2ra-965/21 — aducerea scuzelor oficiale din numele statului pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale

Dosarul nr. 2ra-965/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. N. Patrașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Malîi, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Procurorul-

șef al Procuraturii municipiului Chișinău, Oleg Afanasii,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin și

Angela Masiutina împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova și a

Procuraturii municipiului Chișinău cu privire la aducerea scuzelor oficiale din numele

statului pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale,

împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Maxim Masiutin și Angela Masiutina, a fost casată hotărârea

din 02 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost pronunțată o hotărâre

nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

constată:

La data de 14 martie 2018, Maxim Masiutin și Angela Masiutina au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova și

Procuraturii mun. Chișinău cu privire la aducerea scuzelor oficiale din numele statului

pentru supunerea neîntemeiată urmăririi penale.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că la 28 decembrie 2015, prin

ordonanța procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău Dumitru Raileanu,

Maxim Masiutin a fost pus sub învinuire în cadrul cauzei penale nr. 2015031666, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal, fiindu-i aplicată

măsura preventivă obligarea de a nu părăsi țara.

La 16 iulie 2015, prin ordonanța procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun.

1

Chișinău Igor Demciucin, Angela Masiutina a fost pusă sub învinuire în cadrul cauzei

penale nr. 2015030488, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) din

Codul penal, fiindu-i aplicată măsura preventivă obligarea de a nu părăsi localitatea.

Ulterior, cauzele penale menționate au fost transmise pentru efectuarea urmăririi

penale de la Procuratura sect. Buiucani la Procuratura mun. Chișinău și prin ordonanța

procurorului Procuraturii mun. Chișinău, Nicu Șendrea din 30 noiembrie 2016, Maxim

Masiutin a fost scos de sub urmărire penală, din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, cu clasarea cauzei penale nr.2015031666. Prin ordonanța procurorului

Procuraturii mun. Chișinău, Victor Cazacu din 20 decembrie 2016, Angela Masiutina a

fost scoasă de sub urmărire penală din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, cu clasarea cauzei penale nr. 2015030488.

Reclamanții au indicat că în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, au solicitat

organului care a terminat urmărirea penală prezentarea scuzelor oficiale, însă, au primit

răspunsul procurorului din care rezultă că încălcările drepturilor au fost admise până la

preluarea cauzei de către Procuratura mun. Chișinău și prin urmare, nu sunt temeiuri

pentru prezentarea scuzelor oficiale de către ei. Astfel, s-au adresat Procuraturii

Generale și au solicitat ca Procurorul General să dispună procurorului responsabil,

prezentarea în formă scrisă a scuzelor oficiale din numele statului, deoarece au fost

supuși neîntemeiat urmăririi penale în cadrul cauzelor penale nr. 2015030488 și nr.

răspunsul procurorului rezultă că odată ce a existat bănuială rezonabilă precum că a fost

săvârșită infracțiunea, nu există temei de a presupune că au fost supuși neîntemeiat

urmăririi penale, iar, scoaterea de sub urmărirea penală reprezintă o satisfacție echitabilă

la caz, din motiv că cercetând sub toate aspectele, vinovăția persoanei nu a fost

demonstrată.

Reclamanții au opinat că procurorul a interpretat și a aplicat în mod eronat

prevederile art. 12 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 și prin urmare, Procuratura

Generală (Procurorul General) urmează să le prezinte scuze oficiale din numele statului,

deoarece aceștia au fost supuși neîntemeiat urmăririi penale în cadrul cauzelor penale

amintite.

Maxim Masiutin și Angela Masiutina au solicitat obligarea Procuraturii Generale

(Procurorului General) și a Procuraturii mun. Chișinău (Procurorului șef al Procuraturii

mun. Chișinău) să le prezinte scuze oficiale din numele statului, care au fost supuși

neîntemeiat urmăririi penale și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 02 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea

depusă de Maxim Masiutin și Angela Masiutina a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 08 mai 2019 Maxim Masiutin și Angela Masiutina au declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 02 mai

2

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă integral, cu încasarea cheltuielilor de judecată suportate în

instanța de fond și instanța de apel.

Prin decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Maxim Masiutin și Angela Masiutina și a fost menținută hotărârea din 02

mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de Maxim Masiutin și Angela Masiutina și a fost casată integral decizia din

23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Maxim Masiutin și Angela Masiutina și a fost casată hotărârea din 02 mai

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fiind emisă o hotărâre nouă, prin care

acțiunea a fost admisă parțial. A fost obligat Procurorul-șef al Procuraturii mun.

Chișinău să prezinte scuze oficiale, din numele statului, reclamanților Masiutin Maxim

și Masiutina Angela. Cerința reclamanților cu privire la obligarea Procurorului General

să prezinte scuze oficiale din numele statului, a fost respinsă.

