2rac-156/21 — Încasarea penalitătii

Dosarul nr. 2rac–156/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia (sediul central), (jud. R. Chistruga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

D E C I Z I E

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de SRL „Ritagro”, reprezentată de avocatul Guțu

Tatiana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Camion-Tir-

Service” împotriva lui SRL „Ritagro” cu privire la încasarea datoriei, penalității și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de SRL „Ritagro” și menținută hotărârea din

11 februarie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central),

con st ată:

La 18 septembrie 2019, SRL „Camion-Tir-Service” a înaintat în instanța de

judecată cererea de chemare în judecată, concretizată pe parcurs, împotriva SRL

„Ritagro” cu privire la încasarea datoriei, penalității și cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a indicat că în perioada 27 februarie 2019 – 12 iunie 2019

între SRL „Camion-Tir-Service” în calitate prestator și SRL „Ritagro” în calitate de

client, a avut loc încheierea unei tranzacții, confirmată prin facturile fiscale, potrivit

căreia reclamanta a transmis în beneficiul societății pârâte marfa, piese auto de

schimb, precum și a efectuat lucrări de reparație în sumă de 63 651 de lei.

La fel a menționat că, la 07 martie 2017, între SRL „Camion-Tir-Service” în

calitate de prestator și SRL „Ritagro” în calitate de beneficiar a fost încheiat

contractul cu nr. 257S cu privire la efectuarea lucrărilor de deservire și reparație.

Având în vedere că societatea pârâtă, urma să-și execute obligațiile de achitare

1

a sumei la data emiterii facturii fiscale, SRL „Ritagro” urmează să achite în

beneficiul reclamatei o penalitate în sumă de 55 749,14 lei.

În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 16 august 2019, SRL

„Camion-Tir-Service” a expediat în adresa SRL „Ritagro” o reclamație privind

achitarea benevolă a datoriei în termen de trei zile, pretenție care nu a fost

recepționată, iar societatea pârâtă nu a reacționat și nu a achitat datoria.

Reclamanta SRL „Camion-Tir-Service” a solicitat încasarea din contul SRL

„Ritagro” suma de 55 749,14 lei cu titlu de penalitate, suma de 3 582 de lei cu titlu

de taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată; precum și

încasarea din contul pârâtei a sumei de 4000 de lei pentru cheltuielile de asistență

juridică și a cheltuielilor pentru deplasare în mărime de 574,35 lei.

Prin hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central), a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către SRL „Camion-Tir-

Service” împotriva SRL „Ritagro”.

A fost încasată de la SRL „Ritagro”, în beneficiul SRL „Camion-Tir- Service”,

suma de 55 749,14 lei cu titlu de penalitate și cheltuielile de judecată formate din:

taxa de stat achitată de reclamant la înaintarea acțiunii în sumă de 3582 de lei,

cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 4000 de lei și cheltuieli pentru

deplasare în sumă de 574, 35 de lei, iar în total în sumă de 63 905,49 de lei.

Prin decizia din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă

cererea de apel declarată de SRL „Ritagro” și menținută hotărârea din 11 februarie

2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central).

Pentru a hotărî astfel instanțele au reținut în hotărârile sale că între părțile

litigante au existat relații contractuale apărute în urma încheierii contractului nr.257S

din 07 martie 2017 cu privire la efectuarea lucrărilor de deservire și reparație.

Astfel, în baza actelor și facturilor fiscale anexate la materialele cauzei se atestă că

obligațiile prestatorului SRL „Camion-Tir-Service” au fost executate pe deplin și în

conformitate cu prevederile contractuale, iar SRL „Ritagro” nu a achitat în totalitate

costul serviciilor convenite în termenii prevăzuți, faptul dat fiind reflectat în actele

de verificare.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, SRL „Ritagro” a achitat

datoria, astfel instanțele ierarhic inferioare au acceptat renunțarea SRL „Camion-

Tir-Service” la pretenția cu privire la încasarea datoriei și au concluzionat despre

temeinicia pretenției cu privire la încasarea penalității. Or, potrivit pct.10.8 al

Contractului, în cazul încălcării termenului de plată, clientul achită zilnic

prestatorului penalitatea în mărime de 0,5% de la suma neachitată din prețul pieselor

și lucrărilor efectuate.

