2ra-704/21 — cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

2ra-704/21 — cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral cauzat prin infracțiune (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-704/21

Prima instanță: Judecătoria Hîncești sediul Ialoveni (jud. C. Albu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță)

DECIZIE

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Alexei Bîrcă

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Bîrcă împotriva

lui Vadim Condrea și Tatianei Iosipoi cu privire la repararea prejudiciului material

și prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Alexei Bîrcă și menținută hotărârea din

13 februarie 2020 a Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni, prin care acțiunea a fost

admisă parțial

constată:

La 17 mai 2018, Alexei Bîrcă a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Vadim Condrea și Tatianei Iosipoi cu privire la repararea prejudiciului material

și prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2010, a încheiat contracte de

depunere în termen cu Asociația de Economii și împrumut „Dănceni”, înregistrată

la 14 aprilie 1999, licența nr. 00147 eliberată la 20 mai 1999, director fiind Vadim

Condrea, iar contabil-șef Tatiana Iosipoi, care au semnat contractele.

A comunicat reclamantul că a împrumutat pârâților suma de 29 850 de euro și

suma de 196000 de lei.

A menționat că a fost înșelat de Vadim Condrea și Tatiana Iosipoi, banii

împrumutați nu au fost restituiți, fiind însușiți de către pârâți.

În anul 2012, în privința pârâților a fost pornită cauză penală în baza art. 196

Cod penal, iar dânsul a fost recunoscut de către organele de urmărire penală ca parte

vătămată și civilă.

Astfel, prin sentința din 1 decembrie 2015 a Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău, Vadim Condrea și Tatiana Iosipoi au fost recunoscuți vinovați și

condamnați în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, iar prin decizia din 14 februarie 2018

1

a Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău, Vadim Condrea și Tatiana Iosipoi au

fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod

penal și condamnați la 8 ani închisoare fiecare.

A precizat că până în prezent banii nu au fost restituiți.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 85, 166, 167 CPC, art. 8,

767-874 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Vadim Condrea și Tatiana

Iosipoi a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă de 29 850 de euro și

196000 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei.

Prin hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni, a

fost admisă acțiunea parțial.

A fost încasată de la Tatiana Iosipoi în beneficiul lui Alexei Bîrcă, cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, suma de 20 000 de lei.

A fost încasată de la Vadim Condrea în beneficiul lui Alexei Bîrcă, cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, suma de 20 000 de lei.

A fost respinsă pretenția privind încasarea prejudiciului material cauzat prin

infracțiune.

A fost încasată în mod solidar de la Tatiana Iosipoi și Vadim Condrea în contul

statului taxa de stat în mărime de 1 200 de lei.

Prin decizia din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Alexei Bîrcă și menținută hotărârea primei instanțe.

La 11 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Alexei Bîrcă a declarat

recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le ilegale și neîntemeiate.

A considerat că atât prima instanță, cât și instanța de apel la emiterea soluțiilor

adoptate nu au ținut seama de toate probele și argumentele prezentate de el, inclusiv

nici de faptul că i-a fost cauzat un prejudiciu material prin infracțiune de către

Tatiana Iosipoi și Vadim Condrea, care l-au înșelat și au însușit banii.

Astfel, urmare a acestor acțiuni, prejudiciul material urmează a fi încasat

anume de la Tatiana Iosipoi și Vadim Condrea.

La 29 martie 2021, în adresa Tatianei Iosipoi și Vadim Condrea a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de Alexei Bîrcă, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 8 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit referința prin care Tatiana Iosipoi și Vadim Condrea să-și

expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 12 ianuarie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

2

(f. d. 235 vol. I), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Tot actele cauzei atestă că la 11 ianuarie 2021 copia deciziei recurate a fost

expediată și la adresa electronică a reprezentantului lui Alexei Bîrcă, avocatului

Rodica Șpac, ceea ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele dosarului (f. d. 234 vol. I).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 11 martie 2021 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum denotă actele cauzei, Alexei Bîrcă înaintând acțiunea în judecată

împotriva lui Vadim Condrea și Tatianei Iosipoi, a solicitat încasarea de la Vadim

Condrea și Tatiana Iosipoi a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă

de 29 850 de euro și 196000 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 100 000 de

lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea parțial, a

încasat de la Tatiana Iosipoi în beneficiul lui Alexei Bîrcă, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin infracțiune suma de 20 000 de lei, a încasat de la Vadim Condrea

în beneficiul lui Alexei Bîrcă, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune

suma de 20 000 de lei, a respins pretenția privind încasarea prejudiciului material

cauzat prin infracțiune, a încasat în mod solidar de la Tatiana Iosipoi și Vadim

Condrea în contul statului taxa de stat în mărime de 1 200 de lei.

Judecând apelul declarat de către Alexei Bîrcă, instanța de apel a respins

apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că, contrar prevederilor

art. 239 CPC și art. 241 alin. (5) CPC, decizia instanței de apel este una nemotivată,

concluziile fiind expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere,

fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport

cu materialul probator reținut de p rima instanță, precum și normele de drept ce

reglementează acest aspect.

3

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de

drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară

și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

La caz, instanța de recurs reține că, contrar acestor prevederi legale, instanța

de apel, ca temei de respingere a cerinței lui Alexei Bîrcă împotriva lui Vadim

Condrea și Tatianei Iosipoi cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin

infracțiune, într-un mod incert a reținut că în speță nu a fost demonstrat că sumele

de bani în cuantum de 29850 de euro și 196000 de lei au fost date cu împrumut de

către Alexei Bîrcă nemijlocit lui Vadim Condrea și Tatiana Iosipoi.

