru locațiunea imobilului
și la acțiunea reconvențională a Societății cu Răspundere Limitată
„Beloperone” împotriva Primăriei or. Costești r-nul Rîșcani cu privire la rezilierea
contractului de locațiune, încasarea cheltuielilor pentru îmbunătățirea bunului și a
cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 5 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată
„Beloperone”, admis apelul declarat de Primăria or. Costești r-nul Rîșcani,
reprezentată de avocatul Nicolae Dodon, casată parțial hotărârea din 30 decembrie
2019 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani și emisă în partea casată o nouă
hotărâre
constată:
La 16 iulie 2013, Primăria or. Costești r-nul Rîșcani a depus cerere de
chemare în judecată împotriva SRL „Beloperone” cu privire la încasarea plății
chiriei pentru folosirea imobilului.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 9 iunie 2008, Primăria
or. Costești, în persoana primarului Dragoș Panțăru și SRL „Beloperone”, în
persoana lui Ruslan Cecan, au încheiat un contract de arendă pe o perioadă de 10
ani a subsolului din casa de deservire amplasată în or. Costești str. Prieteniei, cu
1
suprafața totală de 219,7 m2, urmând ca suprafața imobilului arendată să fie
folosită pentru utilizarea în scop comercial și anume ca SRL „Beloperone” să
deschidă un obiect comercial „Bar-Cafe-Biliard”.
Prețul de arendă a obiectului, conform pct. 5 al contractului încheiat, a
constituit 64 787 de lei anual.
După semnarea contractului, imobilul dat a fost transmis de către primărie în
gestiunea SRL „Beloperone”, care ulterior a deschis obiectul comercial prevăzut de
contract.
A declarat că până în prezent, SRL „Beloperone” nu a achitat primăriei nicio
sumă din cele stabilite în contract, datoria la plata de arendă la moment, conform
calculelor, constituind 352 424,11 de lei, pe care pârâtul refuză benevol să le achite
în contabilitatea primăriei.
Astfel, la nenumăratele adresări de a stinge datoriile la plata de arendă,
SRL „Beloperone” motivează prin faptul că potrivit pct. 5 din contractul încheiat,
investițiile făcute de arendaș urmează a fi scăzute din plata de arendă, la
prezentarea devizului de cheltuieli în contabilitatea primăriei și deoarece pentru
renovarea imobilului aceasta a cheltuit mai mult decât constituie plata de arendă,
astfel că SRL „Beloperone” nu datorează nimic primăriei.
A indicat că investițiile făcute de către arendaș urmează a fi scăzute din plata
de arendă doar la prezentarea de către arendaș a devizului de cheltuieli în
contabilitatea primăriei, cu anexarea tuturor actelor, facturilor fiscale, chitanțelor
bancare care ar confirma integral sumele indicate în devizul de cheltuieli.
Din momentul încheierii contractului și până la data intentării prezentei
acțiuni, SRL „Beloperone” nu a prezentat niciun document bancar, nicio factură
fiscală, care ar confirma suportarea de către aceasta a cheltuielilor pretinse.
A menționat că fără participarea reprezentanților primăriei,
SRL „Beloperone” a efectuat un act de expertiză la Centrul Național de Expertize
Judiciare, la baza căruia au fost puse doar actele prezentate de către pârât, fără a
face anumite cercetări la fața locului, mai mult că nici expertiza nu a demonstrat că
cheltuielile pretinse au fost confirmate prin documente bancare.
De asemenea, din devizul de cheltuieli prezentat de către pârât nu este clar
cine l-a efectuat și dacă specialistul care l-a întocmit dispunea de dreptul de a
întocmi un asemenea aviz.
Prin urmare, Primăria or. Costești r-nul Rîșcani are destule dubii rezonabile
că suma indicată în devizul de cheltuieli este una exagerată și nu corespunde
volumului, cantității și calității lucrărilor efectuate și ajunge la concluzia că
SRL „Beloperone” intenționat a mărit suma cheltuielilor suportate pentru a evita
achitarea față de primărie a plății de arendă, iar refuzul SRL „Beloperone” de a
prezenta în contabilitate documentele financiare, fără facturile fiscale, care ar
confirma suportarea cheltuielilor indicate, confirmă integral suspiciunile primăriei.
