2rh-75/21 — obligarea emiterii si eliberării titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren

Dosarul nr. 2rh-75/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. S. Dubceac) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, D. Mardari, M. Pitic) ÎNCHEIERE 21 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de către Polina Tverdohlebova, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Polina Tverdohlebova împotriva Primăriei municipiului Bălți, intervenienți accesorii Consiliul municipal Bălți, primarul municipiului Bălți, Iuri Ursu, Ala Oală și Anatoli Oală cu privire la obligarea emiterii și eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, împotriva încheierii din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Polina Tverdohlebova, constată: La 24 mai 2019 Polina Tverdohlebova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Bălți cu privire la obligarea emiterii și eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea Primăriei mun.Bălți nr. 15/13 din 19 decembrie 1995 i-a fost permis să construiască casa de locuit pe str. xxxx. A menționat că, la 16 martie 2005 a înregistrat dreptul său de proprietate asupra casei de locuit din str. xxxx. A susținut că, conform certificatului din Registrul bunurilor imobile, deține dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale xxxx. A afirmat că, pe lotul de pământ cu nr. cadastral 0300205.474 sunt amplasate două case, prima casă a fost construită în anul 1957 și aparține Alei Oală - 4/5 cote- părți și lui Iuri Ursu - 1/5 cotă-parte, prin urmare, aceștia dețin împreună 5/5 cote- părți din întreg, suprafața casei fiind de 166,8 m. p. A relevat că, a construit o casă nouă în anul 1998, având decizia Primăriei mun.

Bălți nr. 15/13 din 19 decembrie 1995 și a fost dată în exploatare la 16 martie 1 2005 cu nr. cadastral xxxx, suprafața casei fiind de 107 m. p. A notat că, la 29 octombrie 2009, prin decizia Consiliului municipal Bălți nr.9/22 a fost adus la cunoștință OCT Bălți faptul că, Polina Tverdohlebova a fost autorizată să formeze bunul imobil prin separarea sectorului de teren din xxxx, însă organul cadastral teritorial nu a îndeplinit decizia respectivă. Prin urmare, până la moment, nu deține dreptul de proprietate privată asupra loturilor de pământ de pe lângă casă. A declarat că, administrația publică locală a ignorat decizia Consiliului municipal Bălți nr. 9/22 din 29 octombrie 2009 și decizia Consiliului municipiul Bălți nr. 2/56 din 27 martie 2014, precum și cererea cu privire la formarea bunului imobil depusă de toți locuitorii din str. xxxx.

A invocat că, în pofida faptului că, s-a adresat repetat la administrația publică locală cu cereri privind eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, prin răspunsurile Consiliului municipal Bălți a fost amânată această întrebare, fără ca în final să fie soluționată problema respectivă. Aceste fapte sunt confirmate prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 8/25 din 29 martie 2018, decizia Consiliului municipal Bălți nr. 11/43 din 26 iulie 2018, copia răspunsului Primăriei mun. Bălți din 22 octombrie 2018 cu nr. T-2193/23 și copia răspunsului Direcției proprietate municipală și relații funciare nr. 09-04/1075 din 08 decembrie 2016. A mai invocat că, la 23 aprilie 2019 s-a adresat la Primăria mun.

Bălți cu o cerere, prin care a solicitat eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, însă până la data depunerii prezentei cereri nu a primit nici un răspuns. A remarcat că, autoritatea publică locală a ignorat solicitările sale, astfel, încălcând prevederile legale. A solicitat obligarea pârâtului de a emite și de a elibera titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele său asupra terenului amplasat în xxxx. Prin încheierea din 27 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, au fost atrași în proces Consiliul municipal Bălți, primarul mun. Bălți, Iuri Ursu, Ala Oală și Anatoli Oală în calitate de intervenienți accesorii (f. d. 21, vol. I). Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, a fost respinsă acțiunea depusă de către Polina Tverdohlebova.

Prin decizia din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de către Polina Tverdohlebova, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost remisă cauza spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată, în procedură contencioasă. Prin hotărârea din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central, a fost respinsă acțiunea depusă de către Polina Tverdohlebova. La 02 octombrie 2020 Polina Tverdohlebova a declarat apel nemotivat, iar la 29 octombrie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 12 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către Polina Tverdohlebova și a fost menținută hotărârea primei instanțe. 2 La 16 februarie 2021 Polina Tverdohlebova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. Prin încheierea din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Polina Tverdohlebova. La 04 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Polina Tverdohlebova a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de recurs, a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și obligarea Primăriei mun.

Bălți de a-i transmite în proprietate terenul, pe care este amplasată casa sa de locuit. În motivarea cererii de revizuire a indicat că, a confirmat prin documente faptul că, casa sa de locuit stă în aer, iar terenul, pe care este amplasată casa de locuit, a fost înregistrat după Primăria mun. Bălți la 04 februarie 2003. A considerat că, doar instanța de judecată poate obliga Primăria mun. Bălți de a emite și de a elibera titlul deținătorului de teren pe numele său asupra terenului amplasat în xxxx. În conformitate cu art. 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Examinând materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 3 Cod de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel. Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. Prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-au stabilit categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii. Astfel, prevederile art. 446 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă stabilesc că, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

3 Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. Materialele dosarului atestă că, prin încheierea din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către Polina Tverdohlebova a fost considerat inadmisibil, deoarece acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, încheierile de inadmisibilitate se emit în conformitate cu prevederile art. 270 Cod de procedură civilă și nu conțin nici o referire cu privire la fondul recursului și, prin urmare, nu pot fi supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Totuși această dispoziție legală, dar și practica judiciară constantă denotă că, o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art. 450 CPC sau a fost depusă de persoanele care nu sunt în drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă ca fiind inadmisibilă, atunci când nu sunt respectate condițiile de formă prevăzute de art. 451 alin. (1) și (3) CPC. Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act care nu se supune revizuirii. Astfel, ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că, încheierile de inadmisibilitate ale Curții Supreme de Justiție nu pot fi suspuse revizuirii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, 446 și 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Polina Tverdohlebova împotriva încheierii din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Polina Tverdohlebova împotriva Primăriei municipiului Bălți, intervenienți accesorii Consiliul municipal Bălți, primarul municipiului Bălți, Iuri Ursu, Ala Oală și Anatoli Oală cu privire la obligarea emiterii și eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

4 Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Mariana Pitic 5