La data de 29 aprilie 2021 Procurorul-șef al Procuraturii municipiului Chișinău,

Oleg Afanasii a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și menținerea

hotărârii din 02 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În motivarea recursului s-a indicat că, despre pronunțarea deciziei instanței de

apel, Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal a fost informată prin scrisoarea nr. 4-

35/9-136 din 27 ianuarie 2021, drept răspuns la solicitarea nr. 01-1-9d/21-446 din 15

ianuarie 2021, formulată de Procuratura mun. Chișinău. Pentru a lua cunoștință de

decizia Curții de Apel Chișinău, prin demersul nr. 01-1-9d/21-1377 din 10 februarie

2021 expediat în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost solicitată eliberarea

copiei legalizate a acestei decizii. Astfel, la 03 martie 2021 în Oficiul principal al

Procuraturii mun. Chișinău, prin scrisoarea nr. 07-6/3-54 din 23 februarie 2021, au

parvenit copiile autentificate ale hotărârilor emise pe acest dosar.

În circumstanțele expuse, recurentul consideră că recursul este depus în termen,

deoarece Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal a luat cunoștință la 03 martie

2021 de decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 17 mai 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților Maxim

Masiutin și Angela Masiutina și a Procuraturii Generale a RM, cu înștiințarea despre

depunerea referinței (f.d. 171).

Referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

3

În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care, recursul este depus cu omiterea

termenului de declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei denotă că la 17 iunie 2020 a fost pronunțat dispozitivul

deciziei Curții de Apel Chișinău, în ședința de judecată fiind prezent doar

reprezentantul lui Maxim Masiutin și Angela Masiutina, avocatul Tighinean Sorin (f.d.

150-153).

Potrivit avizelor de recepție anexate la dosar, citație pentru ședința de judecată

din 17 iunie 2020 au primit atât Procuratura Generală a RM, cât și Procuratura

municipiului Chișinău (f.d. 142-143, 146).

Conform scrisorii de însoțire nr. 6197, la 13 iulie 2020 copia deciziei motivate

a instanței de apel a fost expediată în adresa tuturor participanților la proces (f.d. 162),

lipsind date cu privire la recepționarea acesteia.

La data de 29 aprilie 2021 Procurorul-șef al Procuraturii municipiului Chișinău,

Oleg Afanasii a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și menținerea

hotărârii din 02 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În cererea de recurs s-a menționat că decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău a fost comunicată Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Principal abia 03 martie

2021.

Analizând circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul a fost

depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434 din Codul de procedură

civilă, or, deși la materialele cauzei lipsesc date cu privire la recepționarea deciziei de

către recurent, ultimul urma să depună diligența necesară și în cazul în care nu a primit

decizia motivată, să se adreseze, într-un termen rezonabil, la instanța de apel cu

solicitarea de a-i fi eliberată copia actului judecătoresc.

Astfel, Procuratura municipiului Chișinău nu a explicat care au fost motivele din

care s-a interesat de soarta dosarului abia la 15 ianuarie 2021, precum susține în recurs,

adică peste 7 luni de la emiterea deciziei, cu atât mai mult că a fost înștiințat legal

despre data, locul și ora ședinței de judecată din 17 iunie 2020, când a fost pronunțat

dispozitivul deciziei instanței de apel.

De asemenea, se reține că decizia motivată din 17 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău a fost publicată pe Portalul național al instanțelor la data de 09 iulie 2020.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul a fost declarat de către

Procurorul-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, Oleg Afanasii, cu omiterea

4

termenului de declarare prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă, fiind depus

peste 10 luni după emiterea actului judecătoresc.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază cu certitudine că, contestarea

actului judecătoresc cu depășirea intervalului de timp menționat demonstrează

atitudinea neglijentă a recurentului față de drepturile procedurale conferite de

legislația națională.

Pe cale de consecință, examinarea unui recurs depus cu omiterea termenului de

declarare, împotriva unei hotărâri definitive ar avea un efect incompatibil cu principiul

securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și ar încălca dreptul intimatei la un

proces echitabil.

Relevantă în acest aspect este hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului

pronunțată în cauza Ponomaryov contra Ucrainei (cererea nr. 3236/03, 03 aprilie 2008),

în conținutul căreia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, deși, în speță nu

era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma

admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci

de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare

reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-

un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a admis că, revine în primul rând instanțelor interne să decidă asupra

repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o

marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au

acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu,

necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente ale statului.

Chiar și atunci, totuși, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată,

dată fiind obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului

de care ele au cunoștință. În toate cazurile, instanțele interne ar trebui să verifice dacă

motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerință în principiul autorității de

lucru judecat.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte și în cauzele Ceachir

contra Moldovei, Popov contra Moldovei și Melnic contra Moldovei, în care s-a

menționat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere

de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat

drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Procurorul-șef al Procuraturii municipiului Chișinău,

Oleg Afanasii, ca inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (1) și (2), 433 lit. b) și 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Procurorul-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, Oleg

Afanasii, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

6