Și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 514, 916 Cod civil, Legii
nr. 861-XII din 14 ianuarie 1992 cu privire la arendă, dispozițiilor contractului de
arendă încheiat între părți la 9 iunie 2008, art. 166-167 CPC.
2
A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul SRL „Beloperone” în
beneficiul Primăriei or. Costești, în calitate de plată pentru arenda imobilului
amplasat în or. Costești str. Prieteniei 12, cu suprafața de 219,7 m2, suma de
352 424,11 de lei și a cheltuielilor de judecată în beneficiul statului.
La 12 decembrie 2013, SRL „Beloperone” a depus cerere reconvențională
împotriva Primăriei or. Costești r-nul Rîșcani cu privire la rezilierea contractului de
locațiune și încasarea cheltuielilor pentru îmbunătățirea bunului.
În susținerea acțiunii a invocat că la 9 iunie 2008, a încheiat cu Primăria
or. Costești r-nul Rîșcani un contract de locațiune, prin care ultima i-a transmis în
locațiune un imobil (subsol din casa de deservire) de pe str. Prieteniei or. Rîșcani,
cu suprafața totală de 219,7 m2.
Conform pct. 1 alin. (2) din contractul menționat, termenul locațiunii a fost
stabilit pentru o perioadă de 10 ani, adică de la data încheierii contractului până la
9 iunie 2018.
Potrivit pct. 2 subpct. 5a) al contractului, investițiile care au fost efectuate de
locatar vor fi scăzute din plata chiriei la prezentarea devizului de cheltuieli în
contabilitatea primăriei.
Astfel, pentru a se conforma clauzelor contractuale, SRL „Beloperone” a
prezentat locatorului devizul de cheltuieli în vederea deducerii din contul chiriei a
cheltuielilor în sumă de 701 556,86 de lei.
A indicat că Primăria or. Costești nu și-a onorat obligația care rezultă din
interpretarea clauzei din subpct. 5a) din contractul de locațiune, adică deducerea
investițiilor din contul chiriei, fapt care lezează grav drepturile locatarului.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 513, 514, 602, 666-668,
704, 747, 748, 875, 907 Cod civil și art. 173 alin. (1) lit. b) CPC.
A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, rezilierea contractului de
locațiune a imobilului, încheiat la 9 iunie 2008 între Primăria or. Costești
r-nul Rîșcani și SRL „Beloperone”, încasarea din contul Primăriei or. Costești
r-nul Rîșcani în beneficiul SRL „Beloperone” a sumei de 701 556,86 de lei cu titlu
de cheltuieli pentru reparația imobilului obiect al contractului, respingerea acțiunii
inițiale și încasarea cheltuielilor de judecată din contul Primăriei or. Costești
r-nul Rîșcani.
Prin hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani,
a fost admisă integral acțiunea inițială și admisă parțial acțiunea reconvențională.
A fost încasată din contul SRL „Beloperone” în beneficiul Primăriei
or. Costești r-nul Rîșcani suma de 647 870 de lei în calitate de plată a chiriei ce
reiese din contractul de locațiune încheiat între părți la 9 august 2008 și suma de
10 572, 72 de lei cu titlu de cheltuieli de achitare a taxei de stat.
A fost încasată din contul SRL „Beloperone” în beneficiul statului suma de
8 863,38 de lei cu titlu de taxă de stat.
A fost încasată din contul Primăriei or. Costești sediul Rîșcani în beneficiul
SRL „Beloperone” suma de 440 659 de lei cu titlu de cheltuieli suportate la
3
îmbunătățirea bunului imobil din or. Costești, str. Prieteniei 12, ce reiese din
contractul de locațiune încheiat între părți la data de 9 august 2008.
În rest, pretenția SRL „Beloperone” împotriva Primăriei or. Costești
r-nul Rîșcani cu privire la rezilierea contractului de locațiune a imobilului din
or. Costești str. Prieteniei 12, încheiat între părți la 9 august 2008, a fost respinsă ca
neîntemeiată.
A fost încasată din contul Primăriei or. Costești r-nul Rîșcani în beneficiul
statului suma de 13 219,77 de lei în calitate de taxă de stat.
Întru argumentarea soluției enunțate, prima instanță a reținut că potrivit
materialelor cauzei și declarațiilor părților la proces, pentru perioada 9 iunie 2008 –
9 iunie 2018, restanța la plata chiriei a subsolului casei de deservire, amplasată în
or. Costești str. Prieteniei 12, cu suprafața totală de 219,7 m2, a constituit suma de
647 870 de lei, motiv pentru care a fost constatată temeinicia acțiunii.