La 14 aprilie 2021 (prin oficiul poștal), SRL „Ritagro”, reprezentată de

avocatul Guțu Tatiana a contestat cu recurs decizia din 17 decembrie 2020 a Curții

de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă parțial prin reducerea clauzei penale

2

încasate.

În motivarea recursului au invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei

a interpretat în mod eronat legea, iar aprecierea probelor a fost una arbitrară.

La 26 mai 2021 și la 02 iulie 2021, SRL „Camion-Tir-Service”, reprezentată

de avocatul Beșliu Sergiu, a depus o referință la recursul declarat de către SRL

„Ritagro”, solicitând respingerea acestuia.

Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de SRL „Ritagro”, reprezentată de avocatul Guțu Tatiana a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 17

decembrie 2020, expediată părților abia la 17 februarie 2021. Astfel, se constată că

recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei

instanței de apel în termenul stabilit de lege.

În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs,

referință, au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau

exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza

înscrisurilor prezente la dosar. În plus, recurenta și intimații au avut ocazia să își

prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis

mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie

2007, § 72 – 75)

Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al Codului

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de

fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel

sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat de SRL „Ritagro”, reprezentată de avocatul Guțu Tatiana, întemeiat și care

urmează a fi admis, casate decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în

partea încasării penalității și a taxei de stat cu emiterea în această parte a unei noi

hotărâri.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al Codului de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd

3

o nouă hotărâre.

Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu

certitudine că temei pentru intentarea prezentei acțiuni a constituit executarea

necorespunzătoare a obligațiilor contractuale de către SRL „Ritagro”, manifestate

prin întârzierea și neachitarea plăților pentru piesele auto vândute și serviciile

prestate de SRL „Camion-Tir-Service”.

Examinând acțiunea cu privire la încasarea penalității și cheltuielilor de

judecată, prima instanță a ajuns la concluzia despre temeinicia acesteia și admis-o,

iar instanța de apel a menținut această hotărâre, reținând în susținerea concluziei sale

argumentele prezentate de reclamantă.

Instanța de recurs atestă că sub aspectul cuantumului penalității dispuse spre

încasare, hotărârile instanțelor inferioare sunt eronate, sunt bazate pe administrarea

arbitrară a probelor și interpretarea eronată a cadrului legal pertinent.

Colegiul lărgit evidențiază că, deși instanțele au cercetat și a analizat toate

probele prezentate de părți, raportându-le la cadrul legal relevant speței, acestea nu

puteau să tragă concluzii asupra temeinicia pretenției cu privire la încasarea

penalității, or pe lângă faptul că aceasta este calculată pe o perioadă mai mare decât

permite legea, aceasta este bazată pe un calcul superficial și este excesiv de mare în

raport cu circumstanțele cauzei.

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs ține să menționeze că potrivit

prevederilor art. 268 lit. a) al Codului civil (în redacția în vigoare la data relevantă

speței), se prescriu în termen de 6 luni acțiunile privind: încasarea penalității. Norma

citată are un caracter imperativ și nu poate fi modificată la dorința părților.

Totuși, reclamanta prin acțiunea depusă a solicitat în instanță încasarea unei

penalități calculate pentru 202 de zile, iar instanța de apel verificând corectitudinea

aplicării și interpretării normelor de drept material de prima instanță, prin prisma

criticilor din apelul formulat referitoare la perioada de calcul, urma să intervină prin

reducerea perioadei în limitele legii.

