2rac-34/19 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-34/19

Prima instanță: Jud. Drochia, sediul Râșcani (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Ala Cobăneanu

judecătorii: Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere

Limitată „I.M.B.-Com”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Camion-Tir-Service” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „I.M.B.-

Com” cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a penalității,

împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „I.M.B.-Com” și s-a menținut

hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 15 martie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată „Camion-Tir-Service” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „I.M.B.-Com”

cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a penalității.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 21 octombrie 2016 a livrat

pârâtului Societatea cu Răspundere Limitată „I.M.B.-Com” piese auto și i-a prestat

servicii de reparație auto în sumă de 33 495 de lei, fapt ce se confirmă prin factura

fiscală. Pârâtul, însă, nu a achitat nici pentru marfă și nici pentru servicii, acumulând

astfel datorii în sumă de 33 495 de lei.

A menționat că, în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, la data de 16

ianuarie 2017 a solicitat pârâtului achitarea integrală în decurs de 7 zile calendaristice a

sumei datorate, expediindu-i în acest sens o reclamație. Cu toate că reclamația a fost

recepționată la data de 24 ianuarie 2017 de către administratorul Societății cu Răspundere

Limitată „I.M.B.-Com” - Boico Ivan, aceasta totuși a rămas fără soluționare.

A invocat prevederile pct. 10.8 din contractul de efectuare a lucrărilor de deservire și

reparație nr. 068S din 30 martie 2015, încheiat cu pârâtul, care prevede că în cazul

încălcării termenului de plată, clientul achită zilnic prestatorului o penalitate în mărime

de 0,5% din suma neachitată.

A afirmat că, întrucât pârâtul nu și-a exercitat întocmai obligațiunile de achitare a

costului serviciilor prestate și a mărfii livrate, el urmează să achite o dobândă de

întârziere, precum și o penalitate.

1

Reclamanta a solicitat încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată

„I.M.B.-Com” a datoriei în sumă de 33 495 de lei, a dobânzii de întârziere în mărime de

2 314, 82 de lei și a penalității în sumă de 23 446, 50 de lei.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, acțiunea

depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Camion-Tir-Service” a fost admisă.

S-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată „I.M.B.-Com” în beneficiul

Societății cu Răspundere Limitată „Camion-Tir-Service” datoria în sumă de 33 495 de

lei, dobânda de întârziere în sumă de 2 314, 82 de lei, penalitatea în sumă de 23 446, 50

de lei, iar în total suma de 59 256, 32 de lei. S-a încasat de la Societatea cu Răspundere

Limitată „I.M.B.-Com” în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Camion-Tir-

Service” cheltuielile de judecată în sumă de 2 178, 09 lei.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de

Societatea cu Răspundere Limitată „I.M.B.-Com” și s-a menținut hotărârea din 22

decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

La 3 septembrie 2018, administratorul Societății cu Răspundere Limitată „I.M.B.-

Com” – Alina Boico a declarat recurs împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de

Apel Bălți.

În motivarea recursului a indicat că, decizia contestată este pasibilă de a fi casată,

deoarece instanța de apel la emiterea acesteia a aplicat greșit normele de drept material, a

apreciat probele contrar prevederilor art. 130 din Codul de procedură civilă, și respectiv

nu a cercetat multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocit toate probele din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor.

A mai menționat că, examinarea cauzei atât în instanța de apel cât și în instanța de

fond a avut loc în lipsa reprezentantului pârâtului/intimatului.

A specificat că, instanțele de judecată nu au luat în considerare faptul că nici actul de

îndeplinire a serviciului și nici actul de verificare a decontărilor nu este semnat de

beneficiarul serviciilor.

În drept, recurentul și-a întemeiat recursul în baza dispozițiilor art. 360, 362, 365,

385, 386, 387, 388 din Codul de procedură civilă.

A solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu trimiterea cauzei la rejudecare în Judecătoria Drochia, în alt complet

de judecată.

Prin referința depusă la data de 20 decembrie 2018, Societatea cu Răspundere

Limitată „Camion-Tir-Service” a solicitat ca recursul declarat să fie considerat

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de două luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 24 mai 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 5 iulie 2018.

Astfel, recursul declarat la data de 3 septembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„I.M.B.-Com”, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

2

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute

în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, completul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-

se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Subsidiar, se precizează că în speță procedura de citare în privința recurentului a fost

legal îndeplinită, instanța de apel concluzionând asupra posibilității examinării apelului

în absența acestuia.

Totodată, completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul

de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-

I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

3

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Societatea cu

Răspundere Limitată „I.M.B.-Com”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„I.M.B.-Com”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

4