2ra-1034/21 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

Dosarul nr. 2ra-1034/21

Prima instanță, Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender (jud: A. Pleșca)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, P. Pruteanu, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gușovschi

Sergiu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gușovschi Sergiu

împotriva notarului public Antohi Veronica cu privire la prelungirea termenului

acceptării succesiunii,

împotriva deciziei din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Gușovschi Sergiu și s-a menținut hotărârea din

16 februarie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender,

c o n s t a t ă:

La 23 octombrie 2017 Gușovschi Sergiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva notarului public Antohi Veronica cu privire la constatarea faptului

acceptării succesiunii și prelungirea termenului acceptării succesiunii.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 15 aprilie 2015 s-a adresat cu

cerere notarului public Antohi Veronica, (situată în r-nul Anenii Noi, com. Varnița),

solicitând în temeiul art. 1500 alin. (3) lit. b) din Codul civil, eliberarea certificatului

de moștenitor legal al averii succesorale rămase după moartea mătușii sale, sora

tatălui său, Naboca Olga, decedată la 16 octombrie 2014, în casa în care s-a născut,

amplasată în XXXXX.

Totodată, reclamantul a menționat că la 15 aprilie 2015 s-a adresat Primăriei

com. Varnița, r-nul Anenii Noi și ÎS „CRIS Registru”, care, deși au identificat

legătura de rudenie cu defuncta, totuși, au refuzat eliberarea certificatului cu privire la

rudenia lui cu Naboca Olga din motiv că nu s-a constatat acest fapt.

1

Cu trimitere la dispozițiile art. 1516 și 1519 din Codul civil, Gușovschi Sergiu

a solicitat constatarea faptului acceptării succesiunii și prelungirea termenului de

acceptare a succesiunii rămase după decesul mătușii Naboca Olga, decedată la 16

octombrie 2014.

La 05 decembrie 2017 Gușovschi Sergiu a depus cerere, prin care a renunțat la

capătul de cerere privind constatarea faptului acceptării succesiunii (f.d. 14).

Prin hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender,

acțiunea depusă de Gușovschi Sergiu a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 16 martie 2018, Gușovschi Sergiu a depus cerere de apel, iar, la 13

noiembrie 2020 a prezentat supliment la cererea de apel, solicitând admiterea apelului,

casarea integrală a hotărârii din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul

Bender, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin decizia din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Gușovschi Sergiu și s-a menținut hotărârea din 16 februarie 2018 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin răspunsul nr. 04/598

din 15 mai 2015 Ministerul Justiției a explicat lui Gușovschi Sergiu că setul de acte

prezentate notarului public Antohi Veronica, la data de depunerii declarației de

acceptare a succesiunii rămase după decesul Olgăi Naboca, a fost incomplet.

Totodată, notarul a informat reclamantul ce acte urmează să fie prezentate și care este

procedura de deschidere a dosarului succesoral. Având în vedere că actul care

confirmă ultimul domiciliu al defunctei nu a fost prezentat notarului, ultimul a fost în

imposibilitate să verifice informația dată întru respectarea competenței speciale la

deschiderea procedurii succesorale. Mai mult ca atât, Gușovschi Sergiu nu a prezentat

probe incontestabile, prin care să se confirme faptul că notarul public Antohi Veronica

a refuzat acestuia eliberarea certificatului de moștenitor.

Instanța de apel a subliniat că Gușovschi Sergiu urmează să finiseze procedura

de acceptare a moștenirii, fapt ce se confirmă și prin răspunsul Ministerului Justiției

nr. 04/598 din 15 mai 2015. La fel, la materialele cauzei nu se atestă nici dovezi că

Gușovschi Sergiu din motive justificative a depășit termenul legal de acceptare a

succesiunii.

Totodată, instanța de apel a reținut că Gușovschi Sergiu deține testament

olograf întocmit de defuncta Naboca Olga, urmând să finiseze procedura notarială

inițiată în acest sens.

La 13 mai 2021 Gușovschi Sergiu a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 09 februarie

2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 16 februarie 2018 a Judecătoriei

Anenii Noi, sediul Bender, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului Gușovschi Sergiu a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial

2

prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea

eronată a normelor de drept material.

A indicat că instanțele de judecată eronat au concluzionat că dânsul nu a

prezentat notarului informația privind ultimul domiciliu al defunctei, deoarece la

cererea adresată notarului a anexat adeverința eliberată de Primăria com. Varnița, r-

nul Anenii Noi, prin care se confirmă faptul că Naboca Olga la data de 16 octombrie

2014 a decedat în casa în care s-a născut situată în XXXXX, la fel, nu a depășit nici

termenul de acceptare a succesiunii.

Instanțele de judecată nu au ținut cont de prevederile art. 1443 din Codul civil,

(în redacția legii până la modificările din 01 martie 2019), care stipulează că, locul

deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu al celui care a lăsat moștenirea, iar dacă

locul nu este cunoscut, locul unde se află bunurile succesorale, condiții respectate de

către el.

Consideră recurentul că atât refuzul notarului, cât și soluțiile instanțelor de

judecată ierarhic inferioare sunt neîntemeiate, deoarece de fapt a acceptat patrimoniul

succesoral rămas după decesul mătușii Naboca Olga, prin intrarea în posesia de fapt a

acestuia, iar la moment riscă să fie evacuat din casa moștenită.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 09 februarie 2021.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost

expediată în adresa lui Gușovschi Sergiu la 09 martie 2021 (f.d. 116), însă nu se atestă

date când a fost recepționată de către acesta.

Astfel, recursul declarat la 13 mai 2021 este în termen.

La 31 mai 2021 în adresa notarului public Antohi Veronica a fost expediată

copia recursului declarat de Gușovschi Sergiu, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 128), însă intimata nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

3

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gușovschi Sergiu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

4

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.

26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Gușovschi Sergiu

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Gușovschi Sergiu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Gușovschi Sergiu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

5