Pe de altă parte, a constatat prima instanță că potrivit raportului de expertiză
nr. 720-722, 806-808 din 8 aprilie 2019, costul total al investițiilor efectuate de
către SRL „Beloperone” la bunul imobil obiect al contractului, a constituit suma de
440 659 de lei.
Astfel, instanța de judecată a conchis că SRL „Beloperone”, pe parcursul
posesiunii și folosinței bunului imobil în baza contractului de locațiune, din anul
2008 și până în anul 2018, valoare bunului imobil obiect al contractului a sporit în
mărime de 440 659 de lei, investițiile fiind efectuate de către SRL „Beloperone”.
Totodată, prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei pretenției
SRL „Beloperone” cu privire la rezilierea contractului de locațiune, aceasta fiind
caducă, or termenul contractului de locațiune a expirat la 9 iunie 2018, nefiind
prelungit de către părți.
Prin decizia din 5 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins
apelul declarat de către SRL „Beloperone”, admis apelul declarat de Primăria
or. Costești r-nul Rîșcani, reprezentată de avocatul Nicolae Dodon, casată parțial
hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, în partea
încasării din contul Primăriei or. Costești r-nul Rîșcani în beneficiul statului a taxei
de stat în mărime de 13 219,77 de lei și emisă în această parte o nouă hotărâre, prin
care pretenția în cauză a fost respinsă ca nefondată.
În rest, hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul
Rîșcani a fost menținută.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a statuat ca fiind eronată aprecierea
primei instanțe în partea ce ține de încasarea taxei de stat din contul Primăriei
or. Costești în sumă de 13 219,77 lei, or, potrivit art. 4 alin. (1) pct. 13 din Legea
taxei de stat și art. 85 alim. (1) lit. i) CPC, aceasta este scutită de drept de la
achitarea taxei de stat.
La 27 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Primăria or. Costești
r-nul Rîșcani a declarat recurs împotriva deciziei din 5 noiembrie 2020 a Curții de
Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei recurate, în
partea admiterii parțiale a acțiunii reconvenționale, prin care a fost încasată din
4
contul Primăriei Costești r-nul Rîșcani în beneficiul SRL „Beloperone” suma de
440 659 de lei, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere
integrală a acțiunii reconvenționale ca fiind nefondată.
În susținerea recursului, a invocat că SRL „Beloperone” nu a probat pe
parcursul examinării cauzei prin facturi, documente contabile, proiectul lucrărilor,
actele societății autorizate pentru efectuarea lucrărilor, precum și alte acte ce atestă
efectuarea de locațiune a imobilului din 9 iunie 2008.
A punctat că mențiunile primei instanțe prin care au fost reținute în calitate
de probă afirmațiile primarului or. Costești privind efectuarea reparației sunt în
contradicție cu prevederile art. 321 alin. (1) Cod civil (în redacția de după 1 martie
2019), astfel aplicând eronat normele de drept material.
La 10 februarie 2021, SRL „Beloperone”, reprezentată de Ion Sîrbu a
declarat recurs împotriva deciziei din 5 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, casarea
parțială a hotărârii din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, în
partea admiterii acțiunii inițiale și respingerii parțiale a cererii reconvenționale,
restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În argumentarea recursului a indicat că instanța de apel, în virtutea
caracterului devolutiv al apelului, precum și a funcției de control și corectare atât a
aspectului legal, cât și a temeiniciei hotărârii primei instanțe, nu a elucidat
circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei care impun o altă
soluție, fapt ce denotă o contradicție între acestea și dispozitivul deciziei
judecătorești contestate.
În aceeași ordine de idei, a enunțat că decizia supusă recursului nu întrunește
cerințele legale enunțată și nu conține o motivare deplină, coerentă, clară, precisă și
certă, fiind contrară situației de fapt constatate din cercetarea probelor și normelor
de drept aplicabile.
Totodată, a menționat că nici prima instanță, nici instanța de apel nu au ținut
cont de faptele care atestă că, fiind prezentat devizul de cheltuieli Primăriei
or. Costești r-nul Rîșcani, ultima nu a obiectat în privința acestor cheltuieli de
îmbunătățire a bunului închiriat, incluse în devizul menționat, faptul fiind împlinit
și fiind necesară executarea obligației de excludere a sumei indicate în devizul de
cheltuieli din plata pentru arendă conform contractului.
Mai mult, de către instanțele ierarhic inferioare eronat a fost constatat că
îmbunătățirile aduse de facto de către SRL „Beloperone” bunului închiriat au
constituit suma de 440 659 de lei, acceptând raportul de expertiză nr. 720-722,
806-808 din 8 aprilie 2019 ca probă concludentă în confirmarea sumei investite în
imobil de către SRL „Beloperone”.
Or, expertiza a fost efectuată la data de 8 aprilie 2019, peste un timp excesiv
de mare de la efectuarea îmbunătățirilor menționate, astfel atât materialele utilizate
pentru aceasta, cât și aspectul exterior al materialelor a degradat substanțial,
micșorând considerabil costul/valoarea reală și influențând în mod direct
rezultatele expertizei în detrimentul SRL „Beloperone”.
5
De asemenea, a invocat și faptul că nici SRL „Beloperone”, nici
reprezentatul acesteia, Ion Sîrbu nu au fost înștiințați despre locul, data și ora
ședinței de judecată, potrivit prevederilor legale.
Astfel, ședința de judecată din data de 5 noiembrie 2020 a avut loc în lipsa
apelantului SRL „Beloperone” și a reprezentantului acestuia, fiind privați de
posibilitatea de a fi prezenți în examinarea propriei cauze.
La 2 martie 2021, în adresa părților a fost expediată copia recursului declarat
de Primăria or. Costești r-nul Rîșcani și copia recursului declarat de
SRL „Beloperone”, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului (f. d. 96 vol. II), fiind recepționată de către
Primăria or. Costești r-nul Rîșcani și SRL „Beloperone” la 5 martie 2021, ceea ce
se atestă prin avizele de recepție anexate la materialele dosarului (f. d. 98-99,
vol. II).
La 17 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Primăria or. Costești
r-nul Rîșcani a depus referință la recursul declarat de SRL „Beloperone”, solicitând
declararea inadmisibilității acestuia.
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care
SRL „Beloperone” să-și expună poziția față de temeiurile recursului declarat de
Primăria or. Costești r-nul Rîșcani.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 14 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire (f. d. 67, vol. II), fiind recepționată de către Primăria or. Costești
r-nul Rîșcani, SRL „Beloperone” și reprezentul acesteia, Ion Sîrbu la 17 decembrie
2020, potrivit avizelor de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 68-70, vol. II).
Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au
declarat recursul la 27 ianuarie 2021 și, respectiv, la 10 februarie 2021 în termenul
legal.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de Primăria or. Costești r-nul
Rîșcani și SRL „Beloperone”, reprezentată de avocatul Ion Sîrbu, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
6
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Primăria
or. Costești r-nul Rîșcani și SRL „Beloperone”, reprezentată de avocatul Ion Sîrbu,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC,
deoarece recursurile declarate se referă la dezacordul recurenților cu soluția
pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Pe de altă parte, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că nu constituie temei de a
declara admisibil recursul SRL „Beloperone”, reprezentată de avocatul Ion Sîrbu
nici argumentul precum că examinarea apelului a avut loc în lipsa reprezentantului
sociețății, fără citație legală.
În conformitate cu art. 102 alin. (41) CPC, participanții la proces înștiințați în
mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură
la o dată ulterioară.
La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție notează că SRL „Beloperone” a fost înștiințată despre
ședința de judecată din 9 iulie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la
materialele cauzei (f. d. 40, vol. II).
Drept urmare, având în vedere prevederile art. 102 alin. (41) CPC,
SRL „Beloperone” nu mai poate invoca necitarea, fiind cert că aceasta a fost
înștiințată în mod legal despre prima ședință de judecată din 9 iulie 2020.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
7
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în
materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța
de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursurile declarate nu
rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile
declarate de Primăria or. Costești r-nul Rîșcani și SRL „Beloperone”, reprezentată
de Ion Sîrbu urmează a fi considerate ca inadmisibile.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Primăria or. Costești r-nul
Rîșcani și Societatea cu Răspundere Limitată „Beloperone”, reprezentată de
avocatul Ion Sîrbu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
8