Ajungând la o astfel de concluzie, instanța de apel nu au ținut însă cont de

faptul că prin decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, rămasă

irevocabilă prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, Vadim

Condrea și Tatiana Iosipoi au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, delapidarea averii străine, inclusiv pentru

faptul că inculpatul Vadim Condrea în perioada 1 ianuarie 2007-31 iulie 2011,

activând în funcția de director al Asociației de Economii și Împrumut „Dănceni”,

fiind persoană cu răspundere materială, prin abuz de încredere împreună cu

contabilul-șef al Asociației Tatiana Iosipoi, au primit mijloace bănești sub formă de

depuneri de economii de la Alexei Bîrcă în sumă de 621739 de lei (f. d. 7 vol. I).

Astfel, la acest capitol este de menționat că, deși Alexei Bîrcă și-a întemeiat

prezenta cerere de chemare în judecată inclusiv pe prevederile art. 867-874 Cod

civil, în vigoare până la 1 martie 2019, care reglementează contractul de împrumut,

instanța de apel a neglijat faptul că Alexei Bîrcă prin aceeași cerere de chemare în

judecată pretinde la încasarea de la Vadim Condrea și Tatiana Iosipoi a prejudiciului

material cauzat prin infracțiune.

Mai cu seamă că în cauza penală în privința lui Vadim Condrea și Tatiana

Iosipoi, Alexei Bîrca a fost recunoscut în calitate de parte vătămată.

Ca urmare, întru stabilirea temeiniciei sau netemeiniciei acțiunii, instanța de

apel avea obligația de a constata cu certitudine și exactitate caracterul raportului

juridic apărut între părți, reieșind din pretențiile înaintate de către Alexei Bîrcă în

acțiune.

De altfel, superficialitatea examinării cauzei de către instanța de apel, se atestă

și prin faptul că aceasta, cu referire la prevederile art. 123 alin. (2) și (3) CPC, într-

un mod ambiguu a conchis că prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

1 decembrie 2015, cât și prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

14 februarie 2018, în favoarea părții vătămate Alexei Bîrcă nu a fost încasat

prejudiciul material din motiv că la materialele cauzei penale au fost anexate hotărâri

4

de judecată prin care prejudiciul a fost încasat și puse în executare prin emiterea

titlurilor executorii.

Or, constatând astfel, instanța de apel a eludat faptul că din cuprinsul sentinței

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 1 decembrie 2015 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018, nu se desprinde că Alexei

Bîrcă, care a avut statut de parte vătămată, în cauza penală în privința lui Vadim

Condrea și Tatiana Iosipoi, ar fi înaintat vreo acțiune civilă în cadrul acestui proces

penal.

Această incertitudine nu poate fi trecută însă cu vederea, fiind cert că faptul

că Alexei Bîrcă nu a înaintat în cadrul examinării cauzei penală o acțiune civilă

nu-l lipsește pe acesta de dreptul de a înainta ulterior o acțiune în procedura civilă.

Mai cu seamă că, prin decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

rămasă irevocabilă prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

în cauza penală în privința lui Vadim Condrea și Tatiana Iosipoi, Colegiul penal a

considerat necesar de a admite acțiunile civile ale părților vătămate Nadejda Vartic,

Feodora Sandu, Maria Cantemir, Alexandra Frunze, Liubovi Neaga, Eudochia

Șarco, Eugenia Grițco, Claudia Mardari, Elizaveta Manciu, Veronica Ursu, Valeriu

Cojocari, Liuba Ursu, Natalia Conțulescu și Tatiana Silistraru cu privire la încasarea

prejudiciilor materiale, care au hotărâri civile de încasare a sumelor de la

AEÎ „Dănceni”, deoarece executarea hotărârilor civile a devenit imposibil de

executat datorită acțiunilor inculpaților Vadim Condrea și Tatiana Iosipoi (f. d. 20

vol. I).

De altfel, soluția instanței de apel în sensul adoptat rămâne a fi inexplicabilă,

inclusiv și din considerentul că prin hotărârea din 16 noiembrie 2012 a Judecătoriei

Ialoveni, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Bîrcă

împotriva Asociației de Economii și Împrumut „Danceni” cu privire la încasarea

datoriei și a dobânzii de întârziere, a fost încasată de la Asociația de Economii și

Împrumut „Danceni” în beneficiul lui Alexei Bîrcă datoria, dobânda, taxa de stat și

asistență juridică în sumă totală de 196013,22 de lei și 28890 de euro (f. d.

168 vol. I).

Pe când, în speță, Alexei Bîrcă prin cererea de chemare în judecată pretinde

la încasarea de la Vadim Condrea și Tatiana Iosipoi a prejudiciului material cauzat

prin infracțiune în sumă de 29 850 de euro și 196 000 de lei.

Astfel fiind, având în vedere faptul că în cauza penală în privința lui Vadim

Condrea și Tatiana Iosipoi, Alexei Bîrcă a fost recunoscut ca parte vătămată cu

sumele de 196 000 de lei și 28190 de euro, instanța de apel urma să stabilească cu

certitudine suma prejudiciului material cauzat prin infracțiune lui Alexei Bîrcă.

Pe cale de consecință, este evident că omiterea verificării aspectelor

menționate de către instanța de apel, direct indică la examinarea superficială a

apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de

prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.

În conexiunea celor sus relatate, se stabilește că soluția instanței de apel nu

conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care

s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante

în speță, respectiv, instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

5

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține

să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale

care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

Față de toate aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a remite cauza spre rejudecare în

instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de

recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Alexei Bîrcă.

Se casează decizia din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Bîrcă împotriva lui Vadim

Condrea și Tatianei Iosipoi cu privire la repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, cu remiterea cauzei pentru rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

6