La fel, la calcularea cuantumului penalității instanțele ierarhic inferioare nu au

ținut cont de toate achitările efectuate de către SRL „Ritagro” și au reținut doar

calculul penalității prezentat de societatea reclamantă, fără a da o valență actului de

verificare, din care reiese că pe lângă celelalte achitări, pârâta a transferat

reclamantei suma de 10 000 de lei la 31 iulie 2019. Acest fapt a dus în mod evident

creșterea sumei datorate și scadente, ceea ce a afectat corectitudinea calculului

penalității.

Reținând cele două aspecte omise de instanțele ierarhic inferioare, Colegiul

lărgit concluzionează că penalitatea calculată pentru o perioadă de 180 de zile cu

includerea în calcul a transferului din 31 iulie 2019 constituie 51 268,61 de lei.

Potrivit prevederilor art. 630 alin. (1) al Codului civil, în cazuri excepționale,

luându-se în considerare toate împrejurările, instanța de judecată poate dispune

reducerea clauzei penale disproporționat de mari. La reducerea clauzei penale,

4

trebuie să se țină cont nu numai de interesele patrimoniale, ci și de alte interese,

ocrotite prin lege, ale creditorului.

Raportând norma citată la speța dedusă justiției, instanța de recurs consideră că

cuantumul penalității este excesiv din următoarele considerente. Colegiul lărgit

atestă că perioada apariției obligației de achitare și executarea integrală al acesteia

este 27 februarie 2019 (prima factură fiscală) – 14 decembrie 2019, perioadă în care

SRL „Ritagro” a efectuat 8 transferuri bănești. Așadar, sub aspectul prestării

succesive a serviciilor și achitării succesive a costului acestor lucrări, societatea

pârâtă a admis întârzieri neesențiale și, în fine, a achitat integral datoria.

Instanța de recurs ținând cont de interesele legitime ale creditorului și de faptul

că SRL „Ritagro”, totuși, a admis întârzieri de plată, chiar și neesențiale, va admite

parțial pretenția de încasare a penalității și va încasa suma de 25 000 de lei, sumă

adecvată în raport cu totalitatea celor expuse supra.

În corespundere cu prevederile art. 94 alin. (1), (4) al Codului de procedură

civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la

cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea

reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de

judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții

respinse din pretențiile reclamantului. Dacă, fără a trimite cauza spre rejudecare,

modifică hotărîrea atacată sau pronunță o nouă hotărâre, instanța ierarhic superioară

poate schimba corespunzător repartizarea cheltuielilor de judecată.

Astfel, reținând că acțiunea SRL „Camion-Tir-Service” va fi admisă parțial,

instanța de recurs va reduce și suma încasată de la SRL „Ritagro” cu titlu de taxă de

stat proporțional părții admise din acțiune. În asemenea circumstanțe, valoarea

acțiunii reprezintă suma celor două pretenții impuse cu taxa de stat (încasarea

datoriei și a penalității) și constituie 88 651 de lei, iar taxa de stat respectiv 2 659,

53 de lei.

Prin urmare, ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de

constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a examinat principalele

întrebări juridice puse în cerere și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința

motivelor invocate în recursul formulat.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea

11 februarie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central) în partea încasării

penalității și a taxei de stat și în această parte pronunțând o nouă hotărâre de admitere

parțială a acțiunii.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al

Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

5

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către SRL „Ritagro”, reprezentată de avocatul

Guțu Tatiana.

Se casează decizia din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea

11 februarie 2020 a Judecătoriei Drochia (sediul central) în partea încasării

penalității și a taxei de stat și în această parte se emite o nouă hotărâre prin care:

Se admite parțial pretenția SRL „Camion-Tir-Service” împotriva SRL

„Ritagro” cu privire la încasarea penalității.

Se încasează de la SRL „Ritagro” în beneficiul SRL „Camion-Tir-Service”

suma de 25 000 de lei cu titlu de penalitate.

Se încasează de la SRL „Ritagro” în beneficiul SRL „Camion-Tir-Service”

suma de 2 659,53 de lei cu titlu de taxă de stat.

În rest, decizia și hotărârea se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6