2rh-75/21 — obligarea emiterii si eliberării titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren

Dosarul nr. 2rh-75/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. S. Dubceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, D. Mardari, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

21 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de către Polina Tverdohlebova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Polina

Tverdohlebova împotriva Primăriei municipiului Bălți, intervenienți accesorii

Consiliul municipal Bălți, primarul municipiului Bălți, Iuri Ursu, Ala Oală și Anatoli

Oală cu privire la obligarea emiterii și eliberării titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren,

împotriva încheierii din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Polina Tverdohlebova,

constată:

La 24 mai 2019 Polina Tverdohlebova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Bălți cu privire la obligarea emiterii și eliberării titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea Primăriei

mun.Bălți nr. 15/13 din 19 decembrie 1995 i-a fost permis să construiască casa de

locuit pe str. xxxx.

A menționat că, la 16 martie 2005 a înregistrat dreptul său de proprietate

asupra casei de locuit din str. xxxx.

A susținut că, conform certificatului din Registrul bunurilor imobile, deține

dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale xxxx.

A afirmat că, pe lotul de pământ cu nr. cadastral 0300205.474 sunt amplasate

două case, prima casă a fost construită în anul 1957 și aparține Alei Oală - 4/5 cote-

părți și lui Iuri Ursu - 1/5 cotă-parte, prin urmare, aceștia dețin împreună 5/5 cote-

părți din întreg, suprafața casei fiind de 166,8 m. p.

A relevat că, a construit o casă nouă în anul 1998, având decizia Primăriei

mun. Bălți nr. 15/13 din 19 decembrie 1995 și a fost dată în exploatare la 16 martie

1

2005 cu nr. cadastral xxxx, suprafața casei fiind de 107 m. p.

A notat că, la 29 octombrie 2009, prin decizia Consiliului municipal Bălți

nr.9/22 a fost adus la cunoștință OCT Bălți faptul că, Polina Tverdohlebova a fost

autorizată să formeze bunul imobil prin separarea sectorului de teren din xxxx, însă

organul cadastral teritorial nu a îndeplinit decizia respectivă. Prin urmare, până la

moment, nu deține dreptul de proprietate privată asupra loturilor de pământ de pe

lângă casă.

A declarat că, administrația publică locală a ignorat decizia Consiliului

municipal Bălți nr. 9/22 din 29 octombrie 2009 și decizia Consiliului municipiul

Bălți nr. 2/56 din 27 martie 2014, precum și cererea cu privire la formarea bunului

imobil depusă de toți locuitorii din str. xxxx.

A invocat că, în pofida faptului că, s-a adresat repetat la administrația publică

locală cu cereri privind eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, prin răspunsurile Consiliului municipal Bălți a fost amânată această

întrebare, fără ca în final să fie soluționată problema respectivă. Aceste fapte sunt

confirmate prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 8/25 din 29 martie 2018,

decizia Consiliului municipal Bălți nr. 11/43 din 26 iulie 2018, copia răspunsului

Primăriei mun. Bălți din 22 octombrie 2018 cu nr. T-2193/23 și copia răspunsului

Direcției proprietate municipală și relații funciare nr. 09-04/1075 din 08 decembrie

2016.

A mai invocat că, la 23 aprilie 2019 s-a adresat la Primăria mun. Bălți cu o

cerere, prin care a solicitat eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, însă până la data depunerii prezentei cereri nu a primit nici un răspuns.

A remarcat că, autoritatea publică locală a ignorat solicitările sale, astfel,

încălcând prevederile legale.

A solicitat obligarea pârâtului de a emite și de a elibera titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren pe numele său asupra terenului amplasat în xxxx.

Prin încheierea din 27 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, au fost

atrași în proces Consiliul municipal Bălți, primarul mun. Bălți, Iuri Ursu, Ala Oală

și Anatoli Oală în calitate de intervenienți accesorii (f. d. 21, vol. I).

Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, a fost

respinsă acțiunea depusă de către Polina Tverdohlebova.

Prin decizia din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Polina Tverdohlebova, a fost casată integral hotărârea primei

instanțe și a fost remisă cauza spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de

judecată, în procedură contencioasă.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central, a fost

respinsă acțiunea depusă de către Polina Tverdohlebova.

La 02 octombrie 2020 Polina Tverdohlebova a declarat apel nemotivat, iar la

29 octombrie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 12 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Polina Tverdohlebova și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

2

La 16 februarie 2021 Polina Tverdohlebova a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

acțiunii.

Prin încheierea din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de către Polina Tverdohlebova.

La 04 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Polina Tverdohlebova a

depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând

admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de recurs, a deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe și obligarea Primăriei mun. Bălți de a-i transmite în

proprietate terenul, pe care este amplasată casa sa de locuit.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, a confirmat prin documente

faptul că, casa sa de locuit stă în aer, iar terenul, pe care este amplasată casa de locuit,

a fost înregistrat după Primăria mun. Bălți la 04 februarie 2003.

A considerat că, doar instanța de judecată poate obliga Primăria mun. Bălți de

a emite și de a elibera titlul deținătorului de teren pe numele său asupra terenului

amplasat în xxxx.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Examinând materialele dosarului și verificând argumentele invocate în

cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca fiind

inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 3 Cod de procedură civilă, instanțele judecătorești

aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării

actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri,

decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de

lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse

ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare

a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede

altfel.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

Prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-au stabilit

categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii.

Astfel, prevederile art. 446 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă stabilesc

că, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile

ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

3

Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și

cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse

revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

Materialele dosarului atestă că, prin încheierea din 26 mai 2021 a Curții

Supreme de Justiție, recursul declarat de către Polina Tverdohlebova a fost

considerat inadmisibil, deoarece acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, încheierile de inadmisibilitate se emit în conformitate cu

prevederile art. 270 Cod de procedură civilă și nu conțin nici o referire cu privire la

fondul recursului și, prin urmare, nu pot fi supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea

de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de

revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă. Totuși această dispoziție legală, dar și practica judiciară constantă

denotă că, o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost

depusă în termenele prevăzute la art. 450 CPC sau a fost depusă de persoanele care

nu sunt în drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă ca fiind inadmisibilă, atunci când

nu sunt respectate condițiile de formă prevăzute de art. 451 alin. (1) și (3) CPC.

Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate

considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă

împotriva unui act care nu se supune revizuirii.

Astfel, ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că, încheierile

de inadmisibilitate ale Curții Supreme de Justiție nu pot fi suspuse revizuirii,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, 446 și 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Polina

Tverdohlebova împotriva încheierii din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Polina Tverdohlebova

împotriva Primăriei municipiului Bălți, intervenienți accesorii Consiliul municipal

Bălți, primarul municipiului Bălți, Iuri Ursu, Ala Oală și Anatoli Oală cu privire la

obligarea emiterii și eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

